Cine pe cine testează într-o campanie electorală?

Campania electorală e ca testul cu pete de cerneală, știți voi care, l-ați văzut în filme, cel puțin.

L-a inventat elvețianul Herman Rorschach, în timpul căreia persoana supusă testării povestește ce vede în niște pete negre, intenționat ambigue, astfel încât un psihiatru, analizând interpretările, poate estima potențialul de imaginație, dar și gradul de inteligență a pacientului.

Acum întrebarea este cine pe cine testează într-o campanie electorală?

Alegătorul, firește, pretinde că el e șeful pentru că politicianul îi cerșește votul. Politicianul, dimpotrivă, se crede psihiatru și îi pune în față alegătorului cartonașe cu desene optimiste ca să îi provoace starea de bine…

Așadar, întrebarea zilei: cine pe cine testează? Кто первый встал того и тапки, spun rușii, adică ceva de genul: cine a luat primul prăjina, acela are dreptate. Altfel zis, un fel de КРЫМ-НАШ...

Deci, astăzi vom încerca să tălmăcim debutul campaniei electorale, reducând-o la niște modele de-ale lui Rorschach.

Așadar, în studioul de la Chișinău al Europei Libere se află jurnalistul, comentatorul politic Anatolie Golea și sociologul Doru Petruți.

Europa Liberă: Vreau să vă rog să facem o trecere în revistă ce procedee sunt folosite, dacă există procedee noi, dacă diverse acţiuni şi chiar ciudăţenii se înscriu în campanie sau acestea fac parte din viaţa cotidiană, sunt simple coincidenţe? După mine, este foarte important să informăm ascultătorii noştri, care văd aceleaşi lucruri, dar poate le tălmăcesc diferit. Cum ar fi, de exemplu, socialiştii au început campania cu aducerea unei icoane făcătoare de minuni. Acum să vedem dacă se întâmplă minunea pe care contează socialiştii în ziua de 30 noiembrie sau nu. Sau aceasta nu are nicio legătură? Sau activismul deosebit al guvernării? Domnule Golea?

Anatolie Golea: „Vreau să vă spun că tehnologiile evoluează. Vedem: tot mai sofisticate şi tot mai multe idei apar, sunt specialişti foarte mulţi care se ocupă de campanie în rândul partidelor.”

Europa Liberă: Foarte mulţi şi foarte scumpi...

Anatolie Golea: „Şi foarte scumpi, şi utilizează masiv mass-media, ceea ce mă deranjează mai mult. Acele multe televiziuni pe care le avem, care au apărut după 2009, sunt masiv implicate în campania electorală. Practic, nu putem spune că a rămas vreo televiziune care să reflecte acum obiectiv şi echidistant ceea ce se întâmplă. Aceasta mă deranjează mai mult.”

Europa Liberă: Dar de ce vă deranjează? Poate pentru acesta au fost concepute.

Anatolie Golea: „Pentru că vom avea în raportul OSCE din anul curent ceea ce am avut de-a lungul anilor, şi în 2001, şi în 2005, şi în 2009: în Republica Moldova există pluralism între televiziuni, dar nu există pluralism în cadrul unei televiziuni. Ceea ce nu este bine, în opinia mea. Eu vreau să văd un post de televiziune, să privesc ştirile şi să mă documentez din toate punctele de vedere, nu să privesc cinci-șase posturi de televiziune ca să înţeleg ce se întâmplă.”

Europa Liberă: Dar de fiecare dată tocmai politicienii ne spun acest lucru, că diversitatea se obţine printr-o gamă, printr-o paletă de diverse posturi opţionale şi nu neapărat la un singur post, avem posturi comuniste, anticomuniste, liberale şi astfel avem o diversitate.

Anatolie Golea: „Dar legislaţia prevede altceva. Şi Codul Audiovizualului prevede altceva. Şi NIT-ul a fost închis, ca să revenim la acea istorie, din cauza că nu era pluralism de opinie la NIT.”

