Aici vom încerca să aflăm cum poate această comunitate profita de relaţiile pe care le are cu Rusia şi Ucraina. Ce aşteptări au oamenii şi cum îşi pot moderniza satul aflăm din reportajul Valentinei Basiul.
În comuna Brătuşeni peste 70% din locuitori sunt de etnie ucraineană. Ei recunosc fără jenă că vorbesc o limbă amestecată în care conviețuiesc cuvinte din rusă şi ucraineană. Şi totuși majoritatea celor cu care am stat de vorba se simt mai legaţi de Rusia decât de Ucraina, patria lor culturală.
“Suntem mai aproape de Rusia, deoarece la nevoie toţi merg după bani în Rusia, ca să-şi îmbrace copii sau alte treburi. Acolo câștigă, vin şi cumpără cărbuni, lemne şi se duc înapoi, pentru că trebuie cumva să facă rost de bani şi să-şi hrănească familiile”.
“Cum n-ar fi, Rusia ne este mai aproape, ea nu ne va lăsa la nevoie, ne primeşte pe toţi. Europa tot ne primeşte, dar nu aşa ca Rusia”.
Serghei Boico, un tânăr care manevrează un cărucior cu un copil zâmbăreț pe strada centrală, are aceeași motivație. El zice că toată familia lui pleacă periodic la munci în Rusia.
Serghei Boico: “Ucraina să-şi rezolve problemele ei. Eu sunt ucrainean, dar vreau cu Rusia, vreau în Uniunea Vamală. Lucrez în Rusia la construcţii şi pe unde apuc. Pe cine nu ai întreba toţi lucrează în Rusia”.
Europa Liberă: Cine poate să facă astfel ca satul dumneavoastră să se dezvolte. Aţi spus că Rusia. La modul concret cum o poate face?
Serghei Boico: „Cum? Trebuia ca ai noştri, cei cu Uniunea Vamală, să câştige alegerile”.
Europa Liberă: Şi dacă nu câştigă?
Serghei Boico: „Atunci oricum vom merge la muncă în Rusia”.
Tatiana Deatlova este una dintre putinele persoane care-mi răspunde în limba română. Este din Şofrâncani, o localitate din apropiere, şi studiază la Colegiu de zootehnie din Brătuşeni. Povestește că şcola gimnazială a făcut-o în limba rusă, iar acum studiază în limba română. Zice că dacă ar cunoaște mai bine limba oficială, ar aveam mai multe şanse în Republica Moldova şi s-ar integra mai uşor în orice localitate.
Tatiana Deatlova: „Desigur că este greuşor, dar nu toţi vor să înveţe limba de stat, deoarece toţi pleacă peste hotare. Se gândesc că o să plece la Moscova şi că nu au nevoie de limba de stat”.
Multe instituţii sociale din localitate arată ca vai de ele. Clădirea unui liceu, chiar în centrul satului, a rămas şantier nefinisat de aproape 20 de ani. Îi întreb pe localnicii întâlniți în cale cine ar putea ajuta ca localitatea lor să se dezvolte şi cum. Lidia Andronic, psiholog la şcoală şi profesor de educaţie tehnologică, spune că, în opinia ei, deschiderea claselor cu predare în limba română, paralel cu cele de limbă rusă existente, ar da un nouă şansă de dezvoltare ucrainenilor, ruşilor şi altor etnici din Brătuşeni şi satele din vecinătate.
Lidia Andronic: „La muncă toţi merg în Rusia, dar ajutor așteaptă de la Europa, adică așteaptă ceva nou. La noi oamenii sunt deschişi spre tot ce este nou. Ei ar accepta totul, chiar şi aceleaşi proiecte, ca să înceapă să lucreze, ca să fie în pas cu lumea, ca să-şi modernizeze localitatea”.
Europa Liberă: Dar de la Ucraina oamenii de aici aşteaptă ceva?
