Despre nevoia unei guvernări puternice la nivel local și la nivel național

Sînt tot mai multe voci care spun: clasa politică din Moldova trebuie să fie preocupată de stârpirea corupției și de eradicarea sărăciei, fiindcă în ultimul timp reformele au fost mai mult mimate. Despre nevoia unei guvernări puternice la nivel local și la nivel național discutăm la acest sfârșit de săptămână.

Până în ziua alegerilor se promit multe, de exemplu o localitate și un stat care să fie caracterizate prin bunăstare, că aleșii vor fi doar în slujba cetățeanului și a țării, că ei vor depune toate eforturile să se revină într-o stare de normalitate, că ei doresc să schimbe radical și în bine viața omului simplu și încă multe alte făgăduieli. Dar într-un sistem care are la bază minciuna electorală nepedepsită nu au cum să existe bunul simț și demnitatea. Sunt câteva opinii culese la întâmplare pe străzile din orașul Bălți.

– „Noi şi aşa suntem dezorientaţi. Şi în general tot sistemul şi toată publicitatea pentru fiecare partid sunt făcute într-un mod în care chiar să ne ducă în eroare. Ar trebui de suprimat toate partidele mici, să nu le dea voie în alegeri ori să se integreze într-un partid anume şi să creeze un partid puternic.”

Europa Liberă: Promisiunea contează sau lumea deja înţelege că promisiunea e o manipulare?

– „Acta non verba. Ei vorbesc. De ce nu îndeplinesc nimic? De fapt, îi împiedică foarte multe, dar la noi aşa e cultura. Nu ar trebui făcute promisiuni. Dacă te propui ca primar, imediat trebuie să faci ceva. Cum zicea Pan Halippa, când a fost Inculeţ pus preşedintele Sfatului Ţării: „Pe mine nu mă interesează cine e. Eu vreau doar să fie bine.” Eşti primar, fă-o. Atât.”

Europa Liberă: Ce calităţi trebuie să aibă primarul?

​– „Să fie în primul rând patriot, să ţină la destinul republicii, la destinul oamenilor şi să fie întotdeauna punctual, la locul lui, om de omenie.”

Europa Liberă: Când sunt mulţi candidaţi, e uşor să faci alegere?

– „Nu e uşor. Dar lumea se orientează de timpuriu în chestiunea aceasta şi ştie pentru cine şi cum va vota. Deşi la sat încă problema e destul de gravă şi tristă. O persoană absolut cumsecade nu poate avea o platformă necumsecade. Eu mă conduc după persoană, ştiu cu ce respiră, ce gândeşte persoana pentru care votez.”

Europa Liberă: Promisiunea pe care o face candidatul care aspiră la fotoliul de edil contează?

– „Pentru mine nu. Nu cred în promisiuni, pentru că ştiu că e încorsetat în anumite situaţii, de circumstanţă şi poate promite, dar singur poate înţelege că nu le va realiza. Promisiunile, până la urmă, sunt îndoielnice. Noi alegem viitorul, dar viitorul nu e numaidecât în ceea ce spune el, într-o cifră, principalul e să fie om şi să muncească pentru ţară.”

– „Eu vreau să plec în Moscova.”

Europa Liberă: Şi nu veţi merge la alegerile locale.”

– „Nu.”

Europa Liberă: Ce trebuie să facă viitorul primar?

– „Să repare străzile. E o murdărie extraordinară. La Moscova există echipe, „бульварные рабочие” , la noi nu există aşa ceva.”

Europa Liberă: Ce calităţi trebuie să aibă primarul?

– „Deştept. Să scrie pe toate magazinele în engleză, franceză. Intrăm în Europa.”

– „Omul deştept e deştept întotdeauna. Nu trebuie de umblat cu fofârlica. Trebuie să fie gospodar.”

Europa Liberă: Dumneavoastră veţi merge la alegeri?

– „Voi merge şi eu la alegeri.”

Europa Liberă: Ce calităţi trebuie să aibă un primar?

– „Competenţă în primul rând. Să-şi îndeplinească obligaţiunile şi să fie responsabil în toate pe care le spune.”

