Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:
Premieră mondială - regiunea transnistreană a introdus în circulaţie bani de plastic.
„Bugetarilor le-au fost reduse salariile, în sectoarele de producție la fel au fost reduse, au scurtat ziua de lucru – de la 8 la 7 ore pe zi. Nu sunt surse pentru a achita salariile oamenilor, iar noi facem bani noi. Iată lucrul acesta eu nu-l înțeleg.”
Vicepremierul rus Dmitri Rogozin a promis să găsească soluţii la problemele curente ale transnistrenilor, dar acest lucru, a precizat el, va depinde evoluţia situaţiei din Ucraina.
Veşti bune pentru şcolile cu predare în limba română din regiunea transnistreană. Administraţia locală le-a promis că vor putea începe nestingherit anul şcolar.
Şi… cunoscutul jurnalist Pavel Şeremet de la postul public de televiziune din Rusia despre efectele nocive ale propagandei.
Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri şi principalele evenimente ale săptămânii trecute:
***
Vicepremierul rus Dmitri Rogozin a promis la Tiraspol că Rusia va face tot ce îi va sta în putință să mențină pacea în regiunea transnistreană. Potrivit Itar-Tass, Rogozin, care este emisarul special pentru regiunea transnistreană al Kremlinului, a asistat împreună cu liderul transnistrean Evgheni Șevciuk la manifestări comemorând eliberarea Moldovei de sub fascism în urmă cu 70 de ani și a avertizat împotriva recrudescenței fascismului în zilele noastre. Rogozin a condamnat ceea ce a anumit „încercările de izolare a Transnistriei”, amintind că mulți locuitori ai regiunii nu pot circula liber și că Ucraina sapă un șanț antitanc la graniță. „Sperăm că nu va trebui să demonstrăm nimănui că pacea este mai bună decât războiul”, a spus Rogozin.
Următoarea rundă de discuţii privind embargoul impus de Rusia importurilor de fructe şi legume din Republica Moldova va avea loc la Moscova pe 26 septembrie, a declarat vicepremierul moldovean Andrian Candu, ministru al Economiei, după întrevederea de joi cu omologul său rus Dmitri Rogozin. Chişinăul susţine că în acest moment al relaţiilor moldo-ruse este esențial a se păstra „dialogul deschis”.
Premierul Iurie Leancă a declarat Europei Libere că s-a întâlnit cu Dmitri Rogozin pentru că nu putea să nu încerce să apere interesele producătorilor agricoli, afectați de embargourile rusești. Nu este limpede dacă încercarea a adus rezultate, Rogozin a refuzat să facă declaraţii presei. Totodată, în cuvintele lui Iurie Leancă, Rozogin i-ar fi dat asigurări că Moscova nu va exercita presiuni asupra muncitorilor moldoveni din Rusia.
Din 22 august în Transnistria au fost puse în circulație monede din plastic – o premieră mondială. Design-ul și nivelele de protecție ale noilor ruble au fost elaborate cu susținerea specialiștilor din Rusia, anunță banca centrală din Tiraspol. Monedele de forme și culori diferite, cu valori de 1,3,5 și 10 ruble, vor fi folosite în paralel cu rublele de hârtie emise anterior, înlocuind treptat bancnotele uzate.
Liderii de la Tiraspol au negat că ar avea intenții belicoase cu instruirea rezerviștilor pe care vor să o țină la toamnă, după ce presa pro-guvernamentală de la Chișinău a scris că ar fi vorba de o mobilizare și ar avea legătură cu criza din Ucraina. Așa-numitul minister al apărării din regiunea transnistreană a spus joi agenției ruse Itar-Tass că instruirea era programată de multă vreme și nu este în nici un caz o mobilizare. „Cursurile pentru rezerviști vor fi ținute din septembrie până în decembrie la bazele de pacificatori, iar rezerviștii vor petrece la instruire câte o lună”, se spune în declarația de la Tiraspol.
