Vineri, 28 august, autobuzul Europei Libere ajunge la Răzeni, raionul Ialoveni, la ora 17:00 la casa de cultura din sat. Tema discutiei cu localnicii va fi „Cum modernizăm satul?”. În ajun, o discuție cu primarul comunei, Ion Crețu.
Europa Liberă: Domnule primar, se vorbeşte de atâta timp despre modernizarea satelor din Republica Moldova. Poate ajunge satul să fie europenizat? Ce îi lipseşte astăzi satului?
Ion Creţu: „Eu sunt ferm convins că Răzeni va fi un sat european. În anul 2011 am elaborat Strategia de dezvoltare socio-economică a satului Răzeni. Printre primele lucruri pe care le-am înaintat spre realizare, şi deja au luat amploare, este apeductul, la care s-a finisat construcţia turnului de apă şi cinci kilometri de apeduct în localitate.”
Europa Liberă: Şi acum în fiecare gospodărie, în fiecare casă este apă?
Ion Creţu: „Toți cei care au depus cerere pentru conectare au fost conectaţi. Poate fi un procent sau două care nu au fost prevăzute în proiect, însă este posibilitate de a-i conecta la sistemul de apeduct. Costul proiectului a fost de două milioane șase sute de mii de lei. Şi următoarea etapă la care am atras atenţia este schimbarea turnurilor de apă, fiindcă ele sunt într-o stare avariată şi este necesitatea de a schimba aceste turnuri.”
Europa Liberă: Dar cât de cooperanţi au fost sătenii? Pentru că e nevoie şi de contribuţia cetăţeanului, atunci când e vorba de implementarea anumitor proiecte.
Ion Creţu: „Într-adevăr lumea a avut această idee de a contribui financiar pentru apeduct.”
Europa Liberă: Cât a fost contribuţia?
Ion Creţu: „780 de lei pentru fiecare gospodărie.”
Europa Liberă: Alte proiecte pe care vreţi să le implementaţi sau aţi reuşit să le implementaţi?
Ion Creţu: „Am început proiectul de canalizare în anul 2014. În luna septembrie s-a construit un kilometru de sistem de canalizare şi acum, săptămâna aceasta, vor continua lucrările la sistemul de canalizare, pentru care sunt alocate două milioane de lei din Fondul Ecologic Naţional. Dacă proiectul de canalizare a fost aprobat spre finanţare, el pe etape va fi finanţat. Eu cred că până în anul 2017 proiectul dat trebuie să fie finanţat complet. Aici contribuţia săteanului va fi de circa 1600 de lei pentru conectarea la sistemul de canalizare.”
Europa Liberă: Având o infrastructură bună, ar putea să atragă satul şi investiţii. Or, investiţiile sunt salvarea comunităţilor, în speranţa oamenilor că ar putea să-şi găsească şi un loc de muncă, iar locul de muncă să fie şi bine plătit. Poate atrage satul Răzeni investiţii, are nevoie de aceste investiţii?
Ion Creţu: „Sigur că da. Dacă noi creăm condiţii agenţilor economici din teritoriu, infrastructură – apeduct, canalizare, drumuri, gaz, pentru agentul economic am creat condiţii să se dezvolte. S-a construit un frigider în localitate. Poate se va construi şi o secţie de conserve.”
Europa Liberă: Dar în general lumea de aici ce face? Are unde să lucreze sau mai degrabă migrează?
Ion Creţu: „Majoritatea sătenilor lucrează în Chişinău.”
Europa Liberă: Şi aceasta e în defavoarea satului? Sau satul nu-i poate asigura cu locuri de muncă?
Ion Creţu: „Majoritatea locuitorilor la noi activează în domeniul agriculturii. Este fabrica de vin, dar acolo puţini locuitori lucrează.”
Europa Liberă: Şi atunci în bugetul primăriei vin foarte puţini bani, dacă nu există mai mulţi agenţi economici, dacă nu sunt mai multe întreprinderi?
Ion Creţu: „La noi este dezvoltată reţeaua de magazine.”
Europa Liberă: Câte magazine aveţi în sat?
Ion Creţu: „11. Săli de nunți.”
Europa Liberă: De aici impozitele le percepeţi, astăzi în haznaua primăriei câţi bani aveţi?
Ion Creţu: „Bugetul e de circa şapte milioane de lei. Fondul disponibil este de 780 de mii de lei. 780 de mii de lei merg la cultură, dezvoltare anumitor proiecte care au fost elaborate în 2013-2014 ca și contribuţie. Şi mai departe ca să ne dezvoltăm...”
Europa Liberă: Contaţi mai mult pe finanţarea de la partenerii de dezvoltare?
Ion Creţu: „Ideea noastră a fost de a elabora documentaţie de proiect. Aşa şi am început în 2011-2014, în 2015 tot aşa mergem, pe aceeaşi idee. Şi a solicita bani de la Uniunea Europeană, fiindcă aceşti bani în Republica Moldova nu sunt. Deci, mergem pe această idee şi văd că ne reuşeşte. Fiindcă mai avem un proiect cu PNUD, care foarte mult ne-a susţinut, costul total al proiectului e de un milion patru sute de mii de lei, am procurat o unitate tehnică, un buldoexcavator multifuncţional, deja va fi pus în funcţiune.
Practic, totul este gata, numai trebuie să înceapă a lucra. El este multifuncţional, prestări servicii cetăţenilor şi agenţilor economici – săpături, nivelări. Şi, totodată, a fost construit un depou pentru pompieri în satul Răzeni, care, în perspectivă, poate acorda servicii şi satelor Cigârleni, Moleşti, Cărbuna şi satele dimprejur, Zâmbreni, Horeşti şi Ţipala.”
