Postul nostru de radio continuă campania AICI este Europa Liberă, în care jurnaliști și prieteni ai Europei Libere călătoresc prin Republica Moldova pe parcursul lunii lui gustar, din localitate în localitate, organizând întâlniri cu publicul și felurite dezbateri pe teme actuale.
Aș dori să văd în Republica Moldova democrație nu doar în sensul de cuvânt frumos scris, dar un cuvânt pe care să-l simtă fiecare cetățean. Durabilitate în dezvoltarea locală există atunci când sporește, pe lângă investiții în infrastructură, implicarea personală. Primăria este în situația când poate da numai undița, dar peștele să-l prindă cetățeanul. Sunt doar câteva gânduri adunate în timpul discuțiilor avute în 15 localități ale Moldovei. Vorbim despre caravana postului nostru de radio care a pornit la 1 august și a făcut popasuri pe traseul AICI e Radio Europa Liberă.
Cu unii dintre cei mai activi participanți la aceste întâlniri am reușit să stau de vorbă mai pe îndelete. Andrei Zuza aproape șase decenii a lucrat la școala din Ciuciuleni, Nisporeni. Pentru el, ca pentru multă altă lume, rămâne actuală întrebarea dacă este oare Moldova cu adevărat un stat independent sau independența există doar pe hârtie…
Andrei Zuza: „Nu avem cu ce ne dezvolta independent. Şi mai ales că nu avem o conducere înţeleaptă şi nici resurse.”
Europa Liberă: Când aţi spus că Moldova nu ar avea o conducere înţeleaptă, la ce v-aţi referit?
Andrei Zuza: „La faptul că ei se mănâncă unul pe altul pentru putere. De exemplu, trebuia numită Maia Sandu ministru al Educației. Aceasta pe mine mă doare cel mai tare, toată viaţa am închinat-o învăţământului. Și Mihai Ghimpu a spus că e o fetiţă frumoasă, dar nu are minte. Acesta e om de conducere?! Înseamnă că ei îşi apără interesele. Şi Filat, de Plahotniuc nici nu mai spun. L-au învestit pe domnul Streleţ. E băiat bun, dar eu nu cred că are capacităţi. De ce sunt sceptic? Fiindcă văd că unul trage într-o parte, altul în alta, în a treia parte. Marian Lupu, de exemplu, e alimentat de către Plahotniuc. Numai să nu piardă puterea, s-au unit şi au făcut a treia alianţă. Cred că nu e de lungă durată. Sunt sceptic.”
Europa Liberă: Dacă nu ar fi Alianţa pentru Integrare Europeană, ar putea veni partidele de stânga să guverneze Republica Moldova. Ce se întâmplă în cazul acesta?
Andrei Zuza: „Ce să se întâmplă? Ne întoarcem în secolul 20, să depindem şi să ne dicteze „fratele mai mare’.”
Europa Liberă: De ce s-a împărţit societatea între cei de stânga şi cei de dreapta, între cei care vor ca Republica Moldova să parcurgă acest drum european şi cei care vor ca Republica Moldova să se apropie şi mai mult de Rusia lui Putin? De ce această scindare a societăţii moldave?
Andrei Zuza: „Scindarea societăţii nu o face poporul, o face conducerea ca alde Shor, Usatîi. De exemplu, Lupu şi Plahotniuc tind spre Uniunea Euroasiatică. Nordului republicii s-a dat mai puţină atenţie, eu sunt de la nord, din Chetrosu, Drochia, şi acolo pe cine ai întreba, chiar şi pe fratele meu care trăieşte în Drochia, spune că mai bine cu ruşii a fost şi e mai bine cu ruşii, toţi copiii lucrează în Rusia. Se vorbeşte că va fi referendum. Nordul se îndepărtează de restul republicii.”
Europa Liberă: Şi atunci cine consolidează şi cum se consolidează societatea moldavă?
Andrei Zuza: „Nu ştiu dacă se consolidează sau nu. Nu pot spune că se consolidează.”
Europa Liberă: Dar o idee care ar uni cetăţenii Republicii Moldova există?