După întrevederea pe care vicepremierul pentru reintegrare Eugen Carpov avut–o marți la Tiraspol, la sediul reprezentanţei OSCE, cu negociatoarea politică a administraţiei transnistrene Nina Ştanski, oficialul de la Chişinău a declarat Europei Libere că discuţiile nu au fost uşoare, dar „constructive”. Carpov a dat asigurări că toate cele 8 scoli cu grafie latina din regiunea transnistreana vor fi deschise pe 1 septembrie pentru a putea începe un an nou şcolar. Vicepremierul ne-a declarat ca Chişinăul este pregătit să plătească toate sumele care ţin de chiria sediilor şi de serviciile comunale.
Un înalt oficial rus de la serviciul de migraţie, Nikolai Smorodin, a scris pe pagina sa de Facebook că ruşii care trăiesc în străinătate trebuie să îşi declare paşapoartele străine pe care le deţin sau permisele de reşedinţă, dacă vor să îşi păstreze şi statutul pe care îl au în Federaţia Rusă. Deşi iniţial se credea că legea îi exceptează pe cetăţenii ruşi cu rezidența permanentă în străinătate, potrivit declarației lui Smorodin şi ei se supun rigorilor legii, iar înregistrarea datelor trebuie făcută în Federaţia Rusă.
Şi tot premierul Iurie Leancă a dat asigurări că Moldova nu are de gând să adere la NATO și va păstra Rusia printre „partenerii ei majori”, împreună cu Ucraina, UE și Statele Unite, informează Itar-Tass. Potrivit aceleiași surse, Leancă a mai spus că „nimeni nu poate subestima rolul și influența Rusiei”. Tot Leancă a adăugat însă că integrarea Republicii Moldova în UE va face țara sa mai „previzibilă, stabilă și mai demnă de încredere”, ceea ce va servi nu doar intereselor europenilor, ci și ale vecinilor de la est ai Republicii Moldova.
***
Europa Liberă: Regiunea transnistreană a introdus de vineri, în premieră mondială, monede din plastic. Banca centrală de la Tiraspol spune într-un comunicat citat de Interfax că sunt bătute din plastic monede de 1, 3, 5 și 10 ruble transnistrene. Monedele sunt „semitransparente, au o suprafață solidă și netedă, nu se pliază și își păstrează forma, și produc un sunet specific de os când sunt lovite”, se mai spune în comunicat. Banca transnistreană a spus că trecerea la monedele de plastic se face cu ocazia sărbătoririi a 20 de ani de la introducerea în circulație a rublei transnistrene în 1994. Oficialii băncii au mai explicat inovația prin nevoia să mărească durabilitatea banilor care au valorile cele mai folosite. Regiunea transnistreană se confruntă cu dificultăți financiare. Luna trecută, administrația de la Tiraspol a redus cu 20 la sută salariile angajaților bugetari și a micșorat cu o zi săptămâna de lucru pentru cele mai multe categorii de angajați. Dar cum a fost primită această inovaţie de către locuitorii regiunii? Relatează, Lina Grâu:
Din 22 august în Transnistria au fost puse în circulație monede din plastic – astfel de monede nu sunt folosite nicăieri în lume. Design-ul și nivelele de protecție ale acestor bani neobișnuiți au fost elaborate cu susținerea unor specialiști din Rusia, anunță banca centrală de la Tiraspol. Noile ruble de forme și culori diferite, cu valori de 1,3,5 și 10 ruble, vor fi folosite în paralel cu rublele de hârtie emise anterior, înlocuind treptat bancnotele uzate.
Potrivit Olgăi Radulova, adjunctul directorului băncii centrale din Transnistria, fiecare tip de monedă are culoarea și forma sa specifică, precum și o imagine caracteristică. Moneda de o rublă are forma tradițională rotundă, este de culoarea galben-maronie și are pe ea imaginea fondatului orașului Tiraspol, comandantului rus de oști, Alexandr Suvorov.
Moneda de 3 ruble este o noutate – anterior nu a existat o bancnotă de această valoare.
Moneda va avea forma unui pătrat cu colțurile rotunjite, va fi de culoarea verde și îl va avea pe ea reprezentat pe François de Wollant, primul arhitect al Tiraspolului, care a fost și prim-inginer al armatei lui Suvorov.
Moneta de 5 ruble este de culoare albastră, are formă de pantagon, cu portretul lui Piotr Rumianțev-Zadunaiskii, conducătorul Malorosiei în secolul XVIII.
Moneta cu valoarea cea mai mare – de 10 ruble, este un hexagon roșu-portocaliu cu portretul împărătesei ruse Ecaterina a II-a.