Europa Liberă: În cadrul ştirilor de la un post.

Anatolie Golea: „În cadrul ştirilor, da. Şi eu am fost de acord cu acele observări atunci vis-a-vis de NIT, dar avem acelaşi lucru azi la toate posturile de televiziune. Şi comuniştii în acest caz au dreptate când spun: „Domnilor, dar unde am mers şi unde am ajuns?ʾ.”

Europa Liberă: Să facem aici paranteză. Domnule Petruţi, pentru un telespectator chiar e deranjant acest lucru?

Doru Petruţi: „Deocamdată, televiziunile în proporţie de 60-70% sunt cele care formează mesajul şi percepţiile de ordin politic. Vine foarte tare din spate mediul online. Dacă influenţa online-ului era sub 10 la sută în 2010, acum ea depăşeşte 20 la sută ca sursă principală de informaţie de natură politică. Aşa că lucrurile de care spunea şi domnul Golea au un impact şi vor avea un impact considerabil. Din punctul meu de vedere, campania electorală a început cu o perioadă foarte mare de precampanie. Şi aici vorbim de cel puţin trei formaţiuni politice, e vorba de PSRM, care cred că are mai bine de un an de zile de perioadă de precampanie cu Uniunea Vamală, PLDM cu Planul 2020, campanie la care s-a renunţat din anumite motive, şi Partidul Democrat, care a început cu o lună mai devreme

campania prin acea acţiune pe care dânşii au numit-o primaries, campania de alegere a candidaţilor. Contextul în care s-a intrat în campania electorală este foarte diferit faţă de acum patru-cinci ani, 2009 şi 2010. Partidele aflate la putere veneau pe un trend ascendent, în prima etapă a campaniilor am văzut doar o poziţionare pe teme, foarte grele pentru ei, e vorba despre locurile de muncă, familia, am văzut, în general pe problemele sociale, pe care tot aceste partide sunt forţate să dea şi răspunsuri. Din păcate, nu cred că vom avea parte de dezbatere, nu vom avea parte de diferenţiere pe teme. Dată fiind prestaţia actualei guvernări, ei vor fi forţaţi să îşi menţină cel mult poziţiile, nu se vor ataca şi nu vom avea parte de acel „cum”: cum vor fi realizate promisiunile pe care dânşii au început să le pună în ochii şi în urechile telespectatorilor.”

Europa Liberă: A propos de promisiuni, în premieră, Adept-ul a lansat un site unde exact tehnologic sunt analizate promisiunile, proporţiile în care au ajuns să fie puse în aplicare sau cât de uitate sunt. Mie mi se pare o premieră absolut necesară pentru o campanie electorală, când politicienii nu sunt lăsaţi să vorbească alandala, să lanseze noi promisiuni, dar mai mult sau mai puţin punctual sunt întrebaţi: dar ce aţi făcut cu promisiunea de a crea „n” locuri de muncă, de a facilita nu ştiu ce activităţi pentru micul business? Acum cât de eficientă vi se pare această modalitate, dacă viitorul alegător are exerciţiul acesta în cap?

Doru Petruţi: „Vorbim de o cultură politică mai degrabă precară. Ceea ce a făcut Adept-ul este absolut salutabil, numai că acţiunea lor ar trebui să beneficieze de vizibilitate. Şi ne întoarcem din nou la instituţiile media care, după cum ştim, interferează foarte serios cu politicul. Iniţiativa Adept-ului cred că are o vizibilitate foarte restrânsă.”

Europa Liberă: Deci, dacă ar fi pusă pe cântar Domnica Cemîrtan cu promisiunile, Domnica câştigă cu brio la un buletin de ştiri?

Doru Petruţi: „Nu cred că e o noutate lucrul acesta. Cultura politică se ştia şi în 2009, şi în 2010, se ştiu lucrurile la ce nivel sunt şi acum. Dacă vreţi să facem o comparaţie, un exerciţiu pe care, probabil, îl fac foarte puţini, promisiunile de acum ale partidelor aflate la guvernare sunt, în majoritate, pe aceleaşi linii.