– „Eu cred că primarul ar trebui să se implice cu întreaga lui fiinţă în postul pe care îl ocupă şi să încerce să rezolve cât mai multe în toate domeniile. Dacă va dori cu adevărat să facă schimbări, va vedea unde trebuie făcute. Contează integritatea individului.”

Europa Liberă: Integritatea morală?

– „Morală. Dar ea le cuprinde pe toate.”

Europa Liberă: Voi ce credeţi, că se alege persoana, omul concret sau partidul pe care îl reprezintă?

​– „Contează mult şi partidul. Din motive ale îndreptării ideologice, politice, dar este mai important cine va veni şi ce va face.”

– „Din păcate, cu toată guvernarea noastră şi cu toată pregătirea noastră pe care o avem, e piaţa centrală, nu ai ce spune.”

Europa Liberă: Lupta cu corupţia ar fi o prioritate pentru un primar?

– „În primul rând.”

Europa Liberă: Este corupţie?

– „Da, în toate sistemele, de la sistem porneşte totul.”

Europa Liberă: Funcţionarii publici sunt corupţi?

– „Da, există corupţie şi în rândul funcţionarilor. Nu vorbim de politicieni, toţi politicienii sunt corupţi şi de aceasta m-am și referit la faptul că cine vine contează, nu ce partid vine. Şi în cazul în care individul vine să schimbe ceva, atunci el poate merge chiar împotriva propriului său partid în favoarea poporului. Ei trebuie să aibă un singur scop, să îmbunătăţească sau să schimbe situaţia actuală.”

*

Fost premier la începutul anilor ’90, Valeriu Muravschi crede că situația în care s-a pomenit Moldova ar fi un scenariu bine gândit pentru a compromite parcursul european al țării, întărind astfel dependența de Federația Rusă. Pentru început l-am întrebat pe Valeriu Muravschi dacă alegerile locale sunt tot atât de importante ca cele parlamentare.

Europa Liberă: Importanţa alegerilor locale e alta decât a celor parlamentare?

Valeriu Muravschi: „Fiecare dintre aceste alegeri are importanţa sa. Desigur că ar fi bine pentru noi dacă în scrutinele locale, parlamentare am alege partide şi cetăţeni care ar face faţă problemelor. Cel puţin, eu mă uit acum, mulţi cred că ar dori să voteze pentru independenţi, adică nu pentru cei înaintaţi de partide fie consilieri, fie primari. Dar, din păcate, în toţi aceşti ani a degradat însăşi clasa politică, avem puţini oameni care ar putea fi sprijiniţi. Ar trebui sprijiniţi, fiindcă ar face faţă problemelor care stau în faţa comunei, în faţa primăriei, în faţa Parlamentului, guvernului. Adică în toţi aceşti 25 de ani a degradat inclusiv clasa politică. Şi potenţialul administrativ la noi e foarte slab. Dar este şi explicaţie, dacă la noi se vorbeşte că de la 800 până la un milion de cetăţeni au plecat. Dar cine a plecat? Majoritatea cei mai activi, cu vârsta 20-40 de ani, acei care îşi asumă riscuri, caută soluţii. Şi atunci societatea a fost decapitată.”

Europa Liberă: Ce îi spuneţi dumneavoastră cetăţeanului de la firul ierbii? În ce stare a ajuns astăzi Moldova?

Valeriu Muravschi: „Nici nu ştiu ce să explici oamenilor. Mi se pare că ei deja cu totul sunt derutaţi şi au pierdut orice încredere în guvernare, în politicieni, în toate. La nivelul declaraţiilor, desigur, politicienii noştri sunt mari meşteri, fac promisiuni, dar, din păcate, între declaraţii şi realizări este o distanţă foarte mare. În ultimii ani mult s-a mimat reformele, integrarea europeană. Cel mai periculos e că oamenii văd realitatea, trăiesc în realitatea aceasta, există în realitatea aceasta sau supravieţuiesc, mai corect ar fi.”

Europa Liberă: Şi care e preţul pe care îl vor plăti cetăţeanul şi statul pentru această mimare de reforme?

