Ministerul rus de externe a reacţionat astăzi faţă de declaraţiile făcute la sfârşitul săptămânii trecute de liderul social democraţilor români şi candidat la preşedinţie, premierul Victor Ponta la Congresul PSD în care a vorbit despre „a face o a doua unire”. Rusia a interpretat declaraţiile liderului de la Bucureşti drept un apel la „anexarea republicii Moldova”.
„Moscova consideră inacceptabile speculațiile făcute de premierul României, Victor Ponta, privind o eventuală anexare a Republicii Moldova”, se arată într-un comunicat de presă al ministerului rus de Externe. Reacția Moscovei vine la cinci zile după ce șeful guvernului de la București a făcut o declarație unionistă. Vineri la congresul socialiștilor de validare a lui Victor Ponta ca prezidențiabil al partidului, acesta a declarat că „obiectivul” său este ca „în 2018, la 100 de ani de la Marea Unire să fim din nou uniți, să fim mândri că suntem români”. Președintele „trebuie să fie simbolul națiunii unite” a adăugat Victor Ponta, favorit în cursa pentru Palatul Cotroceni.
Premierul Ponta, care l-a criticat până recent pe Traian Băsescu pentru ideile lui unioniste își schimbă acum brusc părerea, probabil din rațiuni electorale. În România, potrivit sondajelor de opinie trei sferturi din populație (76%, potrivit IRES) se declară în favoarea unirii. Victor Ponta a spus astfel la congresul PSD de la Alba Iulia că „obiectivul național” al României este „Marea Unire”. Traian Băsescu a enunțat acest lucru încă din noiembrie anul trecut, dar premierul a completat, explicând că „lucrează zi de zi” în acest sens alături de miniștrii cabinetului său, alături de președinții de consilii județene în așa fel încât ultima parte a teritoriului care i s-a alăturat României în 1918 și „a fost pierdută după aceea” să revină „printr-o șansă istorică” și “să se unească nu doar cu România, ci cu întreaga Europă”.
Ministerul de Externe de la Moscova consideră „iresponsabilă și inacceptabilă implicarea factorilor externi în contextul campaniei electorale care se desfășoară în Republica Moldova”. Este vorba de fapt mai de grabă de campania electorală din România, dar într-adevăr declarațiile premierului pot avea efecte și dincolo de Prut, unde numărul pro-unioniștilor a crescut, dar unde oficialii sunt mult mai rezervați și mai circumspecți în legătură cu acest subiect. Diplomația de la Moscova interpretează însă „apelul” premierului român pentru realizarea “unei a doua mari unificări” până în 2018 într-o cheie iredentistă: cităm „anumite cercuri politice din București nutresc planuri de anexare în legătură cu o țară suverană vecină”.
Declarația diplomației ruse poate fi citită și ca un avertisment, în contextul crizei ucrainene și al bruiajelor care vin în ultima perioadă dinspre Transnistria și Găgăuzia, sugerând că România ar trebui să fie mult mai prudentă pentru a nu pune Chișinăul într-o situație dificilă. Toate părțile înțeleg că este vorba despre o temă de campanie, dar enunțarea noului „obiectiv național” cu termen 2018 transcende simpla retorică și ar putea genera nu doar așteptări, ci și reacții nedorite.
