Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:
Situaţia din Crimeea nu se compară cu cea din Transnistria, iar aceea din Ucraina nu se compară cu situaţia din Republica Moldova, declară ambasadorul Rusiei la Consiliul Europei. Chişinăul condamnă apariţia unui nou focar de separatism în Ucraina, în timp ce administraţia transnistreană ezită să se situeze de partea cuiva în conflictul dintre Kiev şi Moscova. Şi… situaţia liceului Lucian Blaga din Tiraspol revine pe agenda negociatorilor.
***
Europa Liberă: De patru luni de zile, conducerea liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol cu predare în grafie latină e purtată prin judecăţi şi forţată să accepte legislaţia fiscală a regiunii – chiar dacă liceul e subordonat Chişinăului şi e finanţat din bugetul Moldovei. În februarie, liceul a rămas fără ştampilă şi fără bani pentru salarii, pe care directorul Ion Iovcev îi aducea de pe celălalt mal al Nistrului, banii fiind confiscaţi de miliţia transnistreană. Într-o nouă încercare de a debloca activitatea liceului, vicepremierul pentru reintegrare Eugen Carpov a mers, zilele trecute, la Tiraspol, iar colega mea Valentina Ursu l-a întrebat cum decurg negocierile.
Europa Liberă: Cu ce rezultate veniţi după ce aţi efectuat această vizită la Tiraspol?
Eugen Carpov: „Negocierile de astăzi s-au axat pe o singură problemă – activitatea şcolilor moldoveneşti cu predare în grafie latină care se află în regiunea transnistreană. Am avut la această discuţie şi reprezentanţii grupurilor pentru educaţie.”
Europa Liberă: Aţi vizitat şi aceste şcoli?
Eugen Carpov: „Sigur. Am trecut în revistă starea actuală şi care sunt următorii paşi pe care trebuie să-i întreprindem. Pe de o parte, avem convingerea, şi noi la Chişinău, dar şi cei de la Tiraspol, că trebuie să depăşim problemele tehnice, care ţin de chiria spaţiilor şcolilor, de încheierea acordurilor pentru furnizarea serviciilor, cum ar fi electricitate, căldură, gaz, apă ş.a.m.d. Şi pentru problemele tehnice aş putea zice că există o viziune comună. Grupurile se vor mai întâlni săptămâna viitoare. Eu sper că vom avea un rezultat.
Un alt aspect separat pe care l-am discutat este incidentul care a avut loc cu directorul Liceului „Lucian Blaga”, reţinerea grupului respectiv, directorul şi doi colaboratori, dar şi preluarea unor bunuri care aparţin şcolii şi, în mod firesc, aparţin, de fapt, statului.”
Europa Liberă: A propos, salariul a fost returnat?
Eugen Carpov: „Suma salariului care valora 114 mii de lei, autoturismul de serviciu al acestui liceu, ştampila şcolii şi obiecte personale, cum ar fi telefoane mobile, aparate de fotografiat.”
Europa Liberă: Deci, nimic nu s-a întors?
Eugen Carpov: „Nu s-a întors deocamdată. Astăzi, cei de la Tiraspol au manifestat un fel de deschidere pentru ca să găsim soluţii pentru suma de bani care reprezintă salariul, să identificăm modalitatea tehnică cum ar putea fi transferaţi, de exemplu, pe contul liceului în banca de la Tiraspol sau alte forme. Şi urmează cei de la Tiraspol să prezinte şi un proiect de decizie în acest sens, care va fi discutat la nivelul grupurilor de lucru săptămâna viitoare. Şi nu exclud că şi noi, ca reprezentanţi politici, ne vom mai reîntâlni, pentru ca să o scoatem la capăt.
Noi, cei de la Chişinău, insistăm ca să fie soluţionată prin returnare şi problema cu autoturismul, şi a ştampilei, şi lucrurile personale. Dacă ne referim la ştampilă, şcoala practic nu poate activa, pentru că nu poate semna şi transmite documente oficiale fără ştampila respectivă.”
Eugen Carpov: „Subiectul respectiv, noi, cei de la Chişinău, dar şi partenerii internaţionali, în special Misiunea OSCE, l-am abordat. Eu, exact cum aţi menţionat, am reiterat disponibilitatea premierului moldovean să se întâlnească cu liderul din regiunea transnistreană, pentru că noi suntem convinşi că un asemenea dialog poate servi ca un instrument adiţional pentru căutarea soluţiilor pentru problemele cu care ne confruntăm.
Excluderea acestei întâlniri sau îndepărtarea perioadei în care poate avea loc este o tărăgănare care nu face bine nici pentru Chişinău, nici pentru Tiraspol. Spre regret, deocamdată, poziţia Tiraspolului nu s-a schimbat. Ei insistă asupra pregătirii iniţial a unor documente sau decizii care ar putea fi semnate în timpul unei asemenea întâlniri.”
