Europa Liberă: Cine este învingătorul alegerilor parlamentare din Republica Moldova?
Sorin Ioniță: „La cum se conturează acum şi sper să nu fie surprize din negocieri, este coaliţia pro-europeană. Dacă punem la un loc actorii, aşa cum era situaţia din 2009, pare că s-au cam conservat procentele. Sigur, ei între timp s-au mai despărţit, dar orientările au rămas cam aceleaşi. Deci, este impresionantă stabilitatea electoratului moldovenesc, dacă e să o luăm aşa, deşi multe lucruri s-au întâmplat din 2009 şi până azi.”
Europa Liberă: Aceasta înseamnă că Federaţia Rusă ar fi pierdut Republica Moldova?
Sorin Ioniță: „Eu de aceea am spus că rămâne să vedem şi cum se joacă jocul negocierilor pentru coaliţie şi sper să nu fie surprize acolo pentru că se mai întâmplă ca una să voteze poporul şi alta să iasă din negocierile în Parlament. Cred că formarea guvernului nu va fi uşoară şi Partidul Democrat va juca foarte dur cartea, nu va lăsa din mână instituţiile de forţă, că înţeleg că aceasta este prioritatea lor, pentru a se proteja de justiţie, până la urmă. Aceasta este o problemă mare pe calea europeană a Moldovei, dar rămâne să ajungem până acolo. Deci, măcar să rămână clar că aceasta este calea şi pe urmă vedem noi cum depăşim obstacolele de parcurs. Rusia, într-o primă instanţă, nu a reuşit să câştige alegerile în Moldova, deşi a făcut investiţii serioase şi destul de la vedere.”
Europa Liberă: Contează cine va fi şi în fruntea guvernului? Va fi uşor în cadrul noii coaliţii să se ajungă la un numitor comun asupra candidaturii celui din fruntea executivului republican?
Sorin Ioniță: „Coaliţia pare că e tot aceeaşi. Actorii politici principali sunt tot aceiaşi, este o remarcabilă continuitate. Şi aşa cum s-au păruit şi s-au dat unul pe altul cu capul de masă timp de cinci ani, nu ştiu dacă e vreun motiv acum să credem că va merge mult mai bine. Însă aceasta este democraţia, sisteme multipartid au şi ţările europene, cad guverne, durează câte un an un an jumătate în Olanda, în Belgia să faci guvernul, după câte o alegere. Aceasta e, trebuie să ne obişnuim. Problema e că noi aici, în zona aceasta, avem urgenţe mai mari de rezolvat şi chiar ne-ar trebui guverne, că în Belgia merge ţara şi fără guvern. Aceasta este marea diferenţă. O duce administraţia publică. La noi nu, în partea aceasta de lume. Nici în România, nici în Ungaria, nici în Moldova, nicăieri nu merge fără guvern. Deci, e nevoie de ţinut direcţia corectă.”
Europa Liberă: Ce ar trebui să facă guvernarea ca să recâştige încrederea cetăţeanului?
Sorin Ioniță: „În primul rând ar trebui să dea dovadă de coerenţă şi că rezolvă multe dintre reformele restante.”
Europa Liberă: Care sunt cele restante?
Sorin Ioniță: „Sunt foarte multe, ceea ce nu a prea făcut în ultimii cinci ani. Şi eu aş fi înţeles dacă electoratul moldovenesc ar fi fost dezamăgit şi i-ar fi penalizat masiv, cred că ar fi fost de înţeles. Pentru că ei au căpătat un mandat foarte puternic în 2009, a fost foarte mult entuziasm popular şi ei în bună măsură au dezamăgit. Dar să zicem că toată lumea a trecut prin aceasta, a fost câte o etapă în istoria fiecărei ţări din Europa de Est, în care o mare speranţă a fost dezamăgită. A doua încercare, de regulă, a reuşit la ceilalţi. Să vedem că reuşeşte Moldova. În primul rând independenţa justiţiei. Trebuie să se vadă că încep să se mişte lucrurile în Moldova măcar un pic, măcar pe sfert cât au ajuns să se mişte în România. În sensul că procurorii trebuie să fie independenţi, să-şi facă treabă, să ancheteze pe oricine, inclusiv membri ai coaliţiei de guvernare, că acesta este criteriul, opoziţie, de la guvernare, pe oricine e cazul să ancheteze. Şi că judecătorii judecă, dacă se poate, relativ repede şi cu sentinţe clare. Aceasta cred că vrea lumea să vadă în Moldova. Fără aceasta nu-şi recapătă oamenii încrederea în stat. Doi, reforma administraţiei publice, sunt foarte multe coduri care zac sau s-au trecut şi nu se aplică. Sunt restante reformele în educaţie, în sistemul sanitar. Este restantă reforma sistemului de administraţie locală. Legea finanţelor publice locale s-a trecut, dar nu se aplică, e în fază de pilotare. Sunt foarte-foarte multe lucruri amânate, lăsate după alegeri. Şi sunt lucruri importante, care vor reaşeza statul moldovenesc, dacă se fac, în matcă. De aceea, trebuie curaj, trebuie foarte mult curaj şi să-ţi asumi chiar o anumită impopularitate în etapele de început.”
