Ion Iliescu a pățit cea mai mare rușine pe care o poate păți un social-democrat recent. I s-a spus că, de fapt, este un comunist. Comunist pur și simplu. Și asta i-au supus-o oameni din partidul lui de suflet și, în același timp, neisprăviții care au pierdut alegerile prezidențiale ce păreau sigur câștigate după primul tur. Luat prin surprindere, Ion Iliescu a bâiguit o întrebare: „Mă faceţi pe mine comunist?! Eu am făcut revoluţia". Întrebare retorică. Ion Iliescu a fost timp de 36 de ani comunist, a făcut carieră de activist în seraiul puterii și a rămas comunist și după ce a devenit social-democrat prin efracție. Cât despre revoluție, n-a făcut-o, doar a deturnat-o pe cea făcută de stradă, pentru a și-o însuși mai bine și pentru a accede la putere, împreună nomenclatura din eșalonul doi și cu resturile securității.
Cel mai vocal dintre acuzatorii comunismului lui Ion Iliescu, Sebastian Ghiță, mogul de presă, politician și social-democrat de dată recentă, a devenit deja istorie, fiind constrâns să demisioneze. Insă problema a fost ridicată cam în aceeași termeni, mai puțin vehemența, și de Ioan Rus, și de Liviu Dragnea și, mai ales, de Victor Ponta, care a declarat textual: „Am pierdut pentru că suntem consideraţi baroni, comunişti şi protectori ai corupţilor”.
Într-o lungă scrisoare deschisă către membrii si simpatizanții PSD, Ion Iliescu respinge vehement ideea că „Victor Ponta ar fi pierdut pentru că eu aș fi comunist, ceea ce ar afecta imaginea partidului" și se răfuiește furibund cu cei „care cred că și-au cumpărat un partid și îl conduc, direct sau prin interpuși, ca pe o corporație". După care trece la critici de subtanță. Cea mai dură: „PSD a evitat cu obstinație să-și asume identitatea sa de stânga, social-democrată". Se poate și mai rău ? Da, se poate. „Structurarea partidului doar ca un instrument de exercitare a puterii, fără ideologie și fără preocupare pentru construcția ideologică"? Încă puțin și ajungem la congrese, plenare, ședințe, sarcini, indicații prețioase și învățământ ideologic. Oftatul nostalgic n-a lipsit : „de neînțeles lipsa de reacție a partidului atunci când oameni care nu știu nimic despre trecut strigă „Jos comunismul!” într-o țară care suferă grav de pe urma exceselor și eșecurilor capitalismului", afirmă Ion Iliescu.
Deci „Jos comunismul!” e de vină! Lupta de clasă nu-i departe! Numai că omul e rămas în urmă exact cu o revoluție, cea pe care crede că a făcut-o, uitând că al doilea slogan după „Jos Ceaușescu", a fost „Jos comunismul". Cât despre „excesele" și „eșecurile" capitalismului, câte dintre ele sunt ale capitalismului propriu zis și câte ale capitalismului de cumetrie practicat de PSD, partidul cel mai corupt și cu cei mai mulți corupți după gratii?
În ceea ce privește asumarea identității de stânga, la care visează Ion Iliescu, Victor Ponta il contrazice violent. Ultima întrunire a Comitetului Executiv Național al PSD este imaginea însăși a recuperării identității de stânga. A fost resuscitat cu succes centralismului democratic, cu partid devenit entitate transcendentă și cu o conducere care nu poate greși și nici nu poate fi contestată. Trei dintre oamenii care au ridicat problema vinovaților pentru eșecul în alegeri, Mircea Geoană, Marian Vanghelie și Dan Șova, au fost excluși din partid fără multă vorbă. Liderul nu putea lucra cu ei, nu gândeau la fel ! Și, la cererea șefului, membrii Comitetului Executiv au votat excluderea, ca niște mamelici, aproape în unanimitate. Cine nu-i cu noi e impotriva noastră. Chintesența identitară a stângii comuniste. Și a luptei de clasă.
Scrisoarea deschisă către membrii PSD are ceva din imaginea răvășită și diminuată de bătrânețe a comunistului Ion Iliescu. E plină de floricele. De floricele de mormânt!
