Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:
Medicina de urgenţă va deveni gratuită şi pentru cetăţenii moldoveni din stânga Nistrului. În ce spitale preferă să se trateze locuitorii regiunii transnistrene? Şi… de ce s-ar teme liderii din Tiraspol de integrarea Moldovei şi Ucrainei în Uniunea Europeană?
***
Europa Liberă: Relaţia dintre Chişinău şi Tiraspol a fost, în ultimele luni, destul de tensionată. Dar, în mod surprinzător, anumite grupuri de lucru au reuşit să avanseze mult în discuţii şi să obţină rezultate concrete, aşa cum e şi grupul pentru ocrotirea sănătăţii. Potrivit agenţiei Novîi reghion, Chişinăul s-a angajat să ofere asistenţă medicală de urgenţă, în mod gratuit, cetăţenilor moldoveni din Transnistria, chiar dacă aceştia nu deţin o poliţă de asigurare obligatorie. Tratament gratuit vor primi şi copiii de până la 18 ani cu boli oncologice. La fel şi analizele pentru depistarea timpurie a maladiilor congenitale vor fi gratuite. Chişinăul şi Tiraspolul au discutat şi despre modul în care medicii din Transnistria ar putea participa la cursuri de formare profesională în instituţiile din Moldova şi despre desfăşurarea unor programe de amploare, cu sprijin internaţional, în stânga Nistrului, în domeniul sănătăţii mamei şi copilului, pentru prevenirea şi profilaxia tuberculozei, programe de vaccinare sau de dezvoltare a infrastructurii de sănătate. Am încercat să aflăm opinia mai multor locuitori ai regiunii transnistrene, dacă ar avea de ales, pe care din cele două maluri ar prefera să se trateze?
В Молдове, конечно. Более качественная медицина. У нас нет профессионалов здесь, в Тирасполе. Ну, есть профессионалы, но очень и очень мало. В основном все люди, я знаю, едут в Кишинев лечиться. Хотя здесь и построили уже более современные, но некоторые очень жалуются, что оборудование хорошее, а специалистов нет.
Такое же мое мнение. Действительно, открыли этот центр новый, но, по отзывам многих людей, которые там побывали, обслуживание, конечно – не то что обслуживание, а вообще – действительно, сидят еще не такие профессионалы, которым бы хотелось доверить свою жизнь. Поэтому, если у нас такая возможность есть, мы ездим, в Кишинев, в какие-то клиники, либо в их государственные медицинские учреждения. Ну, вот так, предпочитаем в Кишинев пока что ездить.
Оборудование надо, конечно, закупать, но надо и повышать, ну, я имею в виду, чтобы учили этому людей лучше, чем это делается сейчас. И начинать с этого, а потом постепенно-постепенно перейти к более сложным проблемам.
У меня украинский паспорт, и не знаю, что я выберу. Для меня там по любому будет платно. У моей мамы российский паспорт, но по любому мы не сможем туда поехать. Значит, наверное, все равно буду в Тирасполе.
Ну, наверное, новую аппаратуру еще докупить, аппаратуры еще мало. Ну, соответственно, людей для этого как-то подучить, если они, может быть, не знают новую аппаратуру. Потому что не все знают новое…
Чтобы этот вопрос не только был затронут, но и сделать надо, чтоб наладили хотя бы какой-то приезд сюда специалистов, чтобы они давали консультации и все это решалось, а не оставалось просто на бумаге.
Europa Liberă: Opinii culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol şi Bender. Să adăugăm că, zilele trecute, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova, PNUD, a anunţat că alte două obiective cu menire socială din Transnistria vor fi renovate în cadrul programului pentru „Susţinerea măsurilor de promovare a încrederii”, finanţat de Uniunea Europeană şi co-finanţat şi implementat de PNUD.
Potrivit unui comunicat de presă, este vorba despre staţia de asistenţă medicală de urgenţă din Bender, secţia de internare, cea de terapie intensivă pentru copii, precum şi maternitatea spitalului raional din Rîbniţa”, care vor fi renovate şi dotate cu echipamentul necesar.
Investiţia în valoare de 340 de mii de dolari va fi utilizată pentru renovarea capitală a edificiilor și pentru dotarea lor cu mobilierul necesar. O altă parte a investiţiei, în valoare de peste 155 de mii de dolari, va fi utilizată pentru procurarea echipamentului medical performant necesar pentru secţia de terapie intensivă pentru copii şi maternitatea spitalului raional din Rîbniţa.
„Acest proiect demonstrează că activităţile desfăşurate în comun de cele două maluri ale Nistrului aduc beneficii concrete pentru oameni (…). Iar Uniunea Europeană şi PNUD vor continua să sprijine astfel de inițiative comune, menite să sporească nivelul de trai al comunităților locale de pe ambele maluri ale râului Nistru”, a declarat, cu această ocazie, dl Hubert Duhot, ataşat diplomatic şi manager de proiecte la Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova.
Potrivit comunicatului, programul Uniunii Europene şi PNUD include 40 de proiecte de renovare a infrastructurii sociale ce vor contribui direct la îmbunătățirea calității vieții a peste 120 mii de oameni de ambele maluri ale Nistrului. Numai în ultimul an, în regiunea transnistreană au fost renovate 6 instituţii sociale, ultima dintre acestea fiind grădiniţa de copii cu deficienţe vizuale din Tiraspol, precum şi grădiniţele din satele Ţîbuleuca şi Ternăuca, centrele sportive din oraşul Grigoriopol şi comuna Parcani şi a fost construită din temelie o cantină pentru elevii şcolii din satul Butor. Programul pentru „Susţinerea Măsurilor de Promovare a Încrederii” are, până în 2015, un buget total de 10,6 milioane de euro.
***
Europa Liberă: Autoritățile moldovene au lăsