Scandalul mediatic declanşat în urmă cu doi ani după publicarea unor imagini cu chirurgi care au folosit în sala de operații bormașini industriale s-a lipit ca timbrul de plic de faima proastă a sistemului de sănătate.
Medicii de la Spitalul municipal de copii „Valentin Ignatenco” care au apărut în film s-au ales cu mustrări pentru că au scos gunoiul din casă, în schimb managerii de spitale şi unii şefi din sănătate au fost forțați astfel să recunoască faptul că duc lipsă de echipamente medicale. Ulterior, responsabilii din capitală au spus că actualele alocaţii pentru spitale şi policlinici sunt de zece ori mai mici decât necesarul, în condiţiile în care aceste instituţii au nevoie de investiţii capitale pentru reparaţii şi reutilare. Noul scandal mediatic apărut după un nou film cu șobolani plimbându-se prin saloanele unui spital a fost dovada incontestabilă.
O altă problemă acută din domeniul sănătăţii este lipsa de medici şi asistente. Din constatările specialiştilor de la Direcţia Sănătate a capitalei unele cadre medicale nu se reţin în sistem decât câteva luni din motive lesne de presupus - salariile mici în raport cu responsabilităţile pe care le au. Acest decalaj este terenul fertil pentru fenomenul plăţilor informale. În opinia fostului ministru Andrei Usatâi, 60% din pacienţi oferă medicilor plăţi, urmare a condiţiilor impuse de doctori sau din proprie inițiativă.
Unii experţi susţin că reformele din sănătate au intrat în declin după 2004 şi că problemele de azi au o vechime mult mai mare. În căutarea posibilelor surse de finanţare, factorii de decizie au ajuns la concluzia că trebuie optimizate unele costuri administrative. Astfel, s-a propus creare de managemente comune a unor spitale. Trei din cele nouă spitale din subordinea Primăriei capitalei urmau să aibă o singură administraţie, numai că această iniţiativă s-a oprit în Parlament.
O analiză a Centrului pentru politici şi analize în sănătate arată că aproape jumătate din spitalele municipale înregistrează rezultate slabe în raport cu resursele alocate. Iar pacienții nemulțumiți sunt purtătorii cei mai activi ai virusului numit neîncrederea în sistemul de sănătate, conchid autorii studiului.