Andrei Zuza: „Care ar fi ideea? Ideea ar fi, de exemplu, oamenii să fie asiguraţi cu locuri de muncă, să primească pensia la timp. Mă tem că degrabă nici pensia aceasta nu o vom primi. Mică cum este, dar ne descurcăm. Cum au putut să fure miliardele din bănci şi poporul să rămână sărac lipit pământului?! Suntem în pericol că nu vom primi pensii. Cum au putut? Cum au îndrăznit? Văd că aproape toţi sunt cu mâinile murdare. Plahotniuc ţine în mână toată justiţia – şi Procuratura e în mâinile lui, şi Curtea Supremă de Justiţie, şi ce comandă, aceea se îndeplineşte.”
Europa Liberă: Domnule Zuza, în 2016, în primăvara anului viitor, trebuie să fie ales şeful statului. Criza politică se va adânci sau se va depăşi?
Andrei Zuza: „Se vorbeşte de referendum. Nu ştiu dacă va fi organizat sau nu. Dacă va fi să votăm ca preşedintele să fie ales de Parlament cu minimum de voturi, cu 51 de voturi, eu nu merg la vot. Eu vreau preşedintele ţării să fie ales de întreg poporul.”
Europa Liberă: Dar de ce vreţi să aleagă cetăţenii Moldovei şeful statului?
Andrei Zuza: „Să fie o persoană pe care o alegem să conducă, să nu conducă toţi aceştia, să le zic, hoţi.”
Europa Liberă: Vreţi un preşedinte de ţară tătuc?
Andrei Zuza: „Nu tătuc, cum a fost Stalin. Vrem un om al poporului să fie.”
Europa Liberă: Ce calităţi să aibă? Ce să facă?
Andrei Zuza: „Să fie pentru popor. De exemplu, din legile adoptate de Parlament să le promulge doar pe acelea care sunt în interesul poporului.”
Europa Liberă: Şi încă ce să mai facă preşedintele?
Andrei Zuza: „Să fie garantul ţării. Toate întrebările referitoare la bunăstarea populaţiei să fie rezolvate de preşedinte.”
Europa Liberă: Şi cetăţenii vor un preşedinte democrat?
Andrei Zuza: „Democrat, nu tătucă. Am avut noi tătucă.”
Europa Liberă: Aud mai multă lume care ar vrea un tătucă din acesta.
Andrei Zuza: „Ar vrea, pentru că lumea e înfuriată, când vede că nimeni nu are asupra guvernanţilor influenţă. Ar trebui să fie cineva care să-i pună la punct. Într-o lună-două ar zbura penele din toţi care sunt la conducerea ţării.”
Europa Liberă: Cum recâştigă cetăţeanul încrederea în instituţiile statului?
Andrei Zuza: „Numai să aleagă poporul un preşedinte de ţară. Dar partidele se văd în Parlament cum acţionează, cu fracţiunile lor.”
Europa Liberă: Şi dacă ar fi alegeri în Parlament, cum ar vota cetăţenii Republicii Moldova?
Andrei Zuza: „101 deputaţi în Parlament sunt foarte mulţi. Nu au cu ce se ocupa, dorm sau citesc gazete în Parlament. Eu spun de aici, poate mă aud, a fost în Legislativ un deputat, numai o dată în patru ani de zile l-am auzit.”
Europa Liberă: Câţi deputaţi ar trebui să fie în Parlament?
Andrei Zuza: „51 de deputaţi. Sunt prea mulţi. Dacă sunt 101, cât le revine populaţie, atunci pentru unul să revină dublu populaţie, reuşesc, că totuna nu fac nimic.”
Europa Liberă: Un lider naţional e greu să fie identificat?
Andrei Zuza: „Un lider naţional am avut şi l-am pierdut – Maia Sandu. Maia Sandu ar fi fost un lider bun, e o doamnă pentru dreptate. Ar fi reuşit, cum a eliminat și copiatul la examene. Eu, fiind pedagog din 1958, am văzut că aceasta e o boală în şcoală. Ce fel de specialişti vor deveni, dacă ei copie? Au dat BAC-ul, în instituţiile superioare plătesc, cumpără diploma... Ce fel de specialiști vor fi?”
Europa Liberă: Moldoveanul e gata să sacrifice ceva, astfel încât să treacă printr-o terapie de şoc, când e vorba de reforme?
Andrei Zuza: „Aşa e natura moldoveanului – să moară capra vecinului.”
Europa Liberă: De ce sunt invidioşi?
Andrei Zuza: „Dacă privim în adâncul istoriei, noi întotdeauna am fost la intersecţia tuturor relelor.”