Europa Liberă: Guvernarea trebuie să aibă curaj la început de mandat?
Sorin Ioniță: „E mai bine să-l ai la început. Pentru că reformele dacă e să le faci, le faci la începutul unui mandat. Nu vei mai face nimic în anul trei sau patru. Aceasta ştie toată lumea, că se apropie alegerile celelalte, în caz că rezişti până atunci, în formula de coaliţie.”
Europa Liberă: Dar cuvântul „reformă” s-a cam devalorizat…
Sorin Ioniță: „S-a devalorizat în toată Europa de Est. Şi a contribuit la aceasta şi criza economică. Deci, sunt şi motive obiective. Sigur, ele oricum trebuie făcute, nu le vom mai numi reforme, le zicem altfel, găsim alt cuvânt, dacă acesta nu ne mai place.”
Europa Liberă: Schimbări, transformări...
Sorin Ioniță: „Le zicem schimbări, le zicem europenizări, găsim un alt cuvânt dacă cuvântul e problemă. Dar nu e aceasta. Problema este ca acum noii miniştri, după ce se vor negocia bine, intens, până pe la Crăciun, până la Crăciunul pe stil vechi, până în ianuarie, sper să nu fie cazul, dar e posibil şi aceasta, dar odată ce se aşează, e clar că trebuie să arate ceva oamenilor în primul an. Vrei reforme? Primul an, poate al doilea. După aceea e prea târziu. Moldova are o foaie de drum, ea este Acordul de Asociere la UE. Şi pe lângă el, această reformă a statului, pe capitole, care nu ţin de UE, cum ar fi cu administraţiile locale de care am zis, dar şi cu sănătatea, şi cu sistemul educaţiei, acestea nu sunt capitole de acquis comunitar, dar ele trebuie făcute. Pentru că oamenii din Moldova au nevoie de ele. Dar și de servicii mai bune.”
Europa Liberă: Domnule Ioniţă, cetăţeanul simplu nu mai crede în această luptă, despre care s-a vorbit atât de mult, cu corupţia şi cu marii corupţi.
Sorin Ioniță: „Toată lumea a trecut prin dezamăgiri. Toţi din Europa de Est am avut 10-15 ani în care nu a mişcat nimic şi ne dezamăgisem. Exemplul României arată că e posibil la un moment dat să porneşti. Cum a pornit România în 2005? Cu foarte multă voinţă politică, cu un ministru-doi kamikadze, care şi-au sacrificat popularitatea. Dar, de fapt, nu au sacrificat-o pe termen lung. Monica Macovei, care a fost ministru şi a fost urâtă de toţi politicienii, colegii ei în 2005-2006, când a creat Parchetul Anticorupţie şi instituţiile independente, şi a eliberat procurorii de control politic, iată că astăzi ea este un politician foarte popular, iar pe ceilalţi i-a uitat lumea de zece ani. Trebuie doi, trei, cinci campioni în Moldova care îşi asumă nişte lucruri grele, vrând să aibă o carieră pe termen mediu şi lung, nu doar beneficii într-un an sau doi, inclusiv o carieră în Europa, de ce nu? Ca reformator moldovean poate ajungi în Europa la un moment dat, ca demnitar cu nume şi cu realizări în spate.”
