În campania „AICI este Europa Liberă” începută la 1 august, jurnaliști și prieteni ai postului de radio Europei Libere călătoresc prin Republica Moldova, din localitate în localitate, participând la întâlniri și discuții cu publicul pe teme de actualitate.
Pe o singură stradă locuiesc 50 de copii. Și nu este o stradă de oraș, ci una de sat. În comuna Sângereii Noi, în jur de 50 de familii au 10 și mai mulți copii. Acest sat din raionul Sângerei este una dintre puținele localități din Moldova în care mai mulți oameni se nasc decât se trec din viață. Larisa Borinschi este mamă a 11 copii. Cel mai mare are 24 de ani, cel mai mic vreo cinci. Am găsit-o în curtea casei, înconjurată de vreo 6 lighene de roșii și ardei. Din propriile sere. Pregătea conservații pentru iarnă.
Larisa Borinschi: „Cu 11 nu-i ușor de trăit... Dar slavă Domnului, deocamdată, am văzut mâna lui Dumnezeu, măcar că în Moldova noastră e imposibil să trăiești. Nu ne uităm la ceea ce se face în fruntea țării, pentru că, dacă vom aștepta să ne ajute ei, să ne dea mari ajutoare… Noi avem serele noastre. Copiii noștri, iată, toți lucrează. În Moldova noastră cel mai greu nu e cu lucrul, omul tare e muncitor, mai ales femeia, se descurcă minunat, dar bani nu sunt.”
Europa Liberă: De ce ați spus că mai ales femeile?
Larisa Borinschi: „Pentru că nu sunt bețive, nu sunt guralive, nu umblă prin mahala. Eu nu am când umbla prin mahala să văd ce face unul sau să îl invidiez pe altul. Eu am ale mele situații, ale mele greutăți, a mea familie. Mama, dacă nu e prima la orișice, se prăpădește familia.”
Asemeni unei mame este și primara satului Valentina Ceușceac. Aflată la al cincilea mandat, ea cunoaște grijile și bucuriile fiecărei familii din comunitate. Și tot asemeni unei mame, reușește să pună în valoare capacitățile sătenilor pentru a contribui la dezvoltarea satului. În acest sat tinerii revin și își construiesc case, întemeiază familii, lansează afaceri. Succesul se datorează oamenilor activi din sat care dau tonul, este convinsă primara.
Valentina Ceușceac: „Aici sunt niște oameni ascultători, oameni care foarte ușor se dau la schimbări. Oameni, am mai spus, poate, repet, care tind și vor o viață mai bună. Sunt foarte multe lucruri de făcut într-un sat, ca într-o familie, faci, ceva se învechește, iar faci.
După o perioadă, când a fost o greutate foarte mare, după anii ʾ90, au fost distruse complet și instituțiile noastre, și de învățământ, culturale, etc. Și vedeai că aici trebuie de făcut, acolo trebuie de făcut, aceea trebuie de făcut. Cu banii știți cum e, suntem finanțați foarte puțin. A trebuit foarte mult să scriem proiecte, să căutăm finanțatori, să aducem investiții. Faci-faci și la un timp te uiți că încă mai este și mai este, și mai este, și mai este…”
În Sângereii Noi sunt cinci culte religioase și nouă biserici. Și toți conviețuiesc în pace și înțelegere. Pe Petru Vacaraș, l-am întâlnit în fața porții sale, undeva pe la marginea satului. Tocmai cobora pe de motocicletă, cu două sticluțe de borș acru subraț, pentru zeamă. Petru este convins că tocmai comuniunea dintre aceste grupuri religioase stă la baza dezvoltării acestui sat. Dar și faptul că la conducere este o femeie.
Petru Vacaraș: „Și în sat, și la religie și peste tot locul bărbații sunt mai așa… Așa, „ei, lasă să fie, că nu e nimic strașnic”. Deci, dacă femeia, cum zice rusul, e probivnaia, răzbătătoare, isteață, dă-i voie să se ducă, că va face. Așa e și aici, nu e problemă. Dacă este posibilitate, de exemplu, cum la noi, primara e la al cincilea mandat, aceasta pe mine nu mă deranjează. Bine că poate. Bine că are posibilități și capacități de a lucra.”
Fiica familiei Vacaraș revine de la muncă din Rusia, unde mai bine de 10 ani a lucrat și Lilia, pe care am întâlnit-o în celălalt capăt de sat. În acești 10 ani zice că au avut multe schimbări în sat, dar care nu o bucură tare. E necăjită că de trei luni nu mai poate merge la muncă, iar aici nu are unde se angaja.
Lilia: „S-o schimbat lumea, s-a construit. Totul e altfel. Drumurile s-au făcut. Dar… nu avem noi cu aceasta nimic. La noi în buzunar, dacă nu e, nu e… Că e mai bine decât în alte sate? Da, dar dacă omul nu are de lucru, nu are salariu, ce ne ajută nouă binele acesta din sat? E bine, e frumos, dar dacă lumea nu are de lucru… Aceasta e principalul, să aibă și lumea de lucru, altfel ar fi. Dar așa…”
Moș Ion: „Ce să vă spun? Acuma oamenii nu-s mulțumiți… Nu-s mulțumiți. Tot vor mai mult și mai mult. Aceștia sunt oameni nemulțumiți. Când oamenii sunt mulțumiți, totul este și totul poți face. Dar când sunt nemulțumiți, poți aduce bani cu sacul și totuna nu mai este nimic.”
Pe Moș Ion l-am întâlnit la ieșirea din oficiul poștal. Își plătise consumul de energie electrică. Recunoaște că, la 76 de ani, niciodată nu s-a arătat nemulțumit de viață sau condițiile de trai. Așa și de conducerea satului zice, dar recunoaște că primar mai bun ca actualul, acesta sat nu a văzut.
Moș Ion: „Pot să vă spun că nu poți intra în voie la toți. Fiecare are gusturile lui și vede una, vede alta, dar eu văd, câți ani am trăit și câți primari au fost, nu am avut noi primar mai bun decât dânsa. De multe ori bărbații se duc la un pahar de vin, dar cu o femeie altfel iese. Câteodată chiar ai vrea să spui ceva rău, dar e o femeie și știi că e un vas mai slab și mai bine mai taci. Și totul merge bine. Dacă e o femeie înțeleaptă… Și Biblia spune că, dacă o femeie înțeleaptă ți-ai găsit, ai un dar, un aur.”
De la înălțimea vârstei lui, moș Ion este convins că în sat este ca în familie. Și norocul lor, al sătenilor, este că au la primărie o femeie înțeleaptă, care este pentru sat ca un dar.
---------------------------------
„AICI este Europa Liberă” este o campanie a postului de radio Europa Liberă/Libertatea în parteneriat cu Programul comun pentru dezvoltare locală integrată, Progamul ONU pentru dezvoltare Moldova, şi Asociaţia Presei Independente. Partener media - postul de televiziune Canal Regional. Pentru a afla în ce zi suntem în localitatea Dvs ori pe aproape accesați harta interactivă a comunităților în care vom face tabără pe parcursul unei zile întregi.