Europa Liberă: Aşa zicea cronicarul, Moldova s-ar afla la intersecţia tuturor relelor.
Andrei Zuza: „De aceea noi am crescut în situaţia aceasta. Moldoveanul înainte nu ştia a bea cu paharul, nu ştia a fuma, fuma numai la sărbători mari, cumpăra un pachet de „Plugar”. Moldoveanul nu ştia a face speculă. Toate relele „fraţii mai mari” ne-au învăţat.”
Europa Liberă: De ce Rusia nu i-ar dori bine Republicii Moldova?
Andrei Zuza: „Poporul rus cu un pahar de rachiu şi-a ameţit toate grijile şi nevoile şi mai mult nu-i trebuie nimic. Pe de altă parte, conducerea lor, începând de la Petru I, Ecaterina II şi toţi ceilalţi, au fost războinici, s-au ocupat numai cu cuceririle – Crimeea, Răsăritul Îndepărtat, până la Alaska au ajuns, nemaivorbind de Moldova, în anul 1812, de tratatul de la Bucureşti. Ei toată vremea au fost pentru mărirea imperiului, să cucerească pământuri. Ţin minte, în 1944, în raion nu era un moldovean numit în funcţie de şef de post sau finanţe, sau la cinematograf, toţi erau ruşi.”
Europa Liberă: De ce Moscova nu se uită cu ochi buni la acest parcurs european al Moldovei?
Andrei Zuza: „E clar de ce. Pentru că Moldova tinde spre Uniunea Europeană. Deși am „hulit” conducerea noastră, totuşi Leancă a făcut multă treabă, împreună cu Filat, în apropierea de Uniunea Europeană. Ruşii nu vor ca Republica Moldova să adere la Uniunea Europeană. Mai mult ca atât, se tem ca de foc de unirea cu România, ca să intrăm deodată în Uniunea Europeană. Pentru că ei pierd interesul geopolitic, în Moldova e interesul lor, pierd Transnistria. Ucrainenii ştiu ce vor. Pentru că Transnistria, în cazul acesta, va fi pierdută de ruşi. Ei se ţin de pământul acesta, ei şed ca un cuţit în spatele Ucrainei şi ca un cuţit în Balcani. De ce ruşii au impus embargo la fructe, vin, produse alimentare din Moldova? Ca să ne înăbuşe, să ne târâm în genunchi la dânşii.”
Europa Liberă: Moldova se poate autoguverna?
Andrei Zuza: „Nu ştiu, nu cred. Dacă am avea nişte oameni la conducere ca Maia Sandu, Iurie Leancă, cred că ar fi posibil. Să nu fie şi ei integraţi în manipulările lor cu băncile, cu furturile, cu Aeroportul ş.a.”
Europa Liberă: Şi până la urmă ce avem: bucurii sau necazuri? Sau necazuri amestecate cu bucurii trăiesc moldovenii?
Andrei Zuza: „Pot spune cum trăiesc eu. Eu trăiesc cu grija că mâine-poimâine nu voi primi nici pensia aceasta mică pentru care am muncit toată viaţa…”
Europa Liberă: Ce mesaj aveţi pentru cei de la vârful puterii?
Andrei Zuza: „Să aibă grijă de oameni. Pot avea grijă şi de buzunarul lor, au furat de ajuns, dar să aibă puţină grijă şi de oameni, puţin simţ. Dacă ar fi măcar a treia parte. Eu nu iau din buzunarul meu toate lucrurile acestea, le văd la televizor. Plahotniuc are tocmai patru posturi de televiziune. Toţi îşi promovează interesele la posturile lor. Şi oricum și de la acestea se strecoară informația despre toate aceste nelegiuiri. Să-şi ia măcar jumătate şi jumătate să dea poporului.”
Europa Liberă: Pe 27 august Europa Liberă va poposi aici, la Ciuciuleni. Ce înseamnă pentru dumneavoastră Europa Liberă?
Andrei Zuza: „Europa Liberă este vocea adevărului… Eu aşa cred. Şi sunt convins de aceasta încă de pe timpul când era interzisă, pe vremea sovietică. Şi atunci reuşeam să ascult Europa Liberă, Glasul Americii. Omul care ascultă cuvântul trebuie să aibă şi convingerile lui proprii, să le compare – puterea cuvântului şi convingerile lui – şi de aici să evidenţieze care este adevărul.”
