Vineri 4 martie 1977, la ora 21:22, un cutremur cu magnitudinea 7,2 pe scara Richter a făcut numeroase victime și a produs pagube imense în România. Bilanțul său a fost estimat la 1.570 morți, 11.300 răniți, 32.900 de locuințe prăbușite sau avariate grav, 35.000 de familii sinistrate, 763 de unități economice afectate, valoarea pagubelor anunțate ridicîndu-se la echivalentul a două miliarde de dolari.
Radio Europa Liberă a luat inițiativa în acele zile de a stabili o legătură telefonică în direct între oamenii din România și rudele și apropiații lor din străinătate, în emisiuni ce s-au succedat timp de mai multe zile. În arhiva postului nostru de radio se păstrează extrase din emisiunile zilei de 9 martie, pe care vă invităm să le ascultați.
Ascultător: „Doresc să aflu care este situaţia vărului meu, Horia Geles, din strada Sfinţii Voievozi 47, Bucureşti, telefon: 508330, iar el să ia legătura cu celelalte rude şi prieteni, să-mi transmită o telegramă. De asemenea, doresc să mai dau un număr de telefon, doctor Constanţa Bărbulescu, telefon: 176225, de asemenea, doresc acelaşi lucru, să-mi transmită dânsa că e bine. Mai am număr de telefon, domnul Constantin Rizea: 794322, rog acelaşi lucru, să se intereseze de rudele şi prietenii mei, să-mi transmită dacă sunt în viaţă. Noi, de aici, nu putem lua nicio legătură. Am căutat să iau legătura telefonică, iar astăzi la prânz, se dau programări pentru data de 2 aprilie. Vă mulţumesc foarte mult”.
Andrei Brânduş: Ascultaţi acum al doilea mesaj.
Emilia Reiser: „Mă numesc Emilia Reiser, locuiesc în New York. Telefon 212-6898598. Mă interesez de familia mea din Bucureşti, strada Locotenent Caranda, 60, sector 6. Familia mea este compusă din doctor Stela Moman, Gheorghe Moman şi doctor Monica Davidov. Toţi sunt la adresa de mai sus”.
Andrei Brânduş: Iată acum un nou mesaj.
Constanţa Marin: „Sunt Constanţa Marin din New York. Sunt îngrijorată de mama mea. Ea este Elena Dimimitrov, din strada 30 decembrie, 7, Ocnele Mari, judeţul Vâlcea. Rog persoanele care aud acest mesaj s-o anunţe şi să cheme cât se poate de urgent la telefon cu taxă inversă. Telefonul meu este 212-7400096. Repet, Sunt Constanţa Marin din New York, telefon: 212-7400096. Vi-l dau pe soţ, da?”
Dr. Marin: „Sunt doctorul Marin din New York. Sunt îngrijorat de mama şi surorile mele. Mama mea este Aurelia Marinescu, cu domiciliul în Bucureşti, telefonul este 444933. Sora mea este Florica Dumitrescu, domiciliul Ion Şulea, 96, bloc M5, etaj 10, ap. 53, scara A, Bucureşti, 4. Le rog pe ele şi persoanele care aud acest mesaj să anunţe pe una din ele să mă cheme cât se poate de urgent la telefonul cu taxă inversă. Telefonul meu este 212-740096. Mulţumesc”.
Andrei Brânduş: Ascultaţi acum următorul mesaj.
Mihai Iurcenco: „Mă numesc Mihai Iurcenco din New York. Mă interesează foarte mult soarta soţiei Iurcenco Eugenia şi a mamei ei, din Bucureşti, şoseaua Olteniţei 47. bloc 1, ap 57, Bucureşti 5, precum şi soarta familiilor Nicolae Cireş, Mircea Bantaş, Teodor Stamati, Liviu Sauciuc, Daria Costiurin. Rog să scrie urgent sau să telegrafieze la adresa care o ştiu”.
Andrei Brânduş: În continuare un nou mesaj.
Georgeta Aramescu Anderson: „Sunt Georgeta Aramescu Anderson din Miami. Mă interesez de familia mea din Bucureşti. În special de mătuşa mea Lucreţia Popescu, dar şi verii mei. Suntem cu toţii îngrijoraţi şi ne-am dori neapărat veşti cât mai bune de la ei şi cât mai curând. Dau numărul de telefon al verii mele, doamna Alexandrina Balmei şi doctorul Ştefan Balmei, din strada Ursului 12. Telefonul este 425774. Vă rog cineva să-i telefoneze şi să-mi răspundă de urgenţă cum se află toată familia, inclusiv cei de la Braşov şi Galaţi”.
Andrei Brânduş: Şi acum, un alt mesaj.