​Valeriu Muravschi: „Preţul în aceşti 25 de ani e acelaşi, guvernările care s-au schimbat una după alta au realizat foarte puţin. Mai mult ca atât, unii făceau un pas înainte, alţii înapoi, unii în stânga, alţii în dreapta şi până la urmă am ajuns la situaţia în care suntem astăzi. Desigur că aşteptările noastre au fost foarte mari în alegerile din 2009, 2010. La început ceva s-a realizat, cel puţin după regimul Partidului Comuniştilor de opt ani, inclusiv s-a realizat şi semnarea Acordului de Asociere, s-a obţinut regimul liberalizat de vize, s-a investit mult în infrastructură, dar, desigur, din bani europeni, din banii poporului american. Aceasta e prea puţin ca mersul spre direcţia integrării europene să fie ireversibil.”

Europa Liberă: Domnule Muravschi, Moldova depinde în mare măsură de finanţarea din exterior? L-am auzit pe şeful delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, domnul Tapiola, care spunea că dacă în Moldova nu începe o luptă intensivă, aprigă cu acest fenomen care s-a înrădăcinat, corupţia, vor apărea dificultăţi în interacţionarea cu partenerii europeni şi internaţionali. Ce se întâmplă dacă Moldova rămâne fără această asistenţă din exterior? Cu atât mai mult că se complică negocierile şi cu Fondul Monetar Internaţional pe acest fondal de demisie a premierului.

Valeriu Muravschi: „Da, desigur afirmaţii ale reprezentantului Uniunii Europene la Chişinău au fost şi mai înainte, dar acum sunt mai ferme şi mai categorice. Al doilea e că noi vedem de acum că finanţarea din exterior s-a redus substanţial, economia noastră nu generează venituri care să ne permită nu să investim în viitor, dar cel puţin să acoperim cheltuielile curente. Sunt mai multe probleme la noi, dar cea mai gravă problemă, care practic erodează tot sistemul nostru politic, social, economic, aceasta e corupţia, corupţia de jos până la cel mai înalt nivel.”

Europa Liberă: La modul serios şi la modul realist, ce înseamnă să se lupte împotriva corupţiei? Cine trebuie să lupte? Şi dacă acel cine este capabil şi vrea să lupte cu acest flagel?

Valeriu Muravschi: „Toată lumea ştie că la noi puterea reală se află în două-trei mâini, care astăzi nu ocupă funcţii oficiale în stat, sunt deputaţi. Deci, în mâinile lor se află puterea reală, ei decid.”

Europa Liberă: Cine decide, domnule Muravschi?

Valeriu Muravschi: „Liderii formaţiunilor respective, care azi creează alianţa aceasta.”

Europa Liberă: Ce decide domnul Lupu, de exemplu?

​Valeriu Muravschi: „Sunt şi alţi oameni în partidul acesta şi în Partidul Liberal Democrat, care practic decid. Însăşi guvernul, chiar şi guvernul Leancă, în special guvernul Gaburici, practic nu avea putere reală de decidere, de a lua măsuri. În ultimul timp premierul Gaburici a făcut nişte declaraţii, a cerut demisia unor demnitari, inclusiv a procurorului general, a guvernatorului Băncii Naţionale. Dar mi se pare că aceasta a fost ca o scenetă, o pregătire în caz de demisie. Desigur toate lucrurile acestea au ieşit la suprafaţă, mai ales problema din sistemul bancar, ceea ce s-a întâmplat la sfârşitul anului trecut, anul acesta. Eu aud că încă la trei bănci Banca Naţională a introdus administrare specială.”

Europa Liberă: Dumneavoastră sunteţi specialist în finanţe. Totuşi ce e mai bine pentru stabilizarea sistemului bancar, să fie lichidate aceste trei bănci buclucaşe sau să fie naţionalizată BEM?

Valeriu Muravschi: „În situaţia care s-a creat, eu înţeleg şi poziţia Uniunii Europene, şi a Fondului Monetar Internaţional, nu sunt garanţii că lucrurile acestea nu se vor întâmpla în continuare.”

Europa Liberă: Care lucruri?