Atâta doar că în 2009-2010 ni s-au promis 100.000 de locuri de muncă, iar acum se promit lucruri mult mai generale şi mult mai greu verificabile. Sunt mesaje destul de generale, staff-urile de campanie, cel puţin până acum, le văd uşor lipsite de creativitate, lucru de altfel de înţeles, pentru că în patru-cinci ani de zile, cum spuneam şi în cadrul altor emisiuni, s-au jucate teme foarte importante şi este foarte greu să pui nişte cărţi pe masă în condiţiile în care este foarte greu să arăţi micile sau marile realizări. Sunt realizări, dar ele sunt relativ puţine şi realizările acestea de cele mai multe ori au avut un suport extern.”

Europa Liberă: Cum ar fi drumurile, de exemplu.

Doru Petruţi: „Drumurile, circulaţia fără vize. De asemenea, încă o dată, sunt lucruri la care suportul extern pare mai mult decât efortul depus pe interior.”

Europa Liberă: A propos de suportul extern, tema europeană în general nu prea este exploatată, cel puţin nu la fel de feroce cum o fac socialiştii în cazul Uniunii Vamale. Aceasta simptomatic vi se pare?

Anatolie Golea: „Aşa este. Şi aceasta este o surpriză de fapt pentru mine, cel puţin. Pentru că toţi credeam că lupta va fi între vectorul de dezvoltare geopolitică. Un an în urmă eram siguri că liberalizarea regimului de vize va veni nu atât de devreme, nu în primăvară, ci mai târziu, cu o lună-două-trei în ajun de alegeri. Or, situaţia geopolitică din regiune a fost de aşa natură ca să se întâmple mai devreme şi s-a cam uitat, oamenii chiar s-au obişnuit. Şi poate din această cauză nici nu pedalează guvernarea foarte mult, pentru că nu este palpabil, nu este pentru masele largi, nu toţi au folosit şi nu toţi au avut prilejul să călătorească. Nu este cea mai bună nici situaţia în Uniunea Europeană, sunt probleme. Şi de aceea se încearcă altfel, pe nişte lucruri mai utilitare, ceea ce spunea şi Doru Petruţi, cu locuri de muncă, cu salarii bine plătite, am auzit cifra că au fost create 40 de mii de locuri de muncă în ultimul an. Nu ştiu cine le-a văzut şi unde sunt. Este riscant, pe de altă parte, cu acest Plan 2020, să promiţi că în 2020 vom fi membri ai Uniunii Europene. Pentru că nu este atât de departe 2020 şi politicienii care promit sunt destul de tineri. Şi ce vor face atunci când vor ajunge în 2020?”

Europa Liberă: Ponta uşor-uşor a acreditat ideea că la preşedinţia exercitată de România în 2019 s-ar putea să apară luminiţa în capătul tunelului.

Anatolie Golea: „S-a vorbit şi de 2018, şi de 2019, şi de 2020. Dar oamenii vor azi, aici şi acum. Şi aici şi acum li se dă altceva, li se oferă cadouri, am văzut produse alimentare, începând cu cartofi şi terminând cu tot ce vrei, inclusiv se vorbeşte de tehnică, computere, laptopuri ş.a.m.d.”

Europa Liberă: Atâta timp cât nimeni nu a păţit nimic pentru cadouri, pentru resursă administrativă, de ce nu ar folosi-o şi ei?

Anatolie Golea: „Exact. Doru Petruţi vorbea despre trei formaţiuni care au început campania electorală mult înainte de demararea însăşi a campaniei. Eu l-aş mai adăuga aici pe Renato Usatîi cu acţiunile de binefacere de un an de zile care, iarăşi, nu poţi să spui că sunt acţiuni electorale, atâta timp cât el nu avea niciun partid, dar şi-a promovat numele. Şi vedem în sondaje că aceasta a avut efect, miza.”