Ascultătător REL: „Bună ziua, sunt din New York. Am citit în New York Times că există posibilitatea de a mă interesa de rudele din România prin intermediul Europei Libere. Am doi fraţi în Bucureşti, doctor Ştefan Constantin, din strada Pantelimon 312, bloc A, ap 122 şi Gheorghe Constantin. Am încercat să iau legătura telefonică, dar programările sunt după 20 martie. Rog, pe cei care aud această emisiune, să le comunice să-mi telefoneze. Numărul meu este 212-7266472, că eu plătesc cu taxă inversă sau să-mi telegrafieze”.
Andrei Brânduş: Victor Cernescu?
Victor Cernescu: Da, Andrei Brânduş… te ascultăm….
Andrei Brânduş: Am terminat cu mesajele pe ziua de azi, voi reveni mâine cu noi mesaje, pe care le primesc în timpul nopţii şi mâine dimineaţă.
Victor Cernescu: Mulţumesc, Andrei Brânduş. Cred că îi putem asigura pe cei mai mulţi dintre cei care au transmis aceste mesaje că ele vor fi auzite. Până acum, am avut numeroase succese şi că vor primi ştiri cât mai curând.
Andrei Brânduş: Mulţumesc foarte mult în numele lor.
Victor Cernescu: Eu îţi mulţumesc. Noapte bună.
Victor Cernescu: Alo, Victor Cernescu…
Stelian Tudorache: „Mă numesc Stelian Tudorache, locuiesc în RFG. Aş dori, dacă este posibil, să transmit un mesaj în România, prin care sper să primesc o mică veste în privinţa familiei mele care se află acolo…”
Victor Cernescu: Sunteţi bun să daţi adresa şi telefonul familiei dvs?
Stelian Tudorache: „Adresa mamei mele este Tudorache Balaşa, locuieşte în Ploieşti, strada Plugari, nr 5, sau sora mea, care se află tot în Ploieşti, strada Sitarului nr 1A, ap 12, telefon 21673”.
Victor Cernescu: Rudele dvs din ţară vă cunosc adresa ?
Stelian Tudorache: Da, îmi cunosc adresa…
Stelian Tudorache: „În al doilea rând, dacă este posibil să primesc o telegramă prin care să mă anunţe despre situaţia lor sau, în caz eventual, dacă au nevoie urgentă de ceva.”
Victor Cernescu: Da, domnule Tudorache, sperăm să primiţi ştiri cât mai curând, ştiri bune…
Stelian Tudorache: „Dacă cineva mă aude în ţară, rog să telefoneze la acest număr şi mulţumesc foarte mult celor care vor să mă ajute în privinţa asta.”
Victor Cernescu: Vă urez toate bune.
Stelian Tudorache: Vă mulţumesc. Bună seara.
Victor Cernescu: Mi se pare că avem un nou apel telefonic. Alo… ?
Lucia Pădulescu: Alo, domnul Cernescu… ?
Victor Cernescu: Bună seara…
Lucia Pădulescu: „Bună seara. Aici e Lucia Pădulescu din RFG. Vreau să ştiu de nepoata mea care stă în Bucureşti, Mioara Mihăiescu, strada Crinului 515, et 9. Nu avem nicio veste din partea ei.”
Victor Cernescu: Ea vă cunoaşte adresa, doamnă ?
Lucia Pădulescu: „Da, sigur.”
Victor Cernescu: Sper că a ascultat mesajul, dacă nu l-a ascultat, sunt numeroşi binevoitori care îl vor transmite. Vă urăm, doamnă, ştiri cât mai bune şi cât mai curând.
Lucia Pădulescu: „Cam pe când?”
Victor Cernescu: Nu ştim, doamnă. Alo….
Schwartz: „Bună seara. Pot să transmit vă rog, un mesaj în România?”
Victor Cernescu: Sigur că da, sunteţi în emisie. Vă rog să transmiteţi.
Schwartz: „Vă mulţumesc. Familia Radu Lupşan din Bucureşti, strada Suren Spandarian 5, bloc OB, 21, scara E, et 3, ap 192, să comunice telegrafic sau telefonic doamnei Rodica Bădescu din New York care este starea lor. Telefonul familiei din Bucureşti este 873387 sau 612737. Repet să ia legătura telefonic sau telegrafic cu Rodica Bădescu din New York.”
Victor Cernescu: De unde telefonaţi?
Schwartz: Din Frankfurt.
Victor Cernescu: Domnule Bădescu, vă mulţumesc.
Schwartz: „Eu nu sunt Bădescu. Eu mă numesc Schwartz. Mi-a telefonat doamna Bădescu din SUA că nu poate să ia legătura cu România.”
Victor Cernescu: Am înţeles. Puteţi să o asiguraţi pe doamna Bădescu că mesajul a fost transmis în ţară.
Schwartz: „Mulţumesc frumos.”