Toate monedele au grosimea de 1,2 milimetri.
Vânzătorii din comerțul stradal, care în virtutea meseriei vor ține mai des decât alții acești bani neobișnuiți în mâini, au opinii împărțite în legătură cu această inovație a autorităților.
Vânzătoarea Tatiana spune că demult era cazul să fie înlocuite bancnotele uzate:
„Cred că timpul va arăta ce va fi mai departe. Dar, în general, la noi banii sunt foarte uzați și s-ar putea să fie chiar mai bine”.
Colega Tatianei se pronunță în general pentru renunțarea treptată la banii cash și pentru trecerea la carduri din plastic.
„Cu un card de credit va fi încă și mai comod. Impozitele vor merge unde trebuie și va fi foarte greu de făcut tot felul de șemcherii...”
Iar proprietara unui mic magazin alimentar, Tamara, spune că ar fi bine ca oamenii să aibă mai mulți bani, indiferent de care:
„Bugetarilor le-au fost reduse salariile, în sectoarele de producție la fel au fost reduse, au scurtat ziua de lucru – de la 8 la 7 ore pe zi. Nu sunt surse pentru a achita salariile oamenilor, iar noi facem bani noi. Iată lucrul acesta eu nu-l înțeleg.
Simplii trecătorii pot doar presupune ce va aduce această inovație a autorităților transnistrene.
„Nu se va schimba nimic. Erau monede de metal, acum vor fi din plastic, atât. Păi, este ceva nou, iar mie lucrurile noi îmi plac.”
„Mă simt de parcă aș avea niște fise. Sigur că este interesant, te simt ca la cazinou, de parcă ai juca și ai arunca cu fise. E vesel și interesant. Eu cred că această schimbare nu va face rău bugetului nostru.”
„Mi-e greu să spun ceva, pentru că eu locuiesc împreună cu fiica, ea plătește pentru tot – cred că ea ar fi fost mai în măsură să răspundă la această întrebare. Dacă magazinele vor accepta aceste monede noi – iar ele sunt obligate să le accepte – atunci nu e nicio diferență. Decât să tipărești mereu bani noi, pentru că se uzează repede, mai bine așa – cred că e chiar mai cu folos.”
„Este o modalitate ne-practică de păstrare a banilor – eu așa cred. Noile monede vor ocupa cu mult mai mult loc decât banii de hârtie. Și cu cât mai voluminos este portmoneul, cu atât mai mult incomodează și încurcă inclusiv la mișcare. Părerea mea.”
„Dacă oamenii s-au obișnuit deja cu rublele, pentru ce mai trebuie de făcut și această reformă, dacă în țară și așa este greu? Cui îi trebuie? Există bancnotele cu care ne-am obișnuit, cunoaștem valoarea lor... Așa că eu cred că este.. un absurd...”
„Cred că este pur și simplu o cheltuială de bani fără sens și doar o modalitate de a spăla niște bani. Și atâta tot.”
Europa Liberă: Opinii culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol.
***
Europa Liberă: Aflat în vizită la Tiraspol, vicepremierul rus Dmitri Rogozin a lăsat a se înţelege că embargourile impuse de Moscova mărfurilor moldoveneşti sunt o consecinţă a apropierii Moldovei de Uniunea Europeană. Totodată, el nu a precizat dacă acestea îi vor afecta sau nu şi pe producătorii transnistreni care-şi exportă marfa în Rusia. Dmitri Rogozin a mai spus că Chişinăul ar trebui să iniţieze cât mai grabnic consultări cu administraţia transnistreană pe teme economice, în legătură cu semnarea Acordului de asociere şi liber schimb între Moldova şi Uniunea Europeană. Rogozin a fost contrazis însă de premierul Republicii Moldova, Iurie Leancă. Despre declaraţiile făcute la Tiraspol şi la Chişinău în cadrul acestei vizite, relatează Liliana Barbăroşie:
Dintre declaraţiile pe care le-a făcut în stânga Nistrului, unde, spre deosebire de Chişinău, Dmitri Rogozin a vorbit public, presa transnistreană a scos în evidenţă două ce par mai importante. Prima făcută la Memorialul de la Chiţcani, în prezenţa aproape întregii administrații transnistrene în frunte cu liderul regiunii Evgheni Şevciuk.