Europa Liberă: Cea mai nouă chestiune care a virusat Facebook-ul este prezenţa pe lista socialiştilor a unei persoane care, chipurile, ar fi apărut în nişte ipostaze nu tocmai decente pentru un viitor deputat.

Anatolie Golea: „Şi este pe locul 16 în listă.”

Europa Liberă: Da. Vă întreb: genul acesta de pretins material compromiţător nu cumva este o publicitate ascunsă? Publicului poate, dimpotrivă, să-i placă că socialiştii sunt atât de destupaţi la minte că pot să-şi permită să pună sus-sus de tot o persoană dezinvoltă. Acesta este exact efectul pe care l-a obţinut Elţin, ţineţi minte?, când ciupea femeile de la spate sau a sărit de pe pod, sau ce s-a întâmplat acolo, din aceasta a avut un plus de vizibilitate şi aderenţă.

Doru Petruţi: „În condiţiile în care pe teme de conţinut nu poţi să-ţi faci campanie sau temele pe care le-ai propus au deja o durată mare de expunere şi sunt supralicitate, se pot recurge şi la astfel de elemente. Nu doar PSRM-ul este în situaţia aceasta, ci şi Partidul Liberal, cu o candidată pe locul 19 care a făcut destul de mare vâlvă, din câte înţeleg, şi pe interior. Dar lucrurile acestea aduc, cel mult, vizibilitate şi atrag, sigur, şi destulă neseriozitate în privinţa imaginii proiectate apoi pe liderul acelui partid şi pe partidul în sine, şi pe echipa lui. Și în campania aceasta electorală, am văzut, cum spunea şi domnul Golea, diverse resurse utilizate, diverse strategii, orice măsură este bună atâta timp cât, cu destule eforturi şi organizatorice, şi de echipe ş.a.m.d., se încearcă recuperarea unui teritoriu pierdut.”

Europa Liberă: Cine contabilizează şi cât de operativ se poate măsura dacă are efect o intervenţie sau nu?

Doru Petruţi: „Nu cred că mai este timp ca ei sau altcineva să măsoare dacă se utilizează toate reţetele și tot arsenalul.”

Europa Liberă: Deci, la plezneală?

Doru Petruţi: „Nu chiar la plezneală. Dar dacă o echipă de experţi oferă o soluţie care e nouă, e inovatoare, ea se va încerca, pentru că, cel mai probabil, va aduce ceva rezultate, neştiind neapărat câte.”

Europa Liberă: Dar în coşul de la 30 noiembrie nu va putea fi identificat: domnule, iată aceasta a adus atâtea voturi şi aceasta atâtea?

Doru Petruţi: „Sunt modalităţi foarte diferite de organizare, ca să spun aşa, şi de filozofie a echipelor. Îl vedem pe domnul Voronin, după atâta boicot şi nesupunere civică ş.a.m.d.”

Europa Liberă: …blând ca un mieluşel...

Doru Petruţi: „Mai mult decât blând, îl vedem cerând, la un post de televiziune, să fie chemat de acum înainte la emisiuni, după ce tot dânsul a boicotat ani de zile și Parlamentul, și acum, dintr-odată...”

Anatolie Golea: „…și acel post de televiziune.”

Doru Petruţi: „Da, inclusiv acel post de televiziune. Dintr-o dată democraţia în campanie e bună şi dânsul a ajuns să roage ca membrii echipei PCRM să fie chemaţi la dezbateri.”

Europa Liberă: Dar oricum în sondaje nu cred. E consecvent măcar într-o chestiune.

Doru Petruţi: „Da. Dar legat de sondaje să ştiţi că a avut o replică pe care, în sfârşit, am apreciat ceva la domnul Voronin. Dacă în 2010 spunea că PCRM-ul va lua 70%, acum două zile a spus că PCRM-ul va lua 50%. Deci, dânsul confirmă trendul descendent al PCRM-ului, trend descendent înregistrat şi în sondaje. Acum precizia, deocamdată, e mai bună în terenul sondajelor decât al estimărilor politice.”

