În una din localităţile prin care a trecut campania „Aici este Europa Liberă”, mai exact la Cahul, oamenii au constatat că tot mai mulţi tineri – dezamăgiţi – iau calea pribegiei. De ce, am întrebat-o pe Rodica Curcenco, o tânără din Cahul, cu care am stat de vorbă în preajma cortului Europei Libere amplasat în centrul localităţii:
Rodica Curcenco: „Pentru că nu e posibilitate să vieţuieşti mai departe în oraşul acesta, în Republica Moldova în special.”
Europa Liberă: Dar ce lipseşte?
Rodica Curcenco: „Salarii sunt mici, preţurile foarte mari. Pentru un tânăr specialist nu se găseşte loc de muncă, cu toate că am făcut studiile peste hotare.”
Europa Liberă: În România, bănuiesc?
Rodica Curcenco: „Da. Şi m-am întors cu speranţa că voi fi şi eu încadrată în câmpul muncii cu salarii cât de cât decente. Însă nicio speranţă.”
Europa Liberă: Pentru ce îi ajunge salariul de la Cahul unui tânăr, unei familii tinere? Cât de repede se epuizează?
Rodica Curcenco: „În maxim o săptămână.”
Europa Liberă: Şi bănuiesc că nu trăiţi în lux?
Rodica Curcenco: „Cel puţin să achiţi gazda, care e 100 de euro şi ţinând cont de faptul că euro creşte pe zi ce trece şi cu salariul mai mult de 2500 pentru un tânăr specialist, e foarte greu să te descurci. Şi nicio iniţiativă, nimic din partea statului să întreţină familiile tinere, un ajutor, nimic.”
Europa Liberă: V-a părut rău vreodată că aţi revenit acasă?
Rodica Curcenco: „Da. Sincer mi-a părut foarte rău că am revenit acasă. Pentru că aveam posibilitate şi acolo să îmi fac un viitor mult mai prosper. Însă în Republica Moldova... M-am gândit şi eu că voi fi mai aproape de părinţi, voi fi mai aproape de neam, dar m-am înşelat.”
Europa Liberă: Vă aud dezamăgită. Ce ar trebui să se schimbe ca asemenea păreri să fie tot mai puţine în ţară?
Rodica Curcenco: „În primul rând, să se schimbe atitudinea faţă de cetăţeni. Mă refer la organele competente, de sus. Chiar şi azi am avut o şedinţă la serviciu şi toţi sunt nemulţumiţi că preţul gazului creşte, la energia electrică creşte, însă salariile rămân aceleaşi.”
A fost Rodica Curcenco, tânără din Cahul cu care am stat de vorbă în cadrul caravanei „AICI este Europa Liberă”. De mai mulţi ani la Cahul există o organizaţie ce se ocupă de problemele migranţilor – Nexus – iar directoarea acesteia, Carolina Cartofeanu, constată că în ultimile luni s-a mărit numărul celor care lasă casă şi masă şi pleacă peste hotare în cautarea unei vieţi mai bune:
Carolina Cartofeanu: „Noi toţi înţelegem că întrebările cu care se confruntă oamenii implicaţi în procesul migraţiei sunt foarte multe. Începând de la: „Care sunt actele necesare pentru obţinerea vizei; cum aş putea să-mi perfectez nişte acte; cum aş putea să plec legal în Europa; aş putea face un act de la distanţă în care ar fi implicate autorităţile publice locale”. Şi terminând chiar cu întrebări care pentru unii par haioase sau banale, cum ar fi: „Cum aş putea să-mi aduc câinele cu care am locuit trei ani de zile în Franţa, de exemplu, să mi-l aduc acasă în Moldova; care ar fi actele necesare sau procedurile”.
În legătură cu problemele cu care se confruntă migranţii, din perspectiva activităţii în care sunt implicată, timp de un an şi jumătate, a fost o mândrie pentru mine să sesizez faptul că dorinţa de a reveni acasă şi de a investi este în creştere.”
Europa Liberă: Deci, tot mai mulţi moldoveni din afară...
Carolina Cartofeanu: „...doreau să revină acasă. Şi nu doar să revină, ci să investească banii acumulaţi peste hotare într-o afacere.”
Europa Liberă: De ce doreau? De ce nu vorbiţi la prezent – doresc?
Carolina Cartofeanu: „Din păcate, în ultimele trei luni constatăm o scădere a acestui număr de doritori şi o creştere a numărului de doritori care intenţionează să plece peste hotare. Şi nu doar că vor să plece ei personal, ci cu întreaga familie. Este o problemă, şi chiar destul de usturătoare pentru ţară.”
Europa Liberă: Dar nu cred că nu i-aţi întrebat pe oameni simplu: de ce?
Carolina Cartofeanu: „Exact. Începând de la probleme, dezamăgiri, frica şi, cred, neputinţa de a produce această schimbare. Autorităţile publice locale, care au existat până la moment, au futbolit oamenii dintr-un birou în altul, indiferent de vârstă, că e bătrân, că e o pensionară care nu înţelege termenii academici ce i se spun, într-un limbaj foarte puţin accesibil. Am sesizat, iarăși, din activitatea pe care o desfăşor că, de fapt, oamenii au nevoie ca cineva să-i asculte. Oamenii nu sunt ascultaţi, li se dă un răspuns care nu este clar pentru ei.”