Acolo Dmitri Rogozin a sugerat că lecţia care ar trebui să fie învățată din al doilea război mondial ar fi cea că nazismul nu poate fi tolerat, ci nimicit cu orice mijloace. O aluzie la Ucraina, unde, aşa cum încearcă Kremlinul să sugereze chiar de la începutul crizei, bătălia s-ar duce între cei pe care îi numeşte „nazişti” ucraineni şi restul populaţiei.
O altă declaraţie a demnitarului rus a vizat situaţia economică a regiunii de după asocierea Moldovei la UE. Rogozin ar fi spus că Chişinăul continuă să ţină în necunoaştere Tiraspolul pe marginea efectelor Acordului de asociere şi ale celui de liber schimb asupra economiei regiunii. Şi dacă vor exista presiuni din partea Chişinăului, a mai spus Rogozin, Rusia îşi va oferi tot sprijinul necesar Tiraspolului.
Într-o declaraţie făcută după întrevederea sa cu Rogozin, discuţii după care demnitarul rus a plecat fără a-i vorbi presei, premierul moldovean, Iurie Leancă, a spus că Tiraspolul a participat, prin experţi, la toate negocierile cu UE, prin urmare cunoaşte în detalii conţinutul documentelor de care s-a disociat pentru că îşi vede viitorul în altă uniune:
„I-am explicat în detalii domnului Rogozin cum 12 experţi din Tiraspol, în frunte cu doamna Ştanski s-au aflat o săptămână la Stockholm unde au fost şcolarizaţi ce înseamnă Acordul de Asociere, cum funcţionează acordul de liber schimb.”
Primindu-l pe demnitarul rus la Chişinău într-un moment în care Rusia aplică interdicţii mai multor produse moldoveneşti, interdicţii care s-au dovedit a fi extrem de dureroase pentru fermierii moldoveni, autorităţile şi-au atras critici aspre din partea comunităţii experţilor. Iată cum a răspuns premierul Iurie Leancă celor care consideră inutilă şi sfidătoare vizita demnitarului rus, iar comportamentul celor moldoveneşti – lipsit de demnitate:
„Dialogul este absolut necesar. Explicarea argumentelor noastre este absolut necesară, pentru că în caz contrar le explică alţii şi apar tot felul de suspiciuni şi neînţelegeri. Iar pe aceşti analişti i-aş invita cu mine să discute cu fermierii noştri să le explice ce soluţii ingenioase ar avea ei cum să găsească peste noapte pieţe de desfacere.”
În timp ce mulţi prevestesc o nouă lovitură din partea Moscovei aplicată Chişinăului pentru alegerea sa europeană, care ar putea fi legată, precum spun comentatorii, de respingerea muncitorilor moldoveni sezonieri, în număr imens în Rusia, Iurie Leancă spune că a primit asigurări astăzi că acest lucru nu se va întâmpla:
„Am apreciat foarte mult ce mi-a spus: că nu va fi o atitudine discriminatorie faţă de cetăţenii noştri care lucrează în Federaţia Rusă. Avem un interes sporit să finalizăm cele trei acorduri care ar permite cetăţenilor să fie feriţi de probleme când se află acolo la muncă.”
La rezultate, Iurie Leancă a părut să treacă o înţelegere despre deplasarea, la sfârşitul lunii septembrie, a vicepremierului moldovean Andrian Candu la Moscova, la o reuniune pe platforma CSI. Ar putea fi pleca la Moscova, în timpul apropiat, şi vicepremierul cu reintegrarea, Eugen Carpov, pentru o discuţie pe marginea diferendului transnistrean.
***
Europa Liberă: Ultimele discuţii între negociatorii politici ai Chişinăului şi Tiraspolului Eugen Carpov şi Nina Ştanski, au adus şi rezultate practice se pare, cel puţin, promisiunea administraţiei transnistrene că nu va împiedica şcolile cu predare în limba română din regiune să-şi deschidă uşile la 1 septembrie. Într-un interviu cu Valentina Ursu, vicepremierul Eugen Carpov s-a arătat încrezător că se va găsi o soluție ca Chișinăul să poată achita chiria școlilor fără a lăsa impresia că ar recunoaște legitimitatea administrației din Tiraspol.