Europa Liberă: Dar tot mai balansează între două afirmaţii proprii, că va ajunge neapărat la putere şi îi va da pe toţi afară.

Doru Petruţi: „Să închei cu aceasta, cu cazul PCRM-ului. Acolo lucrurile deja s-au subţiat destul de mult şi, conform sloganului, a rămas doar Voronin și se pare că vârful de lance...”

Europa Liberă: Care vrea să fie preşedinte şi nu are încotro, partidul îi cere.

Doru Petruţi: „Da. Vârful de lance, dar acolo, încă o dată, lucrurile s-au schimbat foarte mult prin infiltrarea a două partide, este vorba de PSRM şi formaţiunea lui Renato Usatîi, a împins PCRM-ul mai spre centru.”

Europa Liberă: Pot să fac un test? Dumneavoastră vă amintiţi cum se numeşte liderul formal al partidului? Că toată lumea îi spune „partidul lui Usatîi”. De fapt, acolo lider de partid este altcineva. Vă amintiţi cum îl cheamă?

Doru Petruţi: „Nu. Dar aceasta nici nu va conta nici pentru electorat.”

Europa Liberă: 90% dintre oamenii pe care îi întreb nu-şi amintesc cum îl cheamă pe liderul partidului.

Doru Petruţi: „Aveţi mare dreptate, dar aceasta nici nu va conta. Este un partid centrat pe o persoană, iar numele persoanei e inclusiv în sigla acelei formaţiuni.”

Europa Liberă: Deci, istoria puiului de cuc...

Anatolie Golea: „Aceasta a fost miza. Eu pot să vă spun cine este preşedintele acelui partid.”

Europa Liberă: Eu tot ştiu cine e președinte.

Anatolie Golea: „Şi chiar cine a stat în spatele înregistrării.”

Europa Liberă: Domnul fost ambasador la Bucureşti a acceptat rolul acesta ingrat, probabil, foarte conştient, să fie în umbră.

Anatolie Golea: „Din câte am înţeles, a fost unicul partid care nu i-a înaintat lui Usatîi nişte cerinţe inacceptabile pentru dânsul.”

Europa Liberă: I-a luat doar banii...

Anatolie Golea: „A luat doar locul doi, locul şapte şi locul cincisprezece în listă. Ceilalţi pretindeau la mai multe locuri, alte partide de stânga. Ceea ce ţine de comunişti, sunt de acord cu domnul Petruţi, situaţia l-a impus pe domnul Voronin să roage să fie invitat la televiziuni pentru că am văzut această dezbinare în rândul Partidului Comuniştilor. Nu importă dacă a fost inspirată din exterior sau din interior, sau din afara ţării sau nu, ci Vladimir Voronin, care atunci a mers cu revoluţia de catifea, care s-a terminat subit, cum şi a început, a rămas cu partidul dezbinat, într-o măsură oarecare, şi a rămas fără mass-media. Cei care au plecat sau au fost excluşi, sau au fost împinşi să plece din partid, aripa tânără, aşa-zisă, au luat şi o televiziune pe care o mai aveau, şi nişte portaluri de ştiri, şi resursa intelectuală. Şi vedem că strategia partidului şchiopătează bine în această campanie, trei săptămâni înainte de înregistrare domnul Voronin, la un post de televiziune, a spus că va avea alt slogan, nici nu mi-l amintesc, dar era ceva fără corupţie şi fără nu ştiu ce, şi peste două săptămâni s-a ajuns la sloganul care este „Numai comuniştii. Numai Voronin”. Mie mi se pare chiar un gest de disperare a Partidului Comuniştilor.”

Europa Liberă: Acum, ca să fiu avocatul diavolului, trebuie să recunosc că după atâta hemoragie, care a început de la Lupu şi s-a terminat cu Mark Evghenievici Tkaciuk...

Anatolie Golea: „…cu Petrenco...”

Europa Liberă: …și cu Petrenco, e de mirare că a rezistat în general partidul.

