Rezultatele unui nou sondaj de opinie sugerează că partidele de opoziție, de pe stângă și de pe dreapta, devin tot mai populare, iar popularitatea partidelor puterii scade, înainte de alegerile locale de la 14 iunie. Asociația Sociologilor și Demografilor a făcut sondajul în ultima decadă a lunii mai, când 43 la sută dintre cei intervievați au spus că vor sprijini la alegeri echipa socialiștilor, iar 29 – echipa liberalilor. La Chișinău, șansele liberalilor și socialiștilor se echilibrează, dar partidele guvernării rămân și aici în urmă.
Judecând după intenţiile de vot prezentate în cel mai recent sondaj, lupta pentru fotoliul de primar se va da între Zinaida Greceanîi, candidata socialiştilor şi liberalul Dorin Chirtoacă. Fostul premier comunist s-ar putea, potrivit sondajului, să îl devanseze pe actualul edil la o diferenţă de circa 2 la sută, ambii pretendenţi contând pe aproape o pătrime din alegatori fiecare. Sondajul arată că următorul în topul preferinţelor ar fi Oazu Nantoi, candidatul Blocului electoral al lui Iurie Leancă, cu 5,6 procente, după care urmează candidatul PLDM, Serafim Urechean cu circa 4 la sută din voturi.
Comentând clasamentul candidaţilor, sociologul Victor Mocanu a spus că împărţirea voturilor este influenţată puternic de dezamăgirea crescânda în partidele de la guvernare:
„Ceea ce s-a întâmplat în sistemul bancar, vedeţi că încrederea în instituţiile finaciar-bancare a scăzut drastic. Al doilea factor ar fi factorul social economic, bunăstarea populaţiei, 80 la sută din populaţie susţine că trăieşte la un nivel minim de existenţă, sau sub pragul sărăciei. Cred că aceşti factori social - psihologici şi economici au influenţat foarte mult încrederea în partidele care se află acum la guvernare.”
Sondajul a confirmat creşterea popularităţii partidelor de stânga, ale căror lideri cărora au acumulat cele mai multe puncte la capitolul încredere. Bunăoară, în liderul socialiştilor, Igor Dodon au încredere 20 la sută din alegători, Renato Usatîi, care candidează la primăria Municipiului Bălţi ar avea sprijinul a circa 8 la sută din alegători, iar Vladimir Voronin 10 la sută.
Expertul Victor Ciobanu, care a analizat rezultatele cercetării susţine că un asemenea tablou electoral era previzibil. După ce au câştigat aproape la limită în alegerile parlamentare, partidele care se declară pro europene nu au format o majoritate în legislativ care să pună în practică reformele aşteptate de cetăţeni, aşa precum au promis în campanie, constată Victor Ciobanu:
„ Am ajuns în formula nu prea fericită de guvern minoritar şi vulnerabilitatea asta a guvernului minoritar,de fapt, şi conduce la lipsa unor rezultate clare. Şi atunci, guvernul minoritar a nimerit în situaţia de pompier pe fundalul crizei financiar bancare, şi evident că nu a putut demonstra rezultate clare, pozitive.”
În timpul scurt rămas până la alegeri, este puţin probabil să se mai modifice raportul de forţe, notează Victor Ciobanu. Dacă la alegerile din noiembrie partidele pro europene aveau un plus de imagine pe seama liberalizării regimului de vize şi semnării Acordului de asociere, acum agenda europeană a pierdut turaţiile.
„Electoratul mai puţin aşteaptă să i se spună că după semnarea Acordului de asociere urmează zece ani de muncă grea de implementare, după care posibil vom obţine statutul de candidat iar după asta vom adera. Electoratul, în mod normal, vrea să i se rezolve problemele astăzi, mâine şi poimâine,problemele care sunt pentru dânsul dureroase. El nu este gata să aştepte zece ani ca să vadă o perspectivă , că după asta va trăi mai bine.”
Şi alte sondaje de opinie date publicităţii recent arată că partidele de guvernare nu mai au priza de alta data si s-ar putea sa piardă cota actuala de reprezentare în consilii locale şi la primării.