Eugen Carpov: „Dacă ne referim la întâlnirea de astăzi pe care am avut-o în Tiraspol cu Nina Ştanski, împreună cu reprezentanţi ai grupurilor de lucru pentru educaţie, atunci vreau să vă spun că dialogul nu este doar necesar, dar este şi cu rezultate. Discuţiile nu au fost uşoare. Ele nicicând nu sunt uşoare. Misiunea numărul unu pe care acum o avem a fost axată pe şcoli, cele opt şcoli moldoveneşti din regiunea transnistreană. Este absolut evident că autorităţile din Republica Moldova trebuie să asigure o deschidere normală a anului şcolar la 1 septembrie pentru toate şcolile care sunt în subordinea Ministerului Educaţiei al Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Şi piedici din partea administraţiei tiraspolene nu vor fi puse?
Eugen Carpov: „Să nu fim foarte categorici şi să nu anticipăm lucrurile. Ceea ce pot să spun astăzi e că am avut un dialog care pe şcoli eu l-aş aprecia ca unul constructiv. Am avut şi participarea foarte eficientă a experţilor şi din domeniul educaţiei, dar şi din domeniul financiar-fiscal, am discutat câteva subiecte, unul este regulamentul. Atât Chişinăul, cât şi Tiraspolul, am elaborat viziunea proprie, urmând să venim cu idei care ar putea să apropie cele două poziţii, care astăzi sunt suficient de diferite. Pe regulament am solicitat şi sprijinul partenerilor internaţionali, mediatorilor, în special al Misiunii OSCE, cei care au analizat situaţia în domeniul educaţiei, au elaborat anterior şi anumite recomandări. Acum, probabil, ei ar putea să vină şi cu soluţii care să asigure ca buna funcţionare a acestor instituţii de învăţământ să nu fie periclitată.”
Europa Liberă: Problema rămân banii care trebuie să-i achitaţi în puşculiţa administraţiei tiraspolene pentru arendarea acestor spaţii?
Eugen Carpov: „Există datorii la câteva şcoli pentru arendă, serviciile comunale (apă, gaz, energie electrică ş.a.m.d.), dar aceste datorii există nu din cauza că nu există bani. Fiecare şcoală are banii necesari bugetaţi pe fiecare lună, dar plăţile nu au fost efectuate din cauza unor obstacole care anterior au fost impuse unilateral de către partea transnistreană. Şi ele se refereau la impunerea unui cod fiscal local, la solicitări privind ştampila instituţiei care să fie aplicată pe documentele oficiale care să aibă un anumit caracter şi alte elemente de ordin tehnic sau procedural.”
Europa Liberă: Acestea sunt elemente tehnice, prin care, într-un fel, partea transnistreană ar vrea să i se recunoască legitimitatea unei administraţii care rămâne a fi un regim secesionist.
Eugen Carpov: „Astăzi poziţia Chişinăului a fost foarte clară şi sper că a fost auzită şi de cei de la Tiraspol, şi de partenerii noştri internaţionali. Chişinăul este gata să plătească toate sumele care ţin de arenda spaţiilor, de serviciile comunale, noi am propus să găsim modalităţi care au stat la baza plăţilor efectuate anterior, până la momentul când au apărut aceste dificultăţi. Avem exemple bune şi astăzi avem instituţii de învăţământ din regiunea transnistreană, sub umbrela Ministerului Educaţiei din Republica Moldova, care au achitat toate plăţile şi nu au datorii. Noi am spus să mergem pe modelele care funcţionează, să nu impunem condiţii care fac viaţa şcolilor mai dificilă.”
Europa Liberă: Vicepremierul pentru reintegrare Eugen Carpov, în dialog cu Valentina Ursu.