Europa Liberă: E mai mult adevăr sau minciună în societatea moldavă?
Andrei Zuza: „E mai multă minciună.”
Europa Liberă: Cum face diferenţă omul între adevăr şi minciună?
Andrei Zuza: „Eu singur concluziile mele le fac şi apoi, cum zic moldovenii, le drămăluiesc.”
Europa Liberă: Şi câţi gândesc ca dumneavoastră?
Andrei Zuza: „Prietenii care mi-au mai rămas, că mulţi s-au dus...”
*
Gheorghe Damaschin, fost agronom în satul Zaim, raionul Căușeni, este preocupat și el de politica moldovenească. Dar, așa cum spune, nu are încredere în nicio formațiune politică. A criticat guvernarea comunistă, nu este încântat nici de cea care se numește pro-europeană. Și iată de ce.
Gheorghe Damaschin: „Cu părere de rău, speranţele populaţiei, în special ale alegătorului au fost trădate. În dorinţa de a ne integra în Uniunea Europeană, populaţia a dat încredere partidelor pro-europene. Şi am avut o speranţă destul de mare.”
Europa Liberă: Dar cursul Moldovei de apropiere de Uniunea Europeană a rămas acelaşi.
Gheorghe Damaschin: „Da. Însă îşi rezolvă interesele lor ori de grup, de partid, personale. Şi, desigur, ne-am decepţionat în ultimul timp, mai ales că s-a format consiliul alianței, al cărui rol e ca al fostului Comitet Central al Partidului Comunist, cu părere de rău. Şi cei care sunt în fracţiunile parlamentare nu vor avea adevărata lor misiune – să împlinească cerinţa poporului, dar vor împlini ceea ce au hotărât la organul alianţei şi rolul prim-ministru se reduce, iarăşi, la acelaşi nivel care a fost cândva. El va fi un figurant cum a fost domnul Tarlev, atunci era guvernul comunist, însă tot ce trebuie de făcut urgent nu se va face.”
Europa Liberă: Dar guvernul astăzi ce trebuie să facă prioritar? Ce probleme trebuie să rezolve?
Gheorghe Damaschin: „Primii paşi care sunt impuşi să-i facă e să restabilească legătura strânsă cu organele internaţionale care ne creditează.”
Europa Liberă: FMI, Banca Mondială?
Gheorghe Damaschin: „Da. Ca să putem exista mai departe. Altfel activitatea statului rămâne amorfă.”
Europa Liberă: S-a creat această Alianţa pentru Integrare Europeană 3. Liderii spun că lasă premierul şi guvernul să se preocupe de problemele societăţii, că nu le vor pune beţe în roate, că nu este un premier marionetă, că are putere de decizie.
Gheorghe Damaschin: „Şi totuşi nu are activitate deplină. Cu acest organ al alianţei, când va fi cazul să adopte o lege de importanţă majoră, pentru interesul poporului, sau această lege cumva le va atinge interesele acestor parlamentari, ei o vor bloca, pur şi simplu, cu o înţelegere. Şi desigur că vor face unele schimbări, că nu mai poate să se întoarcă cu spatele la popor, însă ele vor fi mai mici, tot cu promisiuni, cu amăgeli iscusite, cu vorbe foarte frumoase. Mă refer la domnul Lupu, care e meşterul numărul unu la a vorbi frumos şi a face tot ceea ce din punct de vedere al interesului poporului e necorespunzător.”
Europa Liberă: Ce îi uneşte astăzi pe cei trei lideri, pe domnul Lupu, Filat şi Ghimpu, care au creat această coaliţie majoritară?
Gheorghe Damaschin: „Îi uneşte, în primul rând, frica. Dacă ei nu se unesc, atunci poporul va avea unirea în ceea ce priveşte integrarea în Uniunea Europeană. Fiindcă vine altă forţă şi multora dintre ei li se prescrie un viitor urât – să aibă de-a fac cu organele judiciare, care îi vor pune la locul pe care îl merită. Noi cunoaştem ce s-a întâmplat în 2009, când au fost, în majoritate, la guvernare comuniştii. Atunci desigur că pentru populaţie au făcut şi mai puţin, starea economică a ţării nu au îmbunătăţit-o.”
Europa Liberă: Credeţi că este o diferenţă între felul cum înţeleg partidele de dreapta interesul naţional şi cum înţeleg partidele de stânga acest interes al Moldovei?