Valeriu Muravschi: „Ce s-a întâmplat în sistemul bancar, sustragerea din sistem a unor sume enorme, ceea ce a dus la destabilizarea situaţiei în sistemul bancar, deprecierea monedei, creşterea costului creditelor, a dobânzii, limitarea posibilităţilor de creditare. Sectorul agricol aproape e lipsit de posibilitatea de a apela la credite, în situaţia când sectorul agricol e un sector sezonier, investeşti nouă luni şi în următoarele trei obţii ceva venituri. Situaţia este critică.”

Europa Liberă: Ce trebuie să se întâmple cu Banca de Economii, care se află în centrul schemei creditelor neperformante? Mai multe voci spun că din aceste trei bănci moldovene au dispărut miliardul. Ce propuneţi dumneavoastră?

Valeriu Muravschi: „Eu aş merge la lichidare, dar, desigur, cu o condiţie – maximal de întors activele care au fost sustrase din bancă prin credite, prin alte canale. Vedeţi chiar ce s-a publicat şi în raportul companiei Kroll, practic nu s-a dezvăluit ce s-a întâmplat în realitate, prin ce canale s-au dus aceşti bani, în ce direcţie s-au dus.”

Europa Liberă: Mai pot fi întorşi aceşti bani? Miliardul poate fi adus în Moldova?

Valeriu Muravschi: „În principiu totul e posibil. Este nevoie de dorinţă, de voinţă politică. Şi al doilea, de investigațiile respective, trebuie să-şi îndeplinească funcţiile lor. Parcă s-a declarat în Parlament, de la Centrul

Naţional Anticorupţie, de la Procuratura Generală, că ei deţin mai multă informaţie decât a prezentat raportul Kroll. Bine, domnilor, de ce staţi şi aşteptaţi? Cineva dirijează cu toate aceste instituţii, sau nu le permite, sau nu există profesionalism la instituţiile acestea, la colaboratorii respectivi, ca să poată scoate la lumină ce s-a întâmplat. Desigur în toate chestiile acestea Banca Naţională poartă o responsabilitate enormă. Eu îmi aduc aminte încă în anul 1991-1992, eram ministrul Finanţelor, după aceea prim-ministru, şi cream sistemul bancar, Banca Naţională, moneda, şi atunci eu, ca prim-ministru, insistam ca Banca Naţională să aibă un statut autonom, să nu fie dependentă de guvern. Guvernul tot timpul are necesitate de bani şi atunci de unde să-i ia? Cel mai uşor să-i iei din Banca Naţională. Eu uneori mă gândesc că poate au fost într-o înţelegere în toată afacerea aceasta.”

Europa Liberă: Şi înţelegerea care a fost? Să se prăbuşească sistemul bancar ca să falimenteze şi statul sau care e? Că nimeni nu mai înţelege ce scop s-a urmărit.

Valeriu Muravschi: „Ar fi prea categoric să afirmăm că într-adevăr au avut ca scop falimentarea sistemului bancar. Dar Banca Naţională vede orice operaţiune care se întâmplă prin bănci, orice tranzacţie, orice transfer. În principiu, cele 800 de milioane de dolari, cât s-a scos din Banca Naţională, ca să acopere cererea pieţei la sfârşitul anului trecut, începutul anului acesta, desigur că e o sumă enormă într-un termen foarte scurt.”

Europa Liberă: Ce va urma, domnule Muravschi? Ce trebuie să se întâmple astfel încât cetăţeanul să nu fie cu moralul la pământ? Pentru că foarte multă lume vorbeşte despre o criză de proporţii care s-a instalat în Moldova.

Valeriu Muravschi: „Eu uneori stau şi mă gândesc că poate aceasta a fost pus la cale, ca să discredităm, ca să aducem țara într-o situaţie într-adevăr foarte complicată, când europenii să întoarcă spatele.”

Europa Liberă: Şi cine a pus la cale?