***
Europa Liberă: Noul sezon televizat se va deschide la postul public rusesc de televiziune ORT fără programul lui Pavel Șeremet „Prav? DA!” În iulie, jurnalistul a părăsit acest post de televiziune, explicându-și decizia prin poziția sa civică: „În ultimul timp, în Rusia are loc o adevărată persecuție a acelor jurnaliști care povestesc despre evenimentele din Ucraina și războiul ruso-ucrainean în alt stil decât cel al propagandei Kremlinului. Eu consider anexarea Crimeii și susținerea separatiștilor în vestul Ucrainei drept o aventură sângeroasă și o greșeală fatală a politicii rusești”. Pavel Șeremet a răspuns la întrebările colegului nostru de la Radio Svoboda, Dmitrii Volcek. Interviul, tradus şi adaptat de Lina Grâu:
Europa Liberă: Ați citit, probabil, articolul lui Andrei Arhangheliskii în care acesta afirmă că actuala campanie anti-ucraineană a fost declanșată nu atât la indicația Kremlinului, cât mai mult din contul entuziasmului jurnaliștilor radio și TV – de multe ori oameni tineri care visează sincer la revenirea în URSS, care sincer urăsc Occidentul și manifestă un sincer entuziasm propagandistic. Sunteți de acord cu aceste concluzii?
Acum, ei nu mai sunt propagandiștii jalnici, nu sunt niște fricoși care au făcut trocul – conștiința pe ipotecă. Acum sunt apărătorii Lumii ruse...
Pavel Șeremet: Sunt de acord cu concluziile lui Arhangheliskii, doar că parțial. Situația este mult mai complexă. Avem de a face cu un cerc vicios, când devenim cu toții ostaticii acestui joc. La începutul Maidanului, familia lui Ianukovici a angajat specialişti în PR pentru promovarea lui Ianukovici în campania prezidențială din 2015. Acești PR-iști erau apropiați Kremlinului, iată de ce în campania anti-Maidan s-a inclus și mass media de stat.
Și pentru că în mass media de stat, inclusiv în agențiile de știri, dar într-o măsură mai mare în televiziuni, lucrează oameni care nu sunt lipsiți de talent, „grozăviile” Maidanului au fost expuse în culori foarte vii, excitând societatea și politicienii ruși. Impresionați de materialele de televiziune propagandistice despre Maidan, Putin și Kremlinul s-au inclus în chestiunea ucraineană deja cu unghiul de abordare prestabilit și au venit cu noi indicații, mai dure, pentru propagandiștii ruși.
Peste toate acestea s-a suprapus și trauma morală legată de fuga lui Ianukovici – aceasta a fost percepută de Putin drept un eșec personal. Respectiv, și instrucțiunile date în scris către jurnaliști au devenit clar anti-ucrainene și foarte dure. Oamenii talentați de televiziune au ilustrat, pornind de la acestea, o adevărată tragedie națională. Și toate împreună au creat un adevărat al nouălea val de povești de groază, iar societatea rusească și-a ieșit din minți.
Poate că este o viziune ușor simplificată, dar schema în mare cam asta este. Peste toate acestea s-au suprapus complexele interne ale oamenilor de televiziune ruși. Multă vreme nu putem înțelege care e cauza, de ce colegii mei, tovarășii cu care am trecut împreună prin puncte fierbinți și prin războaie, se poartă de parcă s-ar fi scăpat de la legătoare, de parcă ar fi niște dulăi ai imperiului, ai demenței.
Și, la un moment dat, am înțeles ce îi determină să se manifeste așa. Toți acești ani, anii sătui de după 2000, anii putinismului, să lucrezi la știri la posturile de televiziune de stat era o meserie destul de rușinoasă. De fiecare dată când ne întâlneam, colegii mei, vrând-nevrând, se justificau, explicându-și conformismul prin faptul că au o ipotecă, au o familie, au copii care trebuie hrăniți, au mama bolnavă și așa mai departe. Le era greu să găsească o explicație demnă faptului că sistematic cântă osanale partidului Rusia Unită, că albul îl numesc negru, și oamenii lucrau cu un puternic disconfort interior.
Acum însă, războiul din Ucraina le-a dat acest argument – acum, ei nu mai sunt propagandiștii jalnici, nu sunt niște fricoși care au făcut trocul – conștiința pe ipotecă. Acum sunt apărătorii Lumii ruse, sunt apărătorii bieților oameni pașnici, ei apără oamenii de fasciști, sunt continuatorii misiunii începute de buneii și străbuneii lor. Această îmbârligare a conștiințelor a adus la faptul că oamenii își fac cu plăcere treburile lor murdare.