Gheorghe Damaschin: „Da. Desigur că orientarea strategică a Republicii Moldova, dacă ne referim la cei de dreapta, este integrarea europeană. În ceea ce priveşte partidele de stânga, ştim că ei sunt pentru Uniunea Euroasiatică sau ruso-asiatică. Ca atare, integrarea europeană au iniţiat-o partidele de stânga, însă au iniţiat-o formal.”
Europa Liberă: Credeţi că domnul Voronin nu a vrut să ducă Moldova în UE?
Gheorghe Damaschin: „Nu a vrut. Pur şi simplu, a vrut prin această metodă, prin acest drum, să primească asigurări financiare de la Uniunea Europeană, ceea ce a şi fost – s-au acordat sume foarte mari sub formă de credite şi au fost folosite nu după destinaţie. Ei tot au participare destul de mare la furtul bănesc de la Banca de Economii.”
Europa Liberă: Rusia nu vede cu ochi buni acest parcurs european al Republicii Moldova. Dacă zice că recunoaşte suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova, de ce nu lasă ţara şi cetăţenii să-şi decidă de unii singuri viitorul şi soarta?
Gheorghe Damaschin: „Rusia, după cum ştim, vrea să se întoarcă la politica veche, de a domina şi să aibă aceeaşi influenţă asupra Europei, ceea ce e cu neputinţă în condiţiile actuale. Populaţia dacă a primit, fie şi parţial, eliberarea naţională, nu mai vrea să se întoarcă înapoi. Fiindcă nu garantează întotdeauna numai interesul economic, este şi interesul libertăţii, să nu fie marginalizat, să-şi poată demonstra capacităţile, să activeze în sfera economică liber, să nu fie constrâns, amăgit.”
Europa Liberă: Moldovenii ştiu să aprecieze libertatea? Ştiu să se folosească de libertate?
Gheorghe Damaschin: „Cu părere de rău, nu apreciază toţi la justa valoare.”
Europa Liberă: Ce înseamnă să fii un om liber, să gândeşti liber, să acţionezi liber?
Gheorghe Damaschin: „Să nu fii marginalizat. Ştim, cândva cadrele au fost promovate de alte grupuri sociale, străine, care necunoscând interesul nostru naţional, necunoscând obiceiurile, şi-au făcut de cap şi au dăunat mult culturii, nemaivorbind de limbă. Numai limba rusă a fost pusă în capul mesei şi era obligatorie.”
Europa Liberă: Domnule Damaschin, moldovenii se pot guverna de unii singuri?
Gheorghe Damaschin: „Se pot. S-au şcolarizat peste hotare şi au cultură înaltă.”
Europa Liberă: Şi dacă se pot guverna, de ce nu au loc adevărate reforme? De ce nu se îmbunătăţeşte viaţa omului? Pentru că el îşi doreşte prosperitate, îşi doreşte bunăstare. Şi aceasta, a propos, promit politicienii în campania electorală.
Gheorghe Damaschin: „Prea mult am fost influenţaţi ideologic, dar principalul motiv este corupţia, care e tare camuflată.”
Europa Liberă: Cum explicaţi dumneavoastră că Moldova a ajuns să fie una dintre cele mai corupte ţări, dacă e atât de săracă? În sărăcie, cum găseşte lumea posibilitate să mituiască un judecător, un profesor, un vameş, un agent al fiscului?
Gheorghe Damaschin: „Tocmai de aceea că e cea mai săracă ţară e şi cea mai mare corupţie. De vină e neexecutarea legii, întâi de toate. Corupția e susținută de majoritatea slujbaşilor, erau posturi diferite în justiţie.”
Europa Liberă: Poate scăpa Moldova de corupţie?
Gheorghe Damaschin: „Numai dacă se va proceda ca în România, reforma în justiţie să fie nu formală, dar să fie cu adevărat.”
Europa Liberă: Va fi o mare bătălie pentru funcţia de preşedinte al Republicii Moldova? În primăvară, urmează să fie ales noul şef de stat. Cine trebuie să-l aleagă: deputaţii din Parlament sau cetăţenii?
Gheorghe Damaschin: „Jumătate la jumătate. Jumătate populaţia şi jumătate Parlamentul. De ce? Sunt exemple, noi le-am trăit, când preşedintele ţării, ales de populaţie, deseori devine dictator şi ia sub şefia sa Parlamentul. Separarea puterilor trebuie să fie. În cazul acesta va avea jumătate de răspundere în faţa Parlamentului.”
