Fostul ministru român de Externe, Mircea Geoană crede că evenimentele din Ucraina vor avea efecte pozitive asupra aderării României la Schengen. Această poveste fără sfârșit a început în 2012, când Germania și Franța au hotărât să amâne aderarea României și Bulgariei la spațiul de liberă circulație Schengen. Totuși unii oficiali europeni sugerau acum câteva luni că cea mai bună perioadă pentru primirea celor două state ar fi iunie 2014, după alegerile europarlamentare, într-o perioadă în care nu sunt așteptate alte scrutine importante în statele comunitare.
Mircea Geoană care este și președintele Comisiei Parlamentare pentru aderarea la Schengen crede că în această perioadă tulbure din regiune, Uniunea Europeană are tot interesul să-și fortifice granița de est, iar primirea României și Bulgariei ar fi un bun prilej. „După anexarea Crimeii de către Federația Rusă” există “șanse rezonabile” pentru ca România să-și atingă obiectivul aderării la Schengen a declarat Mircea Geoană la o întâlnire cu diplomați și oficiali de la Cernăuți și din Județul Suceava. Senatorul socialist a mai adăugat că granița Schengen cu Ucraina și Republica Moldova ar trebui „să respire în ambele sensuri” și a explicat că riscul traficului ilegal este cu atât mai mare cu cât există mai puține puncte controlate de trecere a frontierei.
Pe de altă parte într-un interviu apărut ieri în Die Welt, șefa grupului parlamentar bavarez creștin-democrat din Bundestag, Gerda Hasselfeldt a anunțat la rândul ei o iminentă primă etapă de admitere a României în spațiul Schengen, pentru căile de acces aeriene și portuare. Cooptarea simultană a Bulgariei și României nu este, însă, „obligatorie” a precizat Hasselfeldt, considerând că „cele două țări sunt prea diferite”. Deputata germană spune că România stă mult mai bine atât în ceea ce privește respectarea statului de drept, cât și în procesul de securizare a granițelor. Este nevoie, doar, ca și ceilalți membri ai Uniunii Europene să fie de acord cu decuplarea României de Bulgaria, susține Hasselfledt.
Din punctul ei de vedere dinspre România nu este vorba doar despre „migrația sărăciei”, ci și despre un exod al specialiștilor cu înaltă calificare. Deputata conservatroare a făcut o vizită în România pentru a vedea „cât de mare e sărăcia în țară și ce se face pentru integrarea romilor”. Gerda Hasselfeldt a sfătuit guvernul român să acceseze fondurile europene pentru integrarea romilor, mai ales ca în ultima perioadă prezența acestei minorități în statele occidentale a fost unul dintre motivele de nervozitate împotriva României.
Incapacitatea Bucureștiului de a-i convinge pe romi să rămână acasă, cerința Olandei de a avea două rapoarte pozitive de monitorizare a Justiției de către Bruxelles și neîndemânarea României de a-și face aliați solizi în Uniunea Europeană a dus la amânarea sine die a aderării țării la Schengen.
Pentru Traian Băsescu primirea în Schengen nu mai este doar un proiect de țară, ci a devenit și un obiectiv personal, probabil ultima țintă importantă înainte de finalul mandatului său de președinte, care se încheie în luna decembrie a acestui an. Traian Băsescu a început să facă lobby în scopul atingerii acestui scop pe lângă înalții oficiali europeni. Termenul aderării României la Schengen, pentru prima etapă, așa cum a fost formulat de președintele Băsescu după o întâlnire cu șeful Consiliului European, Hermann van Rompuy ar fi luna octombrie.
