Liderul opoziției comuniste de la Chișinău, fostul președinte Vladimir Voronin și-a exprimat astăzi încrederea că Rusia nu va face cu regiunea transnistreană ceea ce a făcut cu Crimeea.
Voronin le-a declarat jurnaliștilor că are încredere în ceea ce i-a spus de multe ori liderul rus, Vladimir Putin că Rusia dorește să aibă relații cu o Republică Moldova integră teritorial. Istoricul Gheorghe Cojocaru a remarcat într-un interviu cu Vasile Botnaru că opoziția comunistă s-a ferit să voteze declarația Parlamentului moldovean în sprijinul integrității teritoriale a Ucrainei.
Gheorghe Cojocaru: „Tot mai des mass-media internațională sau diverși reprezentanți ai unor state din Europa sau ai Statelor Unite avertizează că, după ruperea Crimeii de Ucraina, Rusia își va concentra atenția asupra Republicii Moldova sau Georgiei, două state care aspiră la integrarea în Uniunea Europeană. Ambele întrețin strânse legături cu Uniunea Europeană și Statele Unite, cu organismele europene și internaționale, informându-le asupra evoluțiilor curente, iar parlamentele de la Chișinău și Tbilisi au luat ambele atitudine față de intervenția militară în teritoriul Ucrainei, cerând respectarea suveranității și intregralității teritoriale a acestei țări.”
Europa Liberă: Atunci când a fost pusă în discuție la Chișinău, în Parlament, declarația la care vă referiți, nu a fost sprijinită doar de fracțiunea Partidului Comuniștilor. Cum explicați această abținere?
Gheorghe Cojocaru: „Partidul Comuniștilor a demonstrat, și în acest caz, că rămâne un partid al revanșei, ancorat în ideologia trecutului de tip sovietic și orientat împotriva cursului de integrare europeană, un partid care promovează ideea includerii Republicii Moldova în marele proiect eurasiatic al lui Vladimir Putin. Obedienți, ca întotdeauna Moscovei, liderii comuniști nu se încumetă să susțină, într-un fel sau altul, actuala putere de la Kiev, atât timp cât Kremlinul nu recunoaște legitimitatea acesteia. Prin definiție, ei nu pot susține o Ucraină democratică și pro-europeană, refuzând, odată cu intrarea fermă a statului ucrainean pe orbita europeană, să se despartă de iluzia aducerii Republicii Moldova sub steagul euroasiatic.”
Europa Liberă: Disneyland-ul euroasiatic, pe care Kremlinul încerca să îl vândă partenerilor din fosta Uniune Sovietică, se cam surpă, constată mai mulți analiști politici. Ce perspective are ideea integrării euroasiatice, după asimilarea forțară a Crimeii?
Gheorghe Cojocaru: „Lovind în Ucraina și deposedând-o de Crimeea, Rusia își subminează ea însăși marele său proiect euroasiatic, determinând accelerarea proceselor de acceptare și de ancorare ireversibilă a Ucrainei în spațiul euroatlantic. Potrivit înțelegerilor prealabile, Uniunea Euroasiatică ar urma să-și ia startul, de la 1 ianuarie 2015, Ucrainei fiindu-i rezervat un loc, de observator, pentru început, însă care va rămâne gol. Un loc la care cazahii, ca și belarușii, de altfel, cei doi companioni ai Moscovei, vor trage cu ochiul, încercând să întrevadă ce le poate aduce și lor viitorul. Oricum, proaspăta lecție ucraineană va trebui însușită, va trebui avută mereu în vedere, provocând temeri și un gust amar tuturor celor care trebuie să o parcurgă.”
Europa Liberă: Și acum întrebarea, care rezultă din proverbul egoist, „mai aproape dinții decât părinții”, cum se va răsfrânge această „lecție ucraineană” asupra situației din regiunea transnistreană? Ce efecte ar putea produce?
Gheorghe Cojocaru: „Prin antagonizarea Ucrainei, Rusia se lipsește de un aliat și în problema transnistreană, punând în mare încurcătură și regimul separatist de la Tiraspol. După pierderea Crimeii, autoritățile de la Kiev, probabil, nu vor mai fi dispuse să tolereze existența unui bastion militar rus în spatele lor, impunându-se măsuri concertate, pe plan european, pentru soluționarea acestui conflict. Incertitudinile însă, în legătură cu o eventuală escaladare a crizei și asupra zonelor din estul și sud-estul Ucrainei, fac, deocamdată, prematură anticiparea unor efecte punctuale asupra diferendului transnistrean.”