Europa Liberă: Domnule primar, s-a vorbit foarte mult, până la alegerile locale, despre nevoia unei reforme teritorial-administrative. Dumneavoastră ce părere aveţi, trebuie să se implementeze şi această reformă, va fi dureros? Pentru că satele mici vor fi înghiţite de comunele mari.
Ion Creţu: „Eu nu aş zice că vor fi înghiţite. După exemplul Cehiei, acolo este o comună care are 17 localităţi. Nu zic că satul Răzeni este cel mai mare şi celelalte localităţi mici trebuie să fie absorbite. E vorba de economisirea anumitor bani publici. Şi instituţiile școlare la fel, poate fi un manager, iar în subordinea lui să fie mai multe gimnazii. De ce nu? La fel şi primăriile. De ce să nu fie creat un serviciu intercomunitar care poate deservi mai multe localităţi? Pentru ce trebuie atâţia directori şi şefi în gospodăriile comunale?
Este un director care monitorizează toate lucrările efectuate în aceste localităţi. Şi este binevenit aşa ceva la nivel de primărie. Va fi creată o echipă, cu contabil, inginer cadastral. Va fi o echipă, după părerea mea, puternică. Şi, totodată, mergem cu ideea de eliberare a unor documente cetăţenilor, certificate, ca să nu stea în rând pentru o hârtie care poate fi eliberată în cinci minute.”
Europa Liberă: Când trebuie începută această reformă?
Ion Creţu: „În decurs de vreo doi ani se poate de început. Nu putem face chiar acum, este usturător, acea structură încă nu e formată. Mie încă nu-mi sunt clare nişte momente care nu sunt bine puse la punct.”
Europa Liberă: Care sunt acestea?
Ion Creţu: „Cu certificatele. Nu-mi este clar – noi le eliberăm, dar cine le solicită? Eu cred că trebuie creată o bază de date, ca fiecare instituţie publică având acces, să afle cine e persoana dată, componenţa familiei. Cui trebuie componenţa familiei, spre exemplu, eliberată de primăria Răzeni, ca să confirme faptul că, cutare copii este din familia cutare? Sunt mai multe certificate de acest fel.”
Europa Liberă: Dumneavoastră aţi mers peste hotare după schimb de experienţă, aţi văzut cum se dezvoltă comunităţile în alte părţi. Este o diferenţă între satul din Republica Moldova şi satul din Occident?
Ion Creţu: „Între sate este diferenţă mare, însă între oameni nu e, între cetățeni nu este. Noi am fost în Estonia cu o vizită de lucru, dumnealor deja au finisat proiectele cu apeductul, cu canalizarea şi cu infrastructura drumurilor. Acolo e la un nivel de 70-80% acoperirea totală a drumurilor locale. Noi suntem abia la un procent, şi acelea în variantă albă. Însă în Republica Moldova eu cred că dezvoltarea culturii este la un nivel foarte înalt. Îndeosebi noi, primăria Răzeni, acordăm atenţie deosebită păstrării obiceiurilor şi folclorului.”
Europa Liberă: Care este relaţia dintre puterea centrală şi puterea locală?
Ion Creţu: „Bună. În anii 2011-2014, a fost o conlucrare bună.”
Europa Liberă: Depinde ce culoare politică are primarul, astfel încât cei de la guvernare să se uite cu un ochi sau cu doi la cei din teritoriu?
Ion Creţu: „La două ministere m-am adresat care mi-au acordat toată atenţia. La unul a fost puţin mai birocratic, dar oricum mi-au acordat atenţie. Însă am bătut la uşă o săptămână pentru a fi primit în audienţă.”
Europa Liberă: Cât de mult se răsfrânge ceea ce e la centru asupra satului? E divizată populaţia între cei care vor cu stânga, cei care vor cu dreapta, cei care vor ca Moldova să meargă spre Uniunea Europeană, cei care vor ca ţara să se apropie de Uniunea Euroasiatică, de Rusia?
Ion Creţu: „În satul Răzeni poate nu toţi consilierii depun tot efortul şi forţa pentru a contribui la implementarea anumitor proiecte. Da, au fost şi unele contraziceri. Însă acele scopuri pe care le-am propus să fie implementate, acelea au fost implementate. Sunt câţiva consilieri care într-adevăr m-au ajutat foarte mult la electrificare, infrastructura drumurilor. M-au ajutat foarte mult.”
Europa Liberă: Ce v-aţi propus să faceţi în următorii patru ani?
Ion Creţu: „Infrastructura drumurilor şi sortarea deşeurilor menajere. Nu colectarea, dar sortarea şi prelucrarea deşeurilor menajere. Eu cred că până în 2019 lucrurile acestea ar trebui de implementat, fiindcă nu putem merge mai departe aşa. A colecta deşeurile ca să le transporţi numai la gunoişte aceasta nu este cultură. Când va fi acea sortare iniţială de la cetăţean, atunci va fi cultura de selectare a deşeurilor şi va fi mai uşor pentru prelucrarea acestor deşeuri. Însă dacă cetăţeanul este obişnuit să arunce toate deşeurile într-un sac pentru gunoi – plastic, sticlă şi hârtie, aceasta deja nu este cultură.”
Europa Liberă: Câţi bani vă trebuie pentru a realiza aceste promisiuni?
Ion Creţu: „Deocamdată e nevoie de elaborarea proiectării şi să găsim un partener. Încă suntem la nivel de idee. În 2012 a fost realizat un studiu de fezabilitate, care nu a fost dus până la capăt şi nu a fost făcut aşa cum vrem noi. Dacă se face un lucru, trebuie făcut bine, nu pe hârtie să fie pus, că totul va merge. Deci, ceva bun să facem.”