Valeriu Muravschi: „Cel mai paradoxal e că lucrurile acestea s-au acutizat, au ieşit la iveală după ce am semnat Acordul de Asociere. Nu v-aţi pus întrebarea aceasta? Ce se întâmplă? Din momentul când s-a văzut că Republica Moldova a făcut un pas, nu l-am făcut atât noi, cât europenii ne-au ajutat să facem pasul acesta, obţinând regimul liberalizat de vize, semnând Acordul de Asociere. Tocmai după aceste lucruri bune se întâmplă lucrurile care s-au întâmplat. Însăşi instaurarea guvernului, un guvern foarte slab, poate tot a fost în cadrul schemei de discreditare a ideii integrării europene şi destabilizării situaţiei. Dar dacă vorbim mai simplu, ţărăneşte, în apa tulbure mai uşor se prinde peştele. Poate le convine celor care guvernează să creeze situaţia aceasta de haos şi aici băieții îşi rezolvă problemele lor.”

Europa Liberă: Dar e o prăpastie prea mare între cei de jos şi cei de sus şi oricum revolta creşte, nemulţumirile oamenilor cresc pe zi ce trece.

​Valeriu Muravschi: „Se află absolut pe diferite poluri. Fiecare trăieşte în lumea sa. Cei care guvernează au lumea lor. Ceilalţi cetăţeni deja ştim în ce situaţie sunt. Problema e că în ultimele luni s-a accelerat exodul cetăţenilor noştri peste hotare. Dacă înainte mulţi se duceau ca să găsească soluţii materiale, să supravieţuiască, să câştige, acum mi se pare că pleacă din disperare, nu se mai poate de făcut nimic.”

Europa Liberă: S-ar putea ajunge la o confruntare între cei de jos şi cei de sus?

Valeriu Muravschi: „Istoria ne arată că lucrurile acestea se întâmplă. Altă întrebare e în ce formă? Violentă sau în altă formă? Cel mai corect ar fi fost pentru noi desigur să se întâmple pe calea democratică, prin alegeri. Dar iarăşi e problemă. Noi astăzi nu avem alte partide pentru care am vota, să avem cel puţin o credibilitate în viitor. Aceasta e mare problemă. Eu, ca cetăţean, aş aştepta totuşi din mişcarea aceasta de protest în timp cât mai scurt să apară o formaţiune politică. Alegerile parlamentare, dacă scăpăm anul acesta fără ele, anul viitor sunt aproape sigure, chiar inevitabile.”

Europa Liberă: Domnule Muravschi, cum va arăta viitoarea guvernare? Coaliţia mizează pe formarea majorităţii stabile?

Valeriu Muravschi: „Revenim la varianta care a fost până la alegerile parlamentare din anul trecut.”

Europa Liberă: Este clar ce culoare politică va avea viitorul guvern?

Valeriu Muravschi: „Eu aş forma o coaliţie dintre PLDM, PD şi PL. Dar eu aş aduce un guvern de specialişti tehnocraţi, i-aş da împuternicirile toate, l-aş sprijini politic în Parlament şi i-aş pune condiţia – într-un an de zile încercaţi să îndreptaţi situaţia. Este în interesul ţărişoarei acestea, al viitorului ei.”

Europa Liberă: Domnule Muravschi, dar cine trebuie să ajungă premier? Şi cine ar accepta această funcţie, astfel încât să nu depindă de liderii formaţiunilor politice care îl învestesc în funcţie?

Valeriu Muravschi: „Sunt mai mulţi care ar putea face faţă. Cel puţin dacă m-ar întreba pe mine, eu am o candidatură care într-adevăr ar reuşi să îndrepte situaţia.”

Europa Liberă: Cine, domnul Muravschi?

Valeriu Muravschi: „Gheorghe Efros. Eu consider că mai bun ca el, care are şi experienţă, şi voinţă politică pur şi simplu nu există. Nici eu în comparaţie cu el nu aş face faţă cum ar face el. Eu le-am propus încă prin 2009: „Domnilor, mie nu-mi trebuie nimic de la dumneavoastră. Creaţi un consiliu pe lângă prim-ministru, pe lângă preşedinte, unde doriţi, să vedem oamenii cu experienţă, să ajute, să sprijine cu un sfat, cu o recomandare, cu nişte propuneri”. Prin 1991-1992 eu eram bucuros când găseam pe cineva care să mă sprijine sau să mă sfătuie. Eu eram bucuros când găseam un ministru sau viceministru care cunoaşte mult mai bine ca mine lucrurile în ramura respectivă, eram liniştit. Dar la noi acum e cu totul invers. Numai liderii de partid cunosc tot, ceilalţi nu fac un pas fără ei. E iresponsabilitate totală, din păcate, astăzi.”

