Probleme la vot?
Pavel Postică, șeful observatorilor „Promo Lex”, principala echipă de observator naționali:
Problema cea mai gravă este căderea serverului CEC și sistemului electronic de evidență a alegătorilor. Asta a dus la crearea cozilor la secțiile de vot. Este greu să spunem ce s-a întâmplat cu serverul. CEC trebuie să spună care este cauza defecțiunii. În linii mari, în afară de cozi și nemulțumirea alegătorilor, asta nu schimbă foarte mult procesul. Numărarea oficială a rezultatelor se face oricum în baza proceselor verbale pe hârtie. Respectiv - nu influențează datele.
De ce nu se fac exit poll-uri?
Arcadie Barbăroșie, directorul Institutului de Politici Publice: Nu am comandat exit poll-uri pentru că nu am reușit să convingem donatorii (organizații internaționale) să le finanțeze. Argumentul lor a fost, anul acesta, următorul: noi am pornit exit poll-urile în 2005 – 2010. Acum, este rândul presei, televiziunilor să le continue. De ce nu o fac? Pentru că sunt sărace. Puteau totuși să coopereze, dacă ar fi fost interesați patronii de presă. Îmi pare rău că nu există un exit poll pentru că suntem lipsiți de informații exacte despre cine și cum votează.
De ce nu se fac exit poll-uri?
Doru Petruți, directorul IMAS Chișinău: Noi nu am avut solicitări. De obicei (în 2005, 2009, 2010) veneau din partea Institutului de Politici Publice și Fundației Soros. Un astfel de execrițiu sociologic costă foarte mult: între 50 și 150 de mii de euro, în funcție de numărul de secții de vot unde se face sondajul. În mod normal, și instituțiile media ar trebui să fie intersate să comande exit poll-uri, pentru prestigiu și audiență. În România, instituțiile de presă fac asta. Lipsa exit poll-urilor este un mare minus. Nu vom afla structura socio-demografică a populației care a votat. Nu aflăm asta din datele CEC. E un mare dezavantaj pentru partide în vederea viitoarelor alegeri. Nu vor ști cine a votat pentru ele: ce vârstă, educație, nivel de venituri au, ce limbă vorbesc, când s-au decis să meargă la vot, cu cine au decis să voteze și de ce.
La parlamentarele din 2010, până la ora 15, prezența la vot depășise 42% și a fost mai mare decât astăzi.