Iar în ceea ce privește tinerii... Sunt uimit de faptul că tinerii sunt nostalgici după imperiul sovietic, sunt gata să-și șteargă fundurile cu ziare, pentru că va dispărea hârtia igienică, ca în URSS. Eu cred că în mare măsură este din vina noastră, pentru că nu am povestit copiilor noștri despre grozăviile vremurilor sovietice. În joacă, am lăsat duhul să iasă din sticlă, povestind cât de măreață era acea țară și cum întreaga lume se temea de noi. Noi am uitat că frica și respectul sunt totuși lucruri diferite.
Europa Liberă: O astfel de imagine a Uniunii Sovietice a fost creată de televiziuni, iar acest proces a început încă la sfârșitul anilor 90, încă înainte de Putin...
Vom plăti cu toții un preț foarte mare, inclusiv pentru conformismul nostru din anii 90, pentru compromisurile făcute în ceea ce privește libertatea de expresie..
Pavel Șeremet: Da, este adevărat. Este, bineînțeles, un subiect pentru un studiu aprofundat, pentru că și aici există mai multe nivele ale problemei. Pot fi aduse reproșuri lui Konstantin Ernst și Leonid Parfionov, chiar dacă acum sunt în tabere ideologice diferite. În ciclul de emisiuni „Cântece despre lucruri importante” ("Песни о главном"), dacă mai țineți minte, ei foloseau estetica sovietică pentru mega-proiectele lor. E adevărat că ei nu puteau un sens sacral în acest lucru, așa cum o fac noii imperialiști, toți acești Ghirkin-Strelkov-Borodai și alții.
Adică, unii au folosit estetica sovietică ca pe o glumă, pentru amuzament, unii au exploatat miturile sovietice pentru că mituri noi nu existau și pentru că acest lucru aducea venit... Iar alții au speculat pe seama trecutului sovietic din considerente pur politice, pentru a-și ascunde impotența și incapacitatea de a conduce țara. Iar tinerii toate aceste lucruri le-au luat de bune.
Mai este un aspect. În ultimul timp, am văzut îndemnurile absolut deplasate ale lui Serghei Dorenko, care cheamă la război cu Ucraina, la omoruri. Aparițiile sălbatice ale lui Leontiev, care toți acești ani a tot repetat că nu există așa o țară ca Ucraina, că Ucraina nu este o țară. Acești oameni sunt și ei responsabili pentru acțiunile demonice ale politicienilor, pentru că ei i-au ațâțat, ei le-au dat baza ideologică. Nouă ni se părea că Serghei Dorenko sau Mihail Leontiev sunt analiști serioși, dar de fapt nu sunt decât niște pozeuri, niște speculanți, niște manipulatori.
Pentru că la televiziunea rusească demult nu a mai existat o adevărată libertate, deja de vreo 15 ani, poate și mai mult, acești falși analiști erau prezentați drept importanți formatori de opinie. Iar noi vom plăti cu toții pentru asta – poate nu chiar acum, dar în mod sigur peste câțiva ani – vom plăti noi cu toții, și Rusia ca stat, și societatea rusească, vom plăti un preț foarte mare. Inclusiv pentru conformismul nostru din anii 90, pentru compromisurile făcute în ceea ce privește libertatea de expresie pe vremea lui Berezovskii, Gusinskii și a altor oligarhi...
Europa Liberă: Jurnaliștii ruși acum nu doar reflectă războiul, nu doar comentează, dar participă la acest război chiar mai activ decât însăși participanții la acțiunile militare. De exemplu, LifeNews - de facto, chiar ei au creat acest război, acest război care se încinge mai întâi pe ecranele de televiziune...
Pavel Șeremet: Da este adevărat. Este o poziție absolut iresponsabilă. Nici măcar pe timpul campaniei din Cecenia nu a existat așa ceva. Lucram la postul public ORT, la principalul program de știri „Vremea” în momentul în care a început al doilea război din Cecenia. Țin minte toate spoturile noastre propagandistice, dar nici acelea nu treceau totuși dincolo de limita binelui și răului, încercam să le înscriem în cadrul rigid al exigențelor meseriei. Iar acum este ca într-un infern.