Europa Liberă: Domnule Muravschi, vă este frică pentru viitorul acestui stat?

Valeriu Muravschi: „Mă gândesc la viitorul copiilor şi nepoţilor mei. Mi-e frică chiar serios, eu nu am simţit în toţi anii aceştia aşa o frică, dar înţeleg că aceasta nu e o ieşire. Ieşirea e numai când mergi înainte. E foarte straniu că liderii care deţin puterea reală, eu înţeleg aşa, dacă ei n-ar fi implicaţi în tot ce s-a întâmplat şi se întâmplă la noi, atunci ar cere de la toate instituţiile să facă ordine, de la procuror, guvernatorul Băncii Naţionale, Centrul Naţional Anticorupţie, magistraţi. Dar ei tac. Se vorbeşte: „Luptăm cu corupţia, luptăm...”. Au mai aninat vreo doi-trei foşti miniştri, dar eu cred că aceasta nu e suficient, e prea puţin.”

*

Dacă cei aleși ar fi obligați să și realizeze ceea ce promit, situația ar fi cu totul alta pentru că mincinoșii și incompetenții nici măcar nu s-ar mai înscrie în competiția electorală. În studioul Europei Libere de la Chișinău discutăm cu experta CALM, specialist coordonator în cadrul rețelei femeilor Congresului Autorităților Locale, Nadia Darie, cea care a avut mai multe mandate de edil al satului Zberoaia, raionul Nispreni.

Europa Liberă: Să vorbim despre calităţile primarului şi despre calitatea aleşilor locali. Pe parcursul celor 23 de ani de independenţă, s-a schimbat această calitate?

​Nadia Darie: „Mari schimbări nu se observă. Posibil că nu sunt vinovaţi numai primarii aleşi de către populaţie. Vina o poartă şi sistemul în general, şi felul cum sunt pregătiţi, căci a fi primar nu este o profesie, aceasta este o vocaţie. Cel mai dificil este să lucrezi cu oamenii, cu populaţia. Câţi oameni sunt în localitate tot atâtea caractere şi cerinţe, fiecare are felul său de a percepe.”

Europa Liberă: Bine, dar cei cu drept de vot îi aleg pe cei mai buni dintre cei mai buni. Aceasta se spune de fiecare dată la alegeri. Alege lumea pe cei mai bun dintre cei mai buni sau totuşi în anumite cazuri este momită cu pomeni electorale, este manipulată de partidele politice? Se zice că este o diferenţă între ceea ce alegi la parlamentare şi ceea ce alegi la locale.

Nadia Darie: „Da. De fapt, în anii din urmă, pe când activam în calitate de primar, nu era atât de resimţită povara politică sau amestecul partidului în alegerile locale. Pe oameni nu prea îi interesa partidul, dar îi interesa persoana care vine în fruntea localităţii.”

Europa Liberă: Şi actualmente nu e tot aşa?

Nadia Darie: „Astăzi scopul partidelor este numai să înainteze pe cineva şi să aibă pe cineva înaintat, nu ţin cont că persoana respectivă poate să nu aibă pregătire specială. Poate el e un om bun, dar este bun într-un domeniu. De aceasta şi ne confruntăm astăzi, când într-o localitate mică cu până la 1 000 de