Anatolie Golea: „Da. Şi a rezistat, şi l-a consolidat, şi prin această lozincă, acest slogan al PCRM-ului, vrea să se demonstreze că partidul este unit, este unic, are un lider care controlează partidul. Pentru ultima dată se exploatează acest brand, Voronin.”

Europa Liberă: Nu vreau să facem campanie pentru Partidul Comuniştilor, mă interesează doar procedeele, doar instrumentele.

Doru Petruţi: „Procedeul acesta rămâne – e ultimul suflu, e ultimul lider rămas şi se joacă cartea acestui brand, care încă atrage un anumit tip de electorat.”

Anatolie Golea: „Și se exploatează la maximum.”

Doru Petruţi: „Da. Cu precizarea că acest lider şi-a nuanţat foarte mult poziţiile în ultimele luni şi aşa se și explică mutarea PCRM-ului mai spre zona de centru-stânga şi centru, presând şi celelalte formaţiuni politice.”

Europa Liberă: Întrebarea simplă, ca procedeu, iarăşi, mă interesează, nu analizăm activitatea Partidului Comuniştilor, faptul că nu dezminte în totalitate antieuropenismul este un procedeu?

Doru Petruţi: „E vorba despre acea rotunjire a punctelor de vedere şi pentru prima dată vedem un PCRM care în ultimele săptămâni şi luni lasă anumite portiţe deschise. Pentru că, cel mai probabil, următoarea coaliţie va necesita din nou o combinaţie de trei formaţiuni politice.”

Europa Liberă: Şi atunci astfel putem explica şi gestul liberalilor reformatori, al aripei Guţu, că mai bine să se retragă din campanie, ca să nu piardă partida proeuropeană? Face parte din acelaşi buchet electoral?

Anatolie Golea: „Posibil. Liberal-reformatorii eu cred că înţeleg ei înşişi că nu prea au şanse, cred în sondajele sau nu cred, dar toţi afirmă şi toţi spun şi sondajele demonstrează că nu au şanse. Şi în acest sens sigur că este mai bine să se retragă, să nu disperseze votul proeuropean, ceea ce este şi pe stânga.”

Europa Liberă: Dar nu au spus cui să dea simpatiile. De regulă, când se retrage cineva, spune „M-aţi iubit pe mine. De acum, în continuare, iubiţi-l pe candidatul X”.

Anatolie Golea: „Pot să spună, pot să nu spună, este clar. Partidele care pledează pentru o anumită opţiune, dacă vorbim de cele două opţiuni în ceea ce ţine de politica externă, pe stânga se întâmplă acelaşi lucru. Eu cred că cei de stânga nu sunt încântaţi de faptul că la alegeri participă şi Partidul Comunist Reformator, blocul pentru Uniunea Vamală. Aceste formaţiuni, cu denumiri atrăgătoare pentru electoratul de stânga, pot fura 1-2%, 0,5%, dar oricum sunt voturi. Vladimir Voronin a fost împins spre centru, nu este atât de radical, a renunţat, el este impus să joace conform regulilor care sunt pe această piaţă politică. Eu consider că el însuşi nu crede că poate să lupte pentru un nou mandat de preşedinte, nici de gând nu are, a declarat acest lucru de mai multe ori pe parcursul ultimilor ani după 2009. Dar acum i s-a spus: este ultima luptă şi trebuie să demonstrezi că eşti puternic, eşti tare, controlezi partidul şi poţi guverna și în acest sens trebuie să devii şi preşedinte.”

Europa Liberă: Domnule Petruţi, vă amintiţi, pe timpuri, când veniserăţi cu Ovidiu Bădina, şi erau la modă încă sigle cu insecte, contau foarte mult culorile, era pasiunea cromatică.

Anatolie Golea: „Culorile mai târziu, după 2000.”

Europa Liberă: Zic aşa, ca evoluţie, acum cineva mai încercă, a propos, să joace o culoare anume, care se asociază cu disciplina. S-a renunţat, de fapt, la simbolismul acesta, la metaforizarea mesajelor. Urmărim o pragmatizare a campaniei?