S-ar putea ca oameni care fac asta să nu simtă întregul grad de responsabilitate care le revine încă și pentru că li se pare că războiul cu Ucraina este ca o promenadă ușoară. Poate că li s-a urcat la cap anexarea Crimeii. La fel cum fără să se gândească oameni care au câte trei copii acasă vin pentru a lupta în estul Ucrainei, iar apoi sunt înmormântați în gropi comune, vin din satele uitate din Rusia pentru că au auzit la televizor despre amenințările pentru lumea pravoslavnică rusă, la fel și unii jurnaliști consideră că a provoca război, a incita oamenii la măcel este ca un joc pe calculator – nimic grav, le dăm un pic de foc ucrainenilor cât să-și aprindă o țigară și să băgăm frica în ei, nu e foarte grav. Ucraina doar nu există – că doar i-am auzit pe Dorenko și Leontiev spunând că „nu există o astfel de țară, nici armată ucraineană nu există – este doar ca o plimbare și o datorie sfântă”. Aici deja cred că este terenul psihologilor, a psihanaliticilor și a filosofilor.
Europa Liberă: Vă puteți imagina o situație în care Kremlinul, din considerente pragmatice, sub presiune, va da indicații ca această campanie să fie sistată și treptat această propagandă va înceta?
Putin este în impas. Orice decizie ar adopta, aceasta va fi în detrimentul poziției sale...
Pavel Șeremet: Acest lucru trebuia făcut încă ieri și niciodată nu e târziu de oprit această mașinărie. Sunt absolut convins că actuala politică este o cale nu pur și simplu în nicăieri, ci către o catastrofă. Și niciodată nu este târziu de spus „Stop!”, de cerut scuze în fața Ucrainei, chiar și fără a restitui Crimeea. Dar, din păcate, impresiile, presentimentele mele sunt mult mai pesimiste. Cred că situația va fi și mai grea. Pentru că Putin este în impas.
Orice decizie ar adopta, aceasta va fi în detrimentul poziției sale. Pentru că se vor întoarce de la război gloate bezmetice de purtători de stindarde și vor începe să vocifereze pretenții. Iar a continua războiul, a escalada conflictul – înseamnă cadavre, izolare și așa mai departe.
Cu toate acestea, insist și repet acest lucru în fiecare zi că din două rele trebuie ales răul cel mai mic. A opri războiul și a răbda până trece extazul imperialist pentru societatea rusească acum este răul mai mic decât să lupte cu poporul vecin frățesc și să se poziționeze împotriva lumii întregi.
Europa Liberă: Poate fi tratată televiziunea rusească, sau împotriva bolii de care suferă tratament în general nu există?
Am crezut că la Kremlin nu sunt idioți și nu vor introduce trupe în Ucraina. Am greșit...
Pavel Șeremet: Mie mi se pare că soluții simple nu mai există. Nu se mai poate bea o pastilă pentru ca acest guturai să treacă. Virusul deficienței imunitare a conștiinței a descompus din interior practic toată comunitatea profesionistă rusească care lucrează cu concepții, informații, cu ideologii. Doar un stres dur poate trata această boală.
Cred că vom continua să mai urmărim o vreme această degradare furibundă, vom reveni la istoria despre căutarea dușmanilor interni. Adică, cele mai teribile scenarii acum nu mai sună pentru mine ca ceva imposibil sau fantastic. Încă acum un an spuneam că Putin va declanșa vreun război pentru a se autoafirma în fața liderilor mondiali, dar atunci aceste afirmații păreau fantezii și aberații.
Dar, chiar dacă îmi permiteam să lansez fantezii la acest subiect, oricum eram încrezător în faptul că cei de la Kremlin nu sunt idioți și totuși nu vor introduce trupe în Ucraina. Am greșit. Adică în linii mari am prezis corect, dar în detalii am greșit cardinal. Iată de ce cred că urmează câțiva ani grei pentru oamenii din această meserie. Poate că brutarii, medicii sau cizmarii nu vor simți atât de dureros acest uragan, dar peste noi – jurnaliști, politicieni, politologi, culturologi, scriitori – evenimentele din anii următori vor trece cu greutatea unui tăvălug.
Europa Liberă: jurnalistul rus Pavel Şeremet, într-un interviu cu Dmitri Volcek, pentru serviciul rusesc al postului de radio Europa Liberă.
Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.