locuitori, sunt câte şase-şapte candidaţi la funcţia de primar. Şi e indiferent ştie el sau nu ştie cum, dar partidele insistă. Şi oamenii de multe ori merg numai pentru ca să le ţină isonul partidelor. Până la urmă populaţia alege şi nu întotdeauna are posibilitatea să aleagă aşa cum ar dori, fiindcă uneori sunt momiţi cu 100 de lei sau cu un pachet de macaroane. Şi după ce trec alegerile, îşi pun întrebarea: „Oare de ce s-a primit aşa?”. Întotdeauna le zic oamenilor: „Dacă cineva vă propune ceva, luaţi. Dar când intraţi în cabină votaţi aşa cum consideraţi că e mai bine pentru localitate. Fiindcă patru ani de zile pe cine alegeţi acela va conduce”. Aceasta este guvernarea locală. Şi consilierii fac parte din guvernarea locală, şi de aceea în rândul consilierilor e necesar să nimerească oameni care într-adevăr să cunoască câte ceva, să ştie ce înseamnă lege. Nu să zică: „Aşa cum vrem noi, aşa trebuie să fie.” Se fac instruiri, însă aceasta încă nu e de ajuns, populaţia încă nu a înţeles până la capăt cum şi ce ar trebui să facă. De multe ori în unele localităţi nici nu cunosc cine sunt consilierii, alegând pe listă nici nu-şi dau seama. Că dacă nu se mai fac întâlniri cu populaţia, primarul şi echipa lui să vină în faţa oamenilor, atunci cetăţenii nici nu înţeleg de unde s-au luat şi cine i-a ales.”

Europa Liberă: Deseori aud de la oameni că nici preotul, nici primarul nu mai sunt modele în comunitate. Şi aceasta într-un fel se răsfrânge şi asupra dezvoltării comunităţii. Dacă nu există un model este greu să aplici anumite proiecte, pentru că nu e chiar atât de uşor să scrii şi să câştigi un proiect finanţat în mare parte de către Uniunea Europeană sau alţi parteneri de dezvoltare.

Nadia Darie: „Da, aveţi dreptate. Fiindcă, după cum sunt bugetele primăriilor la moment, numai cu bugetele locale nu poţi reuşi să stai în faţa tuturor problemelor care sunt în localitate. Şi de aceea una dintre cerinţele de care ar trebui să ţină cont acei care candidează la funcţia de primar şi acei care acceptă să candideze e să-şi pună întrebarea dacă cunoaşte câte ceva din chestiile acestea, dacă ar putea să scrie un proiect, să apere proiectul acesta, să aducă investiţii în localitate. Fiindcă sunt primari care zeci de milioane de lei timp de un an de zile au adus în localitate, zeci de milioane, şi sunt care nu au adus un bănuţ. Nu sunt atât de vinovaţi oamenii aceştia, cât cei care cu sila i-au împins să candideze numai ca să aibă pe cineva acolo.”

Europa Liberă: Acest exces de politizare este dăunător şi pe parcursul întregului mandat de primar, pentru că dacă partidul tău e la guvernare e una, dacă partidul care te-a propus nu mai e la guvernare e cu totul altceva. Şi alocarea banilor tot pe aceste criterii politice se face.

Nadia Darie: „La ai noştri şi care nu sunt ai noştri. Da, într-adevăr, cred că meritul nostru, al Congresului Autorităţilor Locale, e acela că noi niciodată nu facem deosebire, nu-i separăm pe criterii politice. Pentru noi ei toţi sunt egali.”

Europa Liberă: Şi de ce guvernarea îi susţine doar pe cei care, chipurile, ar fi ai lor?

Nadia Darie: „Ei urmăresc interesul lor, dar interesul nostru este...”

Europa Liberă: Dar există interes naţional, doamnă Darie, aceasta se spune. Şi pentru interes naţional trebuie să lucreze şi cel din administraţia locală, şi cel din administraţia centrală.

​Nadia Darie: „Corect. Dar aşa cum nimeresc oameni întâmplători şi în administraţia publică locală, aşa nimeresc oameni întâmplători şi în guvernarea centrală. Nu sunt puţini şi în Parlament, şi în guvern care nimeresc pe liste. Şi dacă partidul nu are o candidatură mai potrivită, este nevoit să-l pună pe cel care este la rând, după listă.”

Europa Liberă: Sondajele de opinie arată că cei mai mulţi cetăţeni cred că Moldova se mişcă pe o cale greşită. Trebuie să-şi împartă responsabilitatea cei din vârful puterii, dar şi cei din administraţia locală?