Europa Liberă: Lăsaţi să se înţeleagă că speranţa moldovenilor la o viaţă mai bună trebuie să fie întărită cu aceste reforme, transformări, schimbări, modernizări concrete?
Sorin Ioniță: „Este absolut posibil. Ele sunt la îndemână, nu sunt atât de dificile. Ce nu au avut până acum moldovenii a fost într-adevăr această clasă politică responsabilă. Poate că aşa cum au avut toate ţările o primă încercare parţial ratată, după entuziasmul din 2009, poate era necesară perioada aceasta şi poate acum se vor ridica din nou, pe noul val de entuziasm pro-european, să-i zicem aşa. Poate vor fi doi, trei, cinci oameni care să-şi asume nişte lucruri în fruntea unui guvern, în fruntea unui minister şi să se bată cu nişte împrejurări nefavorabile, având lumea alături. Oamenii vor vedea când cineva încearcă să facă ceva.”
Europa Liberă: Dar societatea rămâne destul de scindată. Această dezbinare oricum joacă festa.
Sorin Ioniță: „Aceasta este o altă poveste. Şi într-adevăr acesta este un element specific al Moldovei, pe care nici noi în România nu l-am avut şi nici alte ţări membre ale UE nu l-au avut. Dar este divizare care nu e la stânga-dreapta, este a celor care au o teamă faţă de decuplarea de Est, nu zic de Rusia, dar de spaţiul estic, şi cei care sunt hotărâţi pentru UE. Eu cred că trebuie înţeleşi, acomodaţi şi trebuie explicat, trebuie de lucrat foarte gentil şi cu băgare de seamă şi cu acei oameni. Pentru că eu cred că majoritatea nu sunt rău intenţionaţi. Eu nu cred că cei care au votat cu Dodon cu toţii, inclusiv procente mari în Chişinău am văzut, nu numai undeva în sate sau la ţară, sau pe marginea Nistrului, eu cred că trebuie înţeleşi oamenii şi trebuie să li se dea un timp de acomodare, să-şi dezvolte propriile aşteptări în raport cu Vestul. Sunt acum nişte ani înainte, slavă Domnului, alegerile au ieşit bine, nu cred că cineva are de ce să se plângă, putea fi mult mai rău. Şi cred că oamenii trebuie luaţi pas cu pas şi construită o relaţie. Cred că aşa trebuie privite lucrurile. Pentru că sunt mulţi care, dacă siguranţa lor economică depinde de nişte oameni care sunt la muncă în construcţie la Moscova şi ei se tem că rudele lor ar putea fi trimise acasă sau s-ar putea impune vize, sau s-ar putea întâmpla multe lucruri, e normal să se teamă. Eu găsesc aceasta perfect normal. Cred că guvernul şi coaliţia pro-UE vor trebui să ştie să vorbească şi cu ei şi să-i atragă de partea lor în timp. Eu cred că aceasta este marea miză a Moldovei – a dezvolta sentimentul de Europa şi de apartenenţă la Europa, inclusiv printre rusofoni, rusofonii cetăţeni ai Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Unul dintre fruntaşii liberalilor, Dorin Chirtoacă, spunea că va cere asistenţă din partea Uniunii Europene, din partea Bruxellesului la negocierea acordului de coaliţie. E posibil aşa ceva?
Sorin Ioniță: „Nu mi-e clar ce vrea să spună, poate că s-a gândit la ceva anume ce nu-mi dau eu seama acum. Însă eu bag mâna în foc că la ora aceasta, când noi vorbim, asistenţă există din partea partenerilor occidentali. Aşa cum se întâmplă şi pe la noi, în momentele-cheie, la momentele acestea de cumpănă, ambasadorii sună, cancelariile occidentale sună, Washingtonul sună şi mai dă pe câte unul sau pe câte altul cu capul de masă şi să le mai intre minţile în cap. Chestiile acestea pot folosi inclusiv la formarea coaliţiei sau cu ce pretenţii vii la o negociere. Dar acestea sunt lucruri care se fac pe canale diplomatice. Acum la vedere nu-mi dau seama cu ce ar putea folosi Europa în procesul de negociere. Europa vine şi te ajută tehnic în actul de guvernare, pe marginea acestui acord, care, slavă Domnului, e mare, e detaliat, acoperă o grămadă de lucruri, măcar să se poată lucra pe el foarte eficient.”