Doru Petruţi: „O profesionalizare, în primul rând, a muncii în interiorul unui partid. Vorbim de cu totul şi cu totul alte resurse, de cu totul alt calibru al strategiilor şi al măsurilor. Dacă ne deplasăm un pic mai spre dreapta şi vorbim despre campaniile PLDM şi PDM, ei sunt forţaţi în primul rând de propria prestaţie şi condiţionările reciproce să utilizeze alte reţete. În primul rând au reţele de partid, la care s-a muncit ani de zile în teritoriu, au un arsenal media la îndemână. Dar le mai lipsesc şi gloanţele, le lipsesc vectorii de comunicare, care să aibă un background bun, să fie pe trend ascendent şi să aibă procente relevante la capitolul credibilitate.”

Europa Liberă: Vreau să vă întreb dacă ne aşteptăm la lucruri spectaculoase? Dumneavoastră aţi făcut o prognoză care mă cam sperie, aţi spus că dezbateri nu prea vom vedea.

Doru Petruţi: „Mă refer la conţinutul acestor dezbateri, pentru că avem o ecuaţie politică în care mai mulţi actori politici nu se pot contra, pentru că riscă să piardă şi din puţinul acumulat.”

Europa Liberă: Dar când naiba să se discute lucruri principiale, cum ar fi ce înseamnă neutralitatea, suntem români şi punctum! sau suntem moldoveni şi punctum!, naţiunea civică etc.?

Doru Petruţi: „Aceasta ţine de voinţa clasei politice. Şi un element foarte-foarte important pe care nu l-am văzut şi nu cred că îl vom vedea în această campanie, dacă analizăm la capitolul conţinut fiecare program politic, vom vedea că lucrurile sunt direcţia politicienilor către oameni: vom da, vom face, vom asigura.”

Europa Liberă: Şi oamenii nu întreabă cum...

Doru Petruţi: „În continuare politicienii exploatează acea cultură politică precară, oamenii aşteaptă să li se dea, să li se facă, paternalistă, cum spuneţi. Uitându-ne pe motivaţiile de vot şi pe

studiile foarte profunde pe care le avem anul acesta, realizăm că suntem la nivelul la care în continuare votantul din Moldova aşteaptă un fel de magie, aşteaptă un erou salvator, bun la toate. Un lucru absolut utopic, dar vedem că el funcţionează, că aduce procente. Şi mai vedem un lucru foarte important, a propos de direcţia promisiunilor şi a relaţiei dintre partide, politicieni şi votanţi, nu văd niciun proiect comun, nu văd nicio chemare a cetăţenilor de a participa în ceva. Vom vedea cel mult o chemare la vot.”

Europa Liberă: Deci, noi vă vom da, dar voi staţi cuminţi în continuare şi aşteptaţi?..

Doru Petruţi: „Cam aşa. Cel puţin aşa arată lucrurile analizate pe mesajele curente. În continuare ne lipseşte, am tot vorbit cinci ani de zile despre viziune, despre unde se îndreaptă Moldova, până şi temele geopolitice de care aţi spus, eu am mizat încă de mai mult timp că ele nu vor fi exploatate în campanie, pentru că nu sunt cărţi câştigătoare nici de o parte, nici de alta, veţi vedea. Şi atunci, în continuare, încercăm să nuanţăm puţin promisiunile electorale din 2010, făcându-le ceva mai generale şi mai greu măsurabile, din punctul meu de vedere.”

Europa Liberă: Ce lucruri spectaculoase vom mai avea?

Doru Petruţi: „Lucrul spectaculos se va întâmpla tocmai în privinţa acestui mit al eroului salvator bun la toate. Iar imediat după alegeri, într-o scurtă perioadă, vom vedea cât de bună sau rea a fost această alegere.”

Europa Liberă: Anatolie?

Anatolie Golea: „Cred că vom avea implicare masivă din exterior, în primul rând din partea Federaţiei Ruse.”