Europa Liberă: Şi aici, la Zaim, înţeleg că localnicii îşi doresc un preşedinte tătucă, unul dictator, aşa cum ziceţi dumneavoastră. Ei nu vor un preşedinte democrat.
Gheorghe Damaschin: „Aceasta e ideologie comunistă, ca în Uniunea Sovietică, care, cu părere de rău, îl lăuda pe Stalin, că făcea regulă. Chipurile, făcea regulă cu mari jertfe, expresia lor era: „Pădurea se taie, sar surcelele”. Dar aceasta aducea mari daune societăţii în întregime şi îndeosebi populaţiei care trăia la periferii. Şi nu ne trebuie nouă aşa dictatori.”
Europa Liberă: Ce calităţi aţi preţui la un şef de stat? Cum ar trebui să fie portretul-robot al viitorului preşedinte al Moldovei?
Gheorghe Damaschin: „Să fie om onest, să respecte promisiunile, să lupte cu nedreptatea, să fie lichidată situaţia când aduce la putere neamurile, cumătrismul, nănăşismul să fie lichidat şi orientarea politică să fie totuşi spre ţările europene, acolo ne este locul nostru. Însă orientarea înseamnă nu numai a primi, cum au făcut-o grecii, dar trebuie îndeplinit condiţiile şi trebuie de muncit. Mulţi s-au decepţionat şi nu doresc să muncească în Moldova. Migraţia creşte, unul din trei e cu gândul să plece peste hotare.”
*
La dezbaterea organizată de campania AICI e Radio Europa Liberă la Universitatea din Cahul, între subiectele abordate, au fost problema migrației, comunicarea dintre autoritățile locale și cele centrale, oportunitățile pentru tinerele familii. La Cahul am discutat cu rectorul acestei instituții, Andrei Popa.
Europa Liberă: Domnule rector, Moldova rămâne în continuare scindată. Cine poartă vină pentru această dezbinare a națiunii?
Andrei Popa: „Nu este corect să găsim vinovații din altă parte. Odată ce suntem într-un stat democratic, odată ce dreptul alegătorului este decisiv, înseamnă că fiecare alegător trebuie să își caute partea de vinovăție în situația creată.”
Europa Liberă: O idee națională poate fi identificată, după 24 de ani de la proclamarea independenței, astfel încât să coaguleze cetățenii acestui stat și ei să aibă niște priorități și încredere în ziua de mâine?
Andrei Popa: „Din păcate, la noi noțiunea de idee națională a fost întoarsă și răsîntoarsă în diferite ipostaze și înțelesuri, în asemenea manieră că astăzi ne aflăm într-o situație când practic nici nu mai înțelegem noțiunea adecvată a acestei sintagme. Ideea națională este ceva care ar fi să îl unească pe fiecare și să îi unească pe toți. Când vorbim de toți suntem eu, dumneata, fiecare dintre noi – împreună. Această idee națională nu poate să fie impusă dintr-o parte, ea trebuie găsită de fiecare dintre noi, identificată de fiecare dintre noi, discutată între noi, și pentru aceasta cred că este necesar un timp anumit , un timp care impune și o anumită stabilitate în societate, fiindcă acum suntem respondenți la niște evenimente imediate, și aceasta este lupta pentru existență, de fapt. Dar lupta pentru existență nu este idee națională. Ideea națională depășește lupta pentru existență, este un alt cuvânt românesc frumos – propășire. Adică rezistență în timp, aceasta este idee națională.”
Europa Liberă: Lupta împotriva sărăciei, lupta împotriva corupției poate consolida națiunea?
Andrei Popa: „Noi suntem axați pe niște cuvinte cam marginaliste și maximaliste. Noi tot timpul suntem într-o luptă anumită. Nu trebuie de luptat cu sărăcia, noi trebuie să rezolvăm problemele sărăciei.”
Europa Liberă: Și de ce moldovenii nu ies învingători din aceste lupte?
Andrei Popa: „Iarăși cer scuze că mă ocup cu silogismele acum. Ca iasă învingător din luptă, moldoveanul trebuie să intre în această luptă. Iar noi nu intrăm în luptă, noi, pur și simplu, discutăm, facem impresii despre situație, fără a ne implica în rezolvarea ei, fiindcă ceea ce se întâmplă de mai mulți ani la noi în țară sunt deocamdată numai niște declarații. Nu vreau să spun acum că nu s-au făcut eforturi, dar eforturile acestea sunt încă la nivel de declarații.”
