Victoria lui Klaus Iohannis din 16 noiembrie 2014 a generat o emoție puternică, de parcă s-ar fi întâmplat ceva extraordinar în România, de parcă ar fi avut loc o schimbare cu efecte inediate. Diferența mare dintre el și Victor Ponta a fost dată de furia oamenilor, fiindcă prietenilor sau rudelor lor care muncesc în străinătate le-a fost furat dreptul de vot. Înfrângerea lui Ponta a fost mai mult decât o răzbunare, fiindcă dintr-o dată lumea a putut să o comparație între un candidat politicos, care vorbește puțin, fără să se certe, cu o gândire închegate, cu un stil auster și premierul care și-a plagiat teza de doctorat, a refuzat să accepte că România a intrat în recesiune tehnică, iar apoi chiar înainte de alegeri a încercat să-i mituiască pe profesori dăndu-le câte 150 de euro de la buget pentru fiecare. În plus e posibil ca românii să se fi plicitisit de omniprezența lui Victor Ponta la toate posturile de televiziune, în fiecare zi, de mai multe ori. S-a erodat în doi ani,aproape cât Traian Băsescu în 10.
Sunt desigur o mulțime de întrebări, la care așteptăm răspunsuri în următoarele două-trei luni: va reuși Iohannis să se impună în fața noului mare PNL format din PDL și PNL, înainte de a-și prelua fotoliul de la Cotroceni în 22 decembrie, va reuși să-i convingă pe parlamentari să conserve independența jusitției, va reuși oare Klaus Iohannis să-și construiască în timp o majoritate serioasă? Antena 3 deja l-a amenințat pe Iohannis cu suspendarea, reamintind lumii că după noua lege președintele poate fi demis cu 30 la sută din voturile electoratului.
Lucrurile sunt complicate, dar deocamdată entuziasmul e mare