În ultimele luni, aceste terenuri nu au fost lucrate, iar pierderile sînt estimate la peste 13 milioane de lei, sumă pe care guvernul Leancă a promis că o va plăti ca despăgubire fermierilor. La conferinţă de presă organizată vineri de IPN, țăranii au anunțat că de la 1 octombrie vor începe protestele dacă nu primesc despăgubirile şi dacă nu se rezolvă problema accesului la terenuri. Din martie administraţia separatistă a interzis accesul fermierilor la ele, cerându-le să ia în arendă propriile pământuri. Problema a fost discutată la fiecare rundă de negocieri între Tiraspol şi Chişinău, dar fără rezultat. Detalii de la Alla Ceapai
Fermierii că le-a ajuns funia la gât şi nu mai cred în promisiunile autorităţilor că le vor da acces la pământul care i-a hrănit ani de zile şi care constituie singura lor sursă de existenţă.
În cele şase luni de când administraţia secesionistă le-a îngrădit accesul la terenurile situate în zona controlată de administrația transnistreanăfermierii declară că au ratat venituri de câteva zeci de milioane de lei.
Fermierul Sergiu Grijancovschi din satul Pohrebea, comuna Coşniţa spune că fermierii din sat sunt îngrijoraţi că ar putea rămâne în general fără terenurile care le aparţin:
„Ne temem că pământul pe care nu îl prelucrăm o să treacă în posesia agenţilor economici din Transnistria. Am şi avut un precedent. Primăvara cineva necunoscut de noi a venit şi a semănat câmpul pregătit de noi cu 75 de ha de floarea soarelui. Ne-au spus că le-au dat voie administraţia de la Dubăsari.”
În ultimele săptămâni mai mulţi fermieri din Dubăsari au semnalat că terenurile care se află în proprietatea lor sunt prelucrate ilegal şi sub protecţia miliţiei din regiune de către unii întreprinzători transnistreni.
Vicepriemierul Eugen Carpov a calificat acest lucru drept acţiune unilaterală din partea regimului secesionist. La întâlnirea de vinerea trecută cu Nina Ştanski, Carpov a avertizat că dacă Tiraspolul nu renunţă la aceste acţiuni unilaterale vor urma consecinţe grave, explicând că nu vor fi discutate alte subiecte din agenda de negocieri până nu va fi găsit un compromis în problema terenurilor agricole.
Nina Ştanski a insistat însă pe soluţia propusă de Tiraspol şi anume ca fermierii să renunţe la proprietatea privată asupra terenurilor şi să le arendeze de la administraţia transnistreană. Această formulă însă nu este acceptată de autorităţile de la Chişinău, dar mai cu seamă de fermieri, pentru că asta ar însemna să-ţi piardă terenurile. Care ar fi soluţia de compromis? L-am întrebat pe juristul de la Promo-Lex Alexandru Zubco:
„Trebuie urgent elaborat un mecanism special pentru aceşti fermieri fie şi reglementat printr-o lege specială. Poate fi şi un mecanism de compensare şi subvenţionare, însă acesta ar fi unul foarte temporar. Guvernul are responsabilitatea în primul rând să asigure accesul fermierilor la aceste terenuri.”
Fermieri au înaintat autorităţilor de la Chişinău mai multe cerinţe. Ei au spus că vor protesta în faţa Guvernului şi vor bloca aşa zisele puncte vamale controlate de administraţia transnistreană de pe platoul Coşniţa, dacă revendicările lor nu vor fi îndeplinite. Fermierii cer întâi de toate să le fie asigurat accesul la terenuri, iar Guvernul să le compenseze cu 2500 de lei venitul ratat pentru fiecare hectar. Totodată, fermierii insistă ca Guvernul să-şi onoreze promisiunea şi să le achite cheltuielile, care se ridică la peste 13 milioane de lei. O decizie în acest sens a fost aprobată încă la sfârşitul lunii iulie de către Executiv, banii fiind transferaţi la Ministerul Agriculturii şi urmau să fie repartizaţi la fermierii din stânga Nistrului. de ce fermierii nu au ajuns în posesia acestor ajutoare? L-am întrebat pe ministrul agriculturii Vasile Bumacov:
„Totul e pregătit, totul e avizat, în următoarea şedinţă de Guvern va fi rezolvată problema.”
În timp ce autorităţile par să nu se implice prea mult în acest litigiu, mai mulţi observatori atenţionează că o eventuală blocare de către fermieri a aşa ziselor puncte de trecere controlate de separatişti ar putea duce la tensionarea situaţiei din zona de securitate.
Tocmai instalarea de către administraţia separatistă a acestor puncte de trecere în 1998 a şi declanşat problema terenurilor agricole. Situaţia s-a acutizat în 2004, 2005 când pentru prima dată fermierilor li s-a îngrădit accesul la terenurile care le aparţin. În anul 2006 în formatul de negocieri 5+2 a fost elaborat un mecanism de compromis, care prevedea că proprietarii de terenuri să obţină anual certificate de folosinţă a pământurilor. Tiraspolul care de doi ani susţine că acest mecanism nu-şi mai demonstrează eficienţa l-a stopat în decembrie 2013, iar în martie 2014 a îngrădind din nou accesul fermierilor la terenuri.