Lidia Andronic: „Cum putem să așteptăm? Noi suntem sat ucrainean cu numele. Asta se referă la dialectul pe care îl vorbim. Noi nu vorbim curat ucraineşte, vorbim o limbă amestecată. De fapt, cred că aici se vorbește mai mult în limba rusă. Şcoala e în rusă, grădiniţa în rusă. Şi elevii noştri termină clasele a 9-a şi a 12-a şi merg la Chişinău, acolo sunt mai multe grupe în limba română şi iată încă o problemă. Noi am vrea să se deschidă clase cu predare în limba română. Mulţi oameni de la noi merg în Kalininsk (actulamente Cupcin) şi-şi înscriu copii în clasa întâi cu predare în limba română. De ce să nu avem aceste clase aici? Avem 400 de copii în şcoală, sunt atâţia oameni în satele de primprejur, Şofârncani, Stolniceni”.
Europa Liberă: Cine trebuie să ia această decizie?
Lidia Andronic: „Cred că e prerogativa consiliului raional. Chiar dacă această clasă va avea 10 copii în acest an, la anul vor fi mai mulţi, 20, 30, pentru că oamenii înțeleg că au nevoie de asta. Dar de ce această inițiativă trebuie să vină de la noi, nu de la cei de la raion? Eu spun că noi nu am avea profesori. Dar ei la raion au multe cereri ale specialiştilor care vor să predea în română. Copiii ar comunica altfel ar vorbi româneşte. Să fie clase şi în română, şi în rusă, altfel ne vom dezvolta”.
Europa Liberă: Cine mai poate ajuta ca satul dumneavoastră să se dezvolte?
Lidia Andronic: „Am pomenit de proiecte. Unde sunt aceste proiecte? Ele sunt în jurul Chișinăului. La noi, la nordul Moldovei, nu prea ajung. Spuneţi-ne cum să le facem, vom munci, ne vom documenta, să ne învețe cineva, să ne ghideze. Da, am câștigat un proiect la FISM şi am schimbat geamurile. Dar ce facem mai departe, de exemplu, cu materialele didactice, tehnica, tot de ce avem nevoie?”
Europa Liberă: Aici toţi ştiu ucraineana?
Ivan Mihailovici: „Toţi”.
Europa Liberă: Şi moldovenii, şi ruşii?
Ivan Mihailovici: „Toţi”.
Europa Liberă: În ce limbă comunicaţi cel mai mult?
Ivan Mihailovici: „Diferit, în funcție de client. Iată acum cu dumneavoastră în rusă. Pot şi „moldoveneşte”.
Europa Liberă: Cum credeţi cine poate ajuta oamenilor din Brătuşeni să-şi modernizeze localitatea?
Ivan Mihailovici: „Numai Dumnezeu şi nu avem candidați pentru aşa ceva. Au furat băncile, au furat totul. Unde vrem să ajungem? Să luăm credite din Europa ca să le dăm șmecherilor? Iată unde ne-au adus”.
Europa Liberă: Dar oamenii de aici pot să facă ceva pentru satul lor?
Ivan Mihailovici: „Ce pot să facă oamenii? Dacă nu sunt o forţă?”
„E greu de trăit aici, în Brătuşeni, pentru că nu ai unde lucra şi nu ai ce mânca. Guvernul lucrează numai pentru el, nu şi pentru popor”.
Galina Suhova-Semenciuc conduce o organizaţie neguvernamentală în Brătuşenii Noi. Ea crede că şi atunci când sunt probleme greu de rezolvat, cum sunt repararea drumurilor sau construcția apeductului, oamenii trebuie să implice şi să caute soluţii. Dacă vor aştepta însă ca primăria sau guvernul să vină să le pună proptele la casele părăsite, destul de numeroase prin pârțile locului, acele clădiri s-ar putea surpa odată cu speranțele într-o viaţă mai bună, spune activista.
---------------
„AICI este Europa Liberă” este o campanie a postului Radio Europa Liberă/Libertatea în parteneriat cu Programul comun pentru dezvoltare locală integrată, Progamul ONU pentru dezvoltare Moldova, şi Asociaţia Presei Independente. Partener media - postul de televiziune Canal Regional. Pentru a afla în ce zi suntem în localitatea dumneavoastră ori pe aproape accesați harta interactivă a comunităților în care vom face tabără pe parcursul unei zile întregi.