Europa Liberă: Cine sunt cei care pleacă: tineri, oameni trecuţi de 30-40 de ani?
Carolina Cartofeanu: „Conform rezultatelor obţinute până acum şi unei statistici pe care NEXUS o duce, o evidenţă a inputurilor cu care lucrează, din păcate, cei care pleacă sunt tineri până la 30 de ani, tineri activi, tineri cu studii universitare şi postuniversitare. Faptul că ei vor să plece într-o ţară unde, practic, nu există nimeni de-ai lor, aceasta dă dovadă de curaj. Şi noi, din păcate, pierdem aceşti tineri.”
Europa Liberă: Dar unde pleacă: în Est, în Vest?
Carolina Cartofeanu: „În pare parte, în Vest. Mai nou, în SUA, în Occident. Se observă o creştere, după cum aţi văzut, în sală era cineva care, din păcate, a venit şi, iarăşi, planifică să plece. Dezamăgirea şi descurajarea că tot se vorbeşte, la nivel de discuţii sunt discursuri frumoase, sunt discursuri care parcă îţi redau încredere în viitor şi totuşi aşteptarea durează prea mult.”
Europa Liberă: Dumneavoastră, dacă îmi permiteţi să fiu indiscretă, aţi revenit în Republica Moldova, după ce aţi fost în afara ţării. Ce v-a făcut să reveniţi acasă?
Carolina Cartofeanu: „Poate sună aşa cum a menţionat cineva dintre participanţii la masa rotundă, că, din păcate, patriotismul deja este foarte rar întâlnit, mai ales în rândul tinerilor. Eu, fiind o activistă încă din liceu, aici, acasă, continuându-mi studiile peste hotare, la fel am continuat să particip la promovarea diasporei moldoveneşti. M-a făcut să vin acasă, am zis că până nu mă conving singură că nu se poate acasă, nu ascult tot ce spune lume.”
Europa Liberă: V-aţi lăsat convinsă sau încă staţi la dubii?
Carolina Cartofeanu: „Acum patru ani am venit cu un entuziasm super-mega-mare. Din păcate, am întâlnit autorităţile publice locale foarte critice la iniţiativa tinerilor. Mereu eram văzuţi că urmărim ceva, promovăm nişte valori europene, suntem, cum am mai fost numiţi, securişti şi nu ştiu cum. Această speranţă, care deja, practic, se stingea, acum se reaprinde. Sper că aşteptările pe care mulţi dintre locuitorii oraşului Cahul le au faţă de actuala conducere a oraşului Cahul să prindă culoare şi, într-adevăr, împreună, cu siguranţă, se poate produce schimbarea.”
Europa Liberă: Bănuiesc că vă referiţi la faptul că la alegerile locale cahulenii au schimbat, dacă pot zice aşa, un primar comunist pe unul independent, domnul Nicolae Dandiş. Şi aceasta, din câte îmi dau seama, oferă o încredere, inclusiv dumneavoastră.
Carolina Cartofeanu: „Exact. Deja şi pasivismul locuitorilor, de care tot se vorbea că noi, ca cetăţeni, nu manifestăm vreo opinie sau nu ne exprimăm poziţia faţă de anumite subiecte, cu siguranţă, va creşte. Fiindcă aici deja se simte dialogul între autorităţi, există acea pârghie, acea platformă care creşte un pic încrederea.”
Europa Liberă: Aţi fost în Vest?
Carolina Cartofeanu: „Da.”
Europa Liberă: Se tot vorbeşte despre valori europene. Aţi fost acolo, care sunt aceste valori şi ce ar putea învăţa Republica Moldova de la ţările din Vest? Ce ar putea prelua, astfel încât tinerii despre care vorbiţi dumneavoastră să nu mai plece peste hotare?
Carolina Cartofeanu: „De la ţările europene cred că aş dori să văd în Republica Moldov acea democraţie şi democraţie nu doar în sensul de cuvânt frumos scris, dar un cuvânt pe care să-l simtă fiecare cetăţean. Şi anume să simtă acea libertate a exprimării. Opinia lui să fie luată în calcul. În caz că nu are dreptate, să-i fie argumentat din ce cauză nu are dreptate şi nu doar să i se spună „Nu”, ci să i se argumenteze şi să vină cu alte soluţii concrete. Îmi doresc o Moldovă în care oamenii să revină acasă.
Îmi doresc o Moldovă în care oamenii să dorească să-şi investească banii acumulaţi. Sunt remitenţele pe care le are Republica Moldova, sunt doar parte foarte mică. Economiile astăzi sunt păstrate în afară. Şi dacă banii aceştia ar ajunge în ţară şi vor fi investiţi, vor fi create şi locuri noi de muncă. Oricum omul se schimbă când vine înapoi acasă, după o perioadă destul de lungă petrecută peste hotare şi, încetul cu încetul, mentalitatea, nivelul educaţiei se va schimba şi sperăm că această perioadă de tranziţie să dureze cât mai puţin.”
--------------------------
„AICI este Europa Liberă” este o campanie a postului Radio Europa Liberă/Libertatea în parteneriat cu Programul comun pentru dezvoltare locală integrată, Progamul ONU pentru dezvoltare Moldova, şi Asociaţia Presei Independente. Partener media - postul de televiziune Canal Regional.
Pentru a afla în ce zi suntem în localitatea Dvs ori pe aproape accesați harta interactivă a comunităților în care vom face tabără pe parcursul unei zile întregi.