Europa Liberă: Ce s-ar regăsi printre aceste documente?
Eugen Carpov: „Noi am menţionat că atunci când, de exemplu, s-a semnat Protocolul privind circulaţia trenurilor prin regiunea transnistreană, premierul de atunci Vlad Filat şi cu Evgheni Şevciuk s-au întâlnit pentru a semna o asemenea decizie. Acum, dacă nu putem conveni asupra textului unor asemenea documente, este bine să aibă loc discuţii care ar facilita negocierile experţilor pentru a elabora unele decizii favorabile şi Chişinăului, şi Tiraspolului. Deci, este o optică pe care noi nu putem să o înţelegem. De ce să blocăm contactele dacă toată lumea cade de acord că anume prin dialog, prin negocieri trebuie căutate soluţiile?”
Europa Liberă: Deci, nu se cunoaşte perioada când domnul Leancă ar putea să se întâlnească cu domnul Şevciuk?
Eugen Carpov: „Noi suntem gata în orice zi să ne întâlnim, aşa cum a declarat-o premierul Leancă.”
Europa Liberă: Între timp, guvernul a anunţat că şeful cabinetului de miniştri, Iurie Leancă se va deplasa la Kiev. Bănuiesc că despre problemele din regiune se va discuta, dar se va regăsi şi o eventuală soluţionare a conflictului transnistrean din moment ce Ucraina este mediator în procesul de negocieri „5+2”?
Eugen Carpov: „Ucraina îşi are rolul său în procesul de negocieri. Şi chiar anul trecut a reprezentat preşedinţia în exerciţiu a OSCE. Deci, Ucraina este statul vecin cu foarte multă experienţă şi dorinţă să contribuie pentru ca soluţionarea conflictului să aibă loc cât mai repede.
Este o sursă de insecuritate atât pentru Chişinău, cât şi pentru Kiev, existenţa acestui conflict nesoluţionat. Din câte ştiu, subiectele care vor fi abordate la Kiev în timpul vizitei primului ministru, vor ţine de relaţiile bilaterale şi vom vedea care sunt problemele urgente şi aspecte economice, şi cooperare în domeniul energetic, şi cooperare pe linia de frontieră. Sigur că sunt elemente care vor fi puse în discuţie.”
Europa Liberă: Dacă se prelungeşte criza din Ucraina, din Crimeea mai degrabă, se mai gândeşte cineva la soluţionarea conflictului transnistrean?
Eugen Carpov: „Eu nu aş pune un semn de egalitate între aceste două conflicte. Fiecare conflict îşi are parcursul său. Situaţia din Crimeea este într-o fază foarte recentă, pe când conflictul transnistrean îşi are un istoric de peste douăzeci de ani. Din punctul acesta de vedere eu cred că noi trebuie să continuăm politica reglementării pe principiile care sunt consemnate de către toţi actorii internaţionali a acestui conflict. Adică, elaborarea statutului regiunii transnistrene ca parte componentă a Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Dar între timp am văzut un comentariu pe site-ul Ministerului de Externe de la Moscova care sugera că diplomaţia rusă şi-ar dori ca autorităţile de la Chişinău să abroge Legea cu privire la principiile de reglementare a conflictului transnistrean, lege adoptată în Parlament încă în anul 2005. Ea stabileşte înfiinţarea în regiunea de est a ţării, peste Nistru, a unei unităţi teritorial-administrative autonome după modelul găgăuz, parte inalienabilă a Republicii Moldova. De ce diplomaţia de la Moscova a dat publicităţii acest comentariu?
Eugen Carpov: „Eu pot să confirm doar că această poziţie a fost exprimată de mai multe ori de reprezentanţii Federaţiei Ruse în cadrul negocierilor în formatul „5+2”, ca precondiţie pentru deschiderea discuţiilor pe probleme politice, instituţionale şi de securitate. Şi această poziţie a fost reiterată, reconfirmată în acea declaraţie a Ministerului de Externe.”
Europa Liberă: Şi reacţia Chişinăului?
Eugen Carpov: „De fapt, poziţia exprimată de Ministerul de Externe a fost o reacţie la declaraţiile mele anterioare. Deci, nu cred că trebuie să venim cu reacţii la reacţii. Este o precondiţie pentru deschiderea coşului III.”
Europa Liberă: Am auzit-o pe doamna Ştanski care spunea că dacă referendumul din Crimeea e cu succes, atunci Tiraspolul ar putea să insiste să se recunoască şi independenţa regiunii transnistrene. Ar fi o chestiune inevitabilă? Se poate ajunge la aşa ceva?