Europa Liberă: Deci, Batmanul de acolo va veni?

Anatolie Golea: „Intuiesc eu că în noiembrie se vor întâmpla anumite lucruri, nu ştiu bune sau proaste, cu noi blocaje sau cu deblocarea exporturilor, de exemplu, graţie unui „erou salvator”, unui ţar care se vrea să fie şi în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Adică ţarul va spune: „Dacă îl votaţi pe acesta, eu vă dau gaz şi vă iau merele”?

Anatolie Golea: „Da, sigur, cam aşa. Chiar aproape literalmente poate fi spus acest lucru şi chiar poate fi deschisă piaţa.”

Europa Liberă: Narîșkin deja spune aceasta, voalat cumva, în spotul pe care l-am văzut cu toţii.

Anatolie Golea: „Probabil vor spune şi vor spune şi alţii. Nu cred că va fi implicare din Occident, pentru că am înţeles că nu se vrea, că Occidentul stă liniştit, este gata să lucreze şi cu Voronin, care le-a promis că nu vor fi, cel puţin nu va încerca...”

Europa Liberă: …va fi băiat bun...”

Anatolie Golea: „Da. Nu va încerca să denunţe Acordul de Asociere. Poate din partea României, dat fiind faptul că şi România este în campanie şi am menţionat acest lucru, a menţionat şi domnul Petruţi, poate vor fi anumite implicări.”

Europa Liberă: România deja pune vreascuri prin mesajul unionist, cu Udrea care spune direct: „Basarabia trebuie să fie românească”.

Anatolie Golea: „Şi Partidul Democrat reacţionează şi critică acest mesaj, având semnat anterior un acord cu Victor Ponta care lansează acelaşi mesaj, aproape identic.”

Europa Liberă: Deci, avem, prin urmare, amestec şi din Occident?

Anatolie Golea: „Avem. Într-un fel sau altul, avem şi eu cred că acest amestec din exterior va fi mai nuanţat în noiembrie. Ceea ce ţine de dezbateri, nu aştept ceva spectaculos, pentru că dezbaterile la noi sunt strict reglementate şi prin aceste condiţii, chipurile, egale pentru toţi concurenţii electorali, dezbaterile se transformă în niște discuţii fără sens.”

Europa Liberă: Cum zic ruşii, вас трудно убедить, pentru că sunteţi prea experimentat ca să aflaţi ceva nou despre partide şi personalităţi în dezbateri.

Doru Petruţi: „Vorbim pe un fon general de lipsă cronică de încredere în stat, în instituţiile lui, în formaţiuni politice, vorbim de o cultură politică precară, iar ingrediente precum raţiunea şi logica nu sunt punctele forte ale alegătorilor din Moldova. În condiţiile acestea destul de multe surprize sunt posibile.”

Europa Liberă: Deci, un ciumac care să încarce apa de la televizor ar face ravagii?

Doru Petruţi: „Şi pe stânga, şi pe dreapta.”

Anatolie Golea: „Şi utilizarea resursei administrative. Vedem mai nou în această campanie, anterior nu-mi prea îmi amintesc, când oamenii se lansează în campanie şi apoi se retrag din liste, chipurile, pentru că, vedeţi doamne, au foarte mult de lucru şi trebuie să activeze în funcţia dată de vicepremier, de primar, de nu ştiu ce. Este clar pentru ce se face acest lucru. Pentru a putea în continuare să utilizeze masiv resursele administrative. Deşi, trebuie să recunoaştem, ele se utilizează şi acum nemaipomenit. Pentru că eu îmi amintesc, în 2009 stăteam cu televiziunile şi urmăream dacă nu cumva premierul de atunci, Zinaida Greceanîi, a mers la Bălţi cu maşina de serviciu la întâlniri electorale. Acum nimeni nici nu îşi pune întrebarea, toţi miniştrii merg cu maşini de serviciu, fac campanie electorală.”

Europa Liberă: Din păcate, pentru că societatea tolerează…