Victor Cernescu: Dragi ascultători, există o oarecare nelinişte în ţară în ceea ce priveşte posibilitatea repetării unui nou curemur, posibilitatea unor cutremure secundare despre care se vorbeşte adesea când o nenorocire ca aceea care s-a abătut către ţara noastră se va abate peste unele regiuni ale României.
Vreau să vă prezint un interviu pe care postul de radio Bucureşti l-a luat domnului Victor Radu de la Centrul de Fizică a Pământului şi Seismologie. Domnul Radu a fost întrebat dacă există posibilitatea să se repete acest cutremur. Iată răspunsul său: «Studiul cutremurilor produse pe teritoriul ţării noastre şi în particular în regiunea Vrancea din ultimii 500 de ani, precum şi cercetări similare făcute în străinătate asupra cutremurilor care se produc sub scoarţă, arată că acestea se caracterizează prin aceea că eliberarea energiei eliberate se face sub forma unui şoc foarte puternic în majoritatea cazurilor catastrofale. Aşa s-a întâmplat şi cu cutremurul din 4 martie. Cutremure asemănătoare au mai fost la 1802 şi 1940. Aceste cutremure au fost urmate de o serie de cutremure mai slabe care poartă numele de replici. Astfel, în timpul cutremurului din noiembrie 1940, replicile acestea au durat timp de o lună.
Aparatele staţiei Bucureşti au înregistrat cca 30, dintre care o parte au fost simţite şi la Bucureşti fără efect. În ceea ce priveşte cutremurul de la 4 martie, aparatele staţiei seismice româneşti au înregistrat un număr foarte mare de replici, însă foarte slabe cu magnitudinea care nu a depăşit 4 până la 4,5. Însă, care au trecut neobservate, în sensul că nu au fost simţite de oameni. Ele nu pot fi percepute de oameni. Analiza replicilor cutremurului din 1940, precum şi a celui din 1802 arată că între şocul principal şi cea mai puternică replică există o diferenţă de cca două unităţi de magnitudine.
Posibilitatea unui şoc puternic este exclusă pentru o nouă apariţie în Vrancea. În ceea ce priveşte opinia unor cercetători străini, privind posibilitatea de apariţie, aş face o remarcă că datele pe care le avem sunt foarte complete şi această idee de apariţie a unor cutremure perechi, adică cutremure de aceeaşi intensitate, este exclusă în cazul cutremurului de la 4 martie 1977. Este adevărat că s-au observat cazuri aşa cum a fost în 1912, însă nu trebuie să pierdem din vedere că acest cutremur s-a produs la o adâncime mai mică de 70 de km şi nu s-a produs în zona care caracterizează zonele intermediare, ci ceva mai la est, în imediata vecinătate a oraşului Focşani. Se mai pot socoti două cutremure din 1945, însă intervalul dintre ele este mai mare. Acestea nu au avut replici. Dacă în cazul cutremurelor din 1940, așa cum ştiţi că s-a produs la 22 octombrie, a avut magnitudinea de 6,5, iar cea de la 10 noiembrie, de 7,4, am considera că ele nu pot fi socotite ca unul fiind replica celuilalt din cauza diferenţei mari în ceea ce priveşte timpul».
Şi acum o convorbire telefonică…, mi se pare că e New York-ul… Alo…?
Laurenţiu: „Alo, bună seara. La telefon Bucureştiul. Am un mesaj pentru cineva din New York. Doamna Constanţa Voicu din New York. Transmite familia Laurenţiu că suntem bine sănătoşi”.
Victor Cernescu: Familia Laurenţiu transmite că e bine sănătoasă.
Fam. Laurenţiu: „Şi că am suferit foarte puţin de pe urma cutremurului. De asemenea, domnule Cernescu, vreau să asigur ascultătorii Dvs din întreaga lume că mesajele pe care la transmit sunt recepţionate şi chiar dacă nu sunt de familiile respective, în general, în majoritatea cazurilor sunt telefonați de necunoscuţi care sunt acum foarte binevoitori şi că cei cărora le sunt destinate primesc câte 60-70 de telefoane. Este un lucru îmbucurător.”
Victor Cernescu: Foarte îmbucurător…
Fam. Laurenţiu: „Şi le transmit veşti foarte bune. Asigur că mesajele sunt recepţionate. Eu însumi recepţionez aceste mesaje şi telefonez adesea şi primesc răspunsuri foarte favorabile.”
Victor Cernescu: Vă mulţumesc din inimă şi în numele celorlalţi ascultători pe care îi ajutaţi.
Fam. Laurenţiu: Şi eu vă mulţumesc foarte mult şi să ştiţi că gestul dvs de a lua legătura dintre rudele celor de acolo şi cei de aici este foarte apreciat aici, la noi. Vă mulţumesc şi bună seara.
Victor Cernescu: Ne bucurăm, domnule Laurenţiu.
[transcriere: Corina Morozan]