Eugen Carpov: „Vom ajunge şi vom vedea. Iar declaraţiile pe care le face doamna Ştanski foarte deseori nu coincid cu poziţia comunităţii internaţionale şi atunci ea le face pe cont propriu, pe propria răspundere.”
Europa Liberă: vicepremierul pentru reintegrare al Republicii Moldova, Eugen Carpov, într-un interviu cu Valentina Ursu.
***
Europa Liberă: Situaţia din Crimeea nu se compară cu cea din Transnistria, aceea din Ucraina nu se compară cu situaţia din Republica Moldova, declară, între altele, Europei Libere, Alexandr Alekseev, ambasadorul Rusiei la Consiliul Europei, într-un interviu acordat Iolandei Bădiliță, corespondenta noastră la Strasbourg.
Europa Liberă: Vocea Rusiei a publicat pe site-ul său o informatie potrivit careia „Rusia va rupe teritoriului Ucrainei, Transnistria ajungând astfel parte componentă a estului rusofon al Ucrainei. Drept consecinţă, Comisia de mediere şi soluţionare a conflictului din Transnistria va rămâne fără obiect şi se va autodesfiinţa. Acesta este cazul cel mai fericit pentru că pe modelul Crimeei, R. Moldova (sau o parte din aceasta) ar putea decide prin referendum să se alăture şi ea estului rusofon al Ucrainei”. Acesta este motivul pentru care Federaţia Rusă susţine regimul regiunii separatiste Transnistria?
Regimul de acolo este susţinut nu doar de Rusia, ci şi de Ucraina, căci se află la graniţa cu Ucraina. Operaţiunile comerciale se fac, în special, pe teritoriului ucrainian si prin folosirea portului Odesa, ca urmare nu vad de ce ar trebui să vorbim despre Transnistria, unde situaţia este total diferită faţă de cea din Crimeea, după cum situaţia in Moldova este total diferită de cea din Ucraina.”
Europa Liberă: Da, dar trupe ruseşti sunt în ambele regiuni. Atât in Transnistria cât şi in Crimeea.
Alexandr Alekseev: „Referitor la trupele ruseşti in Transnistria, va reamintesc ca aproximativ 1000 de soldaţi ruşi sunt acolo ca urmare a acordului dintre Moldova, Ucraina, Federaţia Rusă si OSCE pentru a menţine pacea in regiune, după terminarea conflictului dintre partea moldoveneasca si partea rusă a Moldovei, acum ceva ani.
Dacă numiţi aceşti aproximativ 1000 de soldaţi ruşi din Transnistria „trupe” este alegerea Dvs. Noi nu le numim aşa. Noi ii considerăm personal rusesc care staţionează acolo în baza unor acorduri internaţionale. Chiar dacă le numiţi „trupe”, 1000 de persoane care staţionează în Transnistria nu pot controla situaţia de acolo sub nici o formă. O altă parte a functionarilor rusi din Transnistria are in grija echipamentul militar rămas acolo de pe vremea celui de-al doilea război mondial.”
Europa Liberă: Opinia ambasadorul Federaţiei Ruse la Consiliul Europei, Alexandr Alekseev.
***
Europa Liberă: Premierul Republicii Moldova, Iurie Leancă, a condamnat într-o conferinţă de presă apariția „unui noul focar separatist care se numește Crimeea”, și şi-a exprimat sprijinul pentru integritatea teritorială a Ucrainei. Spre deosebire de autoritățile de la Chișinău, cele de la Tiraspol ezită să se poziționeze deschis de partea cuiva în conflictul Ucrainei cu Rusia. Totuşi, criza din Ucraina a readus în atenție şi chestiunea viitorului regiunii transnistrene, despre care colega mea Liliana Barbăroșie a stat de vorbă cu politologul din Tiraspol Andrei Safonov.
Europa Liberă: Dar regiunea transnistreană ar putea juca vreun rol? Vă întreb pentru că, potrivit unor informaţii, guvernatorul Crimeii a făcut apel la locuitorii regiunii Odessa să se asocieze cumva la ceea ce întâmplă în Crimeea. Pe urmă, o altă informaţie spunea că ucrainenii au lansat o operaţiune de fortificare a graniţei moldo-ucrainene pe segmental transnistrean, pentru a împiedica un astfel de scenariu. Iar Seghei Markov, un consilier de la Kremlin, vorbea despre un posibil nou referendum în regiunea transnistreană de felul celui intenţionat în Crimeea…
Andrei Safonov: „Eu nu cred că mai poate fi vorba despre vreun referendum în regiunea transnistreană. Din anii 90 încoace, aici au avut loc vreo şapte astfel de referendumuri şi toate au arătat acelaşi lucru - că transnistrenii vor independenţă şi vor să se apropie de Federaţia Rusă. Referendumul din Crimeea însă ar avea un alt caracter. Când Axionov se adresa locuitorilor regiunii Odessa, el fireşte nu-i avea în vedere pe transnistreni. Ne aflăm pur şi simplu foarte aproape. De aceea eu cred că mai degrabă este vorba despre trucuri politice legate de criza ucraineană. De exemplu, când se anunţă că în regiunea transnistreană, chipurile, ar fi sosit 700 de agenţi ai serviciilor speciale ruse, mai degrabă această e parte a unei lupte propagandistice. Dimpotrivă, chiar de la începutul crizei ucrainene, în noiembrie, regiunea transnistreană a avut un comportament extrem de prudent şi nu a sunat nici o declaraţie care ar fi putut influenţa în vreun fel situaţia. De aceea, mi se pare că toate momentele de criză care au fost sau vor mai fi în Ucraina vor avea loc fără vreun amestec al Tiraspolului sau Chişinăului. Fiindcă nimeni nu va dori să nimerească în această centrifugă.”