Europa Liberă: Și cetățenii trăiesc cu teamă, cu frică? Nu prea îi duce capul ce să facă și cum să facă, astfel încât traiul lor să devină unul prosper?
Andrei Popa: „Atunci când spuneți „și cetățenii”, am impresia că faceți trimitere că vinovați ar fi să fie guvernanții. Poate că nu este întocmai așa. Cetățenii s-au deprins să fie alții vinovați decât ei. De la ce am început? Să căutăm vina în fiecare dintre noi. Fermierul trebuie să cunoască niște legități ale pieții, marketingul, să știe ce solicită piața și aceea „ce solicită piața” să crească, nu să crească, să recolteze ceea ce îi este lui comod, ci să recolteze ceea ce va solicita piața. Persoanele din servicii sau, cum le spunem noi, businessmenii, ar trebui să răspundă cerințelor pieții, adică cererii de pe piață și nu să stea cu boarfele prăfuite pe la diferite piețe improvizate, ca apoi să se jeluie că „uite, stăm aici toată ziua, și nu cumpără nimeni nimic”. Păi, nu mai sta, găsește un loc acolo unde vei fi solicitat, nu loc de comercializare, dar comercializează ceea ce se solicită. Găsește-ți o activitate, un business, care va fi solicitat de piață.”
Europa Liberă: V-ați adresat fermierului, omului de afaceri, dar dacă ar fi să vă adresați dascălului, magistratului, ce sugestii le-ați da?
Andrei Popa: „Cu privire la învățători, la cadrele didactice, sigur că politica de pregătire a cadrelor didactice trebuie să răspundă cerințelor pieței, adică pieței muncii. Dar aici mai avem un element imperios și principial de important, este vorba de calitatea serviciilor educaționale prestate, deoarece avem riscul ca pe piață să fie cerute persoane cu o calificare mai mică pentru un motiv simplu – calificarea mai mică se plătește mai ieftin. Adică, angajatorul este de acord să plătească mai ieftin, ca să facă economie la cheltuielile sale pe seama calificării, mizând că această calificare pe viitor va crește. Riscăm, în acest caz, dacă vorbim de serviciile educaționale, că acel cadru didactic care nu are calificarea și calitatea adecvată să presteze un serviciu rebutat, iar acest serviciu rebutat se numește o temă interpretată neadecvat, o informație oferită copilului sau studentului incorect care poate să aibă un impact destul de răsunător pentru pregătirea acelui specialist. Nimeni nu-și dorește să însușească niște teoreme din start greșite și false. Respectiv, calitatea este importantă. Cât privește magistratul, aici lucrurile sunt și mai clare fiindcă magistratul este respondentul legii – legea nu se discută, legea se execută.”
Europa Liberă: Dar nu e pusă deocamdată legea în capul mesei, aceasta aud și de la mai mulți oameni cu care discut aici, la Cahul.
Andrei Popa: „Ca să fie impusă respectarea legii, iarăși, este necesară atitudinea fiecărui alegător. Deci, alegătorul, cetățeanul cu dreptul de vot, cetățeanul activ, adică persoana care participă în viața comunitară, în viața publică, participă activ, am în vedere, și nu pur și simplu cu darea cu părerea la scara blocului, anume această părere conjugată, colectivă, impune să se respecte legile. Iar în caz contrar, noi cunoaștem acum fraza blestemată pentru țara noastră: „Mămăliga nu explodeazăʾ.”
Europa Liberă: Separarea puterilor în stat s-a produs pentru că, iarăși, dacă e să-l credem pe cetățean, justiția ar fi la cheremul politicianului.
Andrei Popa: „Nu putem spune că s-a produs sau nu s-a produs separarea puterilor, ea este declarată prin Constituţia ţării noastre. Şi, respectiv, urmează a fi respectată această separare a puterilor. Neînţelegerile sau acele simbioze discutabile pe care le fac tot oamenii au loc din simplul motiv că societatea nu este responsabilă. Să căutăm vina şi cauzele situaţiei create în fiecare dintre noi, repet, şi în voinţa noastră, cum ajunge ea, cine este exponentul voinţei noastre.”