Nadia Darie: „Sigur. Depinde de fiecare dintre noi. Şi de fiecare dată când se iveşte ocazia trebuie de explicat omului. Discutam cu o doamnă primar, la dânsa în localitate mai mult sunt vorbitori de limbă rusă şi ei o provocau, îi puneau direct întrebarea: „Cu cine eşti, cu Uniunea Europeană sau cu Rusia?”, dar ea spune: „Oameni buni, unica şansă a noastră ca să ieşim din toate problemele acestea este Uniunea Europeană, însă nu mă pot dezice nici de relaţiile cu Rusia, că ginerele meu este rus şi eu vorbesc tot mai mult rusa. Trebuie să recunoaştem, calea noastră este numai Uniunea Europeană. Dar trebuie să fim prieteni şi să colaborăm şi cu ceilalţi, nu are rost să ne sfădim’.”

Europa Liberă: Şi votul la aceste alegeri locale e tot unul geopolitic, geostrategic?

Nadia Darie: „Da. În multe localităţi, unde au înaintat absolut toate partidele politice şi cei care sunt la conducere, cei care nu sunt şi care abia s-au născut, desigur că mulţi candidaţi sunt pe aceste criterii aleşi.”

Europa Liberă: Ce sfaturi aveţi pentru primarul care se înhamă la acest jug pe care trebuie să-l ducă în cadrul administraţiei locale pe parcursul celor patru ani?

Nadia Darie: „Denumirea de primar e destul de pompoasă, căci eşti primul om în localitate şi atât. În rest se încep problemele. Chiar dacă te scoli dimineaţă şi mergi la serviciu, nici nu ai observat când s-a făcut noapte. Dacă mergi să-ţi cumperi o pâine, numaidecât îţi iese cineva în cale şi începe să-ţi spună problemele. Dacă te-ai dus la biserică, se găseşte cineva care să te scoată de la slujbă sau chiar acolo să-ţi povestească despre necazurile lui.”

Europa Liberă: Ce sfaturi aveţi pentru cei care au ajuns în fotoliul de edil?

​Nadia Darie: „În primul rând să aibă răbdare, să-i asculte pe fiecare. Chiar dacă nu este de competenţa primarului problema respectivă, omul în localitate este obişnuit să se ducă la primar cu toate problemele, cu toate necazurile pe care le are şi chiar cu bucurii.”

Europa Liberă: Primarul e un luptător?

Nadia Darie: „Sigur. Primarul luptă în fiecare moment.”

Europa Liberă: Cu cine luptă? Cu ce luptă?

Nadia Darie: „Luptă cu problemele care sunt şi cu neputinţa de a le rezolva.”

Europa Liberă: Liantul acesta între primar şi cetăţean e temeinic?

Nadia Darie: „Poate fi temeinic atunci când primarul ştie să înţeleagă pe cel care se adresează. Un primar trebuie să întrunească cele mai bune calităţi: competenţă...”

Europa Liberă: …dăruire de sine, interesul cetăţeanului este şi interesul său. De reparaţia străzilor tot el trebuie să se îngrijească, de modernizarea şcolii, grădiniţei tot el trebuie să aibă grijă, dar împreună cu cetăţeanul. Pe cât de implicat este cetăţeanul?

Nadia Darie: „Să mobilizeze cetăţenii, să ştie să-i implice, să le explice, ca cetăţeanul să participe şi el.”

Europa Liberă: Se implică cetăţeanul în soluţionarea problemelor?

Nadia Darie: „Depinde cum îl antrenează primarul şi echipa lui în activităţi. În oricare localitate, cum nu ar fi cetăţeanul, dar dacă cu dânsul se comportă omeneşte şi i se explică, atunci el numaidecât se implică.”

Europa Liberă: După alegerile locale, trebuie Parlamentul să se preocupe de reforma administrativ-teritorială?

Nadia Darie: „Cred că da. Chiar în ultima perioadă când se discuta, primarii stăteau la îndoială dacă va fi sau nu reforma administrativ-teritorială. Mulţi primari din localităţile mici deja stăteau în aşteptare că primăria lor va fi comasată cu cealaltă şi stăteau fără grijă. Şi acum unii ziceau că poate era mai bine să fie comasată, fiindcă o localitate cu 600 de locuitori este o problemă şi pentru primar ca să o poată gestiona, ca să poată rezolva toate problemele, imaginaţi-vă și ce buget este. De aceea, reforma administrativ-teritorială eu cred că e inevitabilă.”