În această săptămână partidele politice, dar și candidații independenți au început să depună dosarele atât pentru înregistrarea candidatului la funcţia de primar, cât şi lista candidaţilor la funcţia de consilieri locali. Miza alegerilor locale din 14 iunie este fotoliul de primar general al capitalei și obținerea unei majorități în Consiliul Municipal Chișinău. Dezamăgirea multor votanți face acest scrutin destul de dificil. Iată ce crede despre felul în care începe lupta electorală Aneta Grosu, redactor-şef al Ziarului de Gardă.
Aneta Grosu: „Felul în care începe lupta electorală este un motiv care ar trebui să ne îngrijoreze pe toţi, deoarece există şi de această dată riscul ca alegătorul să fie minţit, manipulat, iar rezultatele până la urmă trucate, încă până la încheierea cursei electorale. Astfel de experienţe există în Republica Moldova.
Marea luptă se va da, bineînţeles, pentru Chişinău, iar faptul că partidele de orientare pro-democratică, pro-europeană, rămân dispersate, intrând în curse separat, cu candidaţi aparte poate stimula consolidarea forţelor antidemocratice. Deloc întâmplătoare zvonurile despre o posibilă susţinere de către Partidul Nostru al lui Renato Usatîi a candidaturii socialiştilor pentru primăria Chişinău. Dacă în 2011 între Dodon şi Chirtoacă a existat o diferenţă de vreun procent în scorul electoral pentru primărie, în actualul scrutin situaţia ar putea fi şi mai dură, în cazul consolidării stângii pe fundalul dispersării dreptei.”
Europa Liberă: Până la urmă, alte alegeri, aceleaşi aşteptări din partea electoratului.
Aneta Grosu: „Nu cred că cineva mai întreabă azi ce aşteptări are electoratul.”
Europa Liberă: Politicienii de la Chişinău au înţeles că statul nu poate să se dezvolte fără o guvernare locală puternică, după 23 de ani de la proclamarea independenţei?
Aneta Grosu: „Cred că sunt mari îndoieli în această privinţă, deoarece până la urmă partidele îşi fac jocurile în aceste campanii electorale pentru locale. Şi după încheierea curselor, în special în zonele rurale, primarii sunt hărţuiţi şi rămân ostaticii acestor partide care i-au promovat în alegeri, şi nu au libertate suficientă, inclusiv financiară ca să-şi rezolve programele electorale cu care au venit în faţa consătenilor.”
Europa Liberă: Pe parcursul săptămânii s-a vorbit mult şi despre raportul despre devalizarea acelor trei bănci moldoveneşti. Este important dacă se face sau nu public acest raport?
Aneta Grosu: „Mă uimeşte refuzul autorităţilor de a face public raportul Kroll, dar şi contractul de audit semnat cu această companie. În astfel de condiţii sunt întemeiate îndoielile că cei care se opun dezvăluirii raportului ascund lucruri serioase, iar în cazul în care chiar există vreun refuz al companiei Kroll de a face public raportul, semnele de întrebare sunt şi mai multe: cum a fost selectată compania; a avut loc vreo licitaţie; cine au fost contracandidaţii; cu ce sume a fost plătită de stat această companie pentru lucrările efectuate?
Sau – de ce nu? – pe cine protejează această companie pe care o credem independentă, dacă insistă ca autorităţile Republicii Moldova să păstreze tăcerea asupra raportului respectiv? Cât de profesionist şi echidistant este raportul, dacă se insistă asupra secretizării lui? Sunt întrebări logice şi cred că autorităţile sunt obligate să dezvăluie nişte răspunsuri la aceste întrebări.”
Europa Liberă: Unii întrebau şi mai direct: suveranitatea naţională a statului aparţine companiei Kroll? Să fie mai importantă decât toată naţiunea şi deputaţii din Parlament?
Aneta Grosu: „Personal nu înţeleg de ce trebuia cerută permisiunea companiei Kroll pentru desecretizarea raportului, dacă compania a avut un contract semnat cu statul, a efectuat nişte lucrări, a luat nişte bani pentru aceste lucrări şi este produsul Republicii Moldova acum acest raport. De ce trebuia să cerem voie companiei? Aceasta e întrebarea.”
Europa Liberă: Bani furaţi de la bănci, bani delapidaţi şi în cazul trucării licitaţiilor în domeniul sănătăţii. Ce să înţelegem?
Aneta Grosu: „Acest dosar al licitaţiilor trucate rămâne până la urmă o mare enigmă, dacă ar fi să analizăm în profunzime lucrurile. Pentru că în Republica Moldova acest fenomen al comisioanelor ilegale este atât de răspândit, încât a pătruns în toate sferele vieţii. Fără comisioane ilegale rişti să pierzi licitaţii, rişti să nu fii angajat în instituţii publici, rişti să nu obţii până şi un ajutor social meritat într-o sărăcie lucie. CNA ar trebui să le demonstreze cetăţenilor că investighează fenomenul în toate sferele – şi în transporturi, şi la drumuri, şi în sfera socială, şi în economie sau construcţii.”