Europa Liberă: Pe de altă parte, Chişinăul speră să se asocieze foarte curând la UE, iar regiunea transnistreană a declarat ferm că merge într-o altă uniune şi tot mai multe voci spun că se apropie un fel de moment limită?
Andrei Safonov: „Înaintea acestui moment limită, şi Chişinăul, şi regiunea transnistreană trebuie în primul rând să înveţe din experienţa ucraineană şi să se focuseze pe încheierea unor acorduri prin care să se asigure de neadmiterea violenţelor şi de garanţii suplimentare în zona de securitate. Mi se pare că acum aceste două momente sunt cele mai importante. Pentru că calea ulterioară, fie spre UE, fie spre Uniunea vamală, e posibilă doar într-un climat liniştit. Desigur că diferenţele între cursul geopolitic ales nu permite acum un consens. Dar totuşi eu cred că nici unii, nici alţii nu vor dori să fie legaţi în vreun fel cu lupta titanică după dimensiuni care se desfăşoară în Ucraina. Şi Chişinăul, şi Tiraspolul sunt boxeri de categorie uşoară, iar Ucraina este din categoria boxerilor super-grea. De aceea, să ne păstrăm calmul şi în nici un caz să nu ne amestecăm în treburile Ucrainei.”
Europa Liberă: Dar mai e şi Federaţia Rusă. Iar dacă ea într-adevăr vrea să-şi refacă acest cerc anti-NATO, putem presupune că şi regiunea transnistreană se va activa?
Andrei Safonov: „Acesta este cu totul alt nivel geopolitic. Sunt mişcări tectonice pe teritoriul fostei URSS care au loc indiferent de voinţa Chişinăului sau a Tiraspolului. Aceşti doi subiecţi nu pot influenţa în nici un fel evenimentele. De aceea trebuie să avem răbdare şi să vedem ce se va întâmpla mai departe.”
Europa Liberă: Până când să aşteptăm? Că vara asta Chişinăul vrea să semneze asocierea cu UE?
Andrei Safonov: „Anume la acest lucru mă refer. Şi la dorinţa Chişinăului de a se asocia la UE, şi declaraţia Tiraspolului referitor la Uniunea Vamală – toate se vor rezolva doar după ce se va clarifica situaţia Ucrainei. Abia după ce principalii actori se vor hotărî, se vor uita şi spre noi, cei care suntem alături, dar foarte mici ca să putem influenţa ceva.”
Europa Liberă: Şi credeţi că până în toamnă se va clarifica această situaţie, sau credeţi că Chişinăul nu va semna asocierea?
Andrei Safonov: „Cel puţin vor fi clare perspectivele, tendinţele, în aşa chestiuni ca relaţiile dintre Ucraina şi Rusia, statutul Crimeii, poziţia regiunilor de est şi de sud ucrainene, acţiunile de mai departe ale administraţiei de la Kiev, etc. În ce ţine de semnarea documentelor legate de asociere, mi se pare că acum atenţia principală a UE şi SUA este concentrată pe poziţia Ucrainei în acest sens. Moldova şi Tiraspolul vor fi tratate în funcţie de evoluţiile din Ucraina.”
Europa Liberă: Şi, prin urmare, nu anticipaţi vreo escaladare în regiune?
Andrei Safonov: „Eu nu cred că Chişinăul sau Tiraspolul se vor amesteca în vreun fel în situaţia din Ucraina. Desigur că dacă, Doamne fereşte, în Ucraina se vor începe nişte cutremure mai mari, există riscul să fim atinşi. Dar sper că nu se va întâmpla pentru că, repet, nici Chişinăul, nici Tiraspolul nu au legătură directă cu ceea ce se întâmplă în Ucraina.”
Europa Liberă: Politologul din Tiraspol, Andrei Safonov.
Doamnelor şi domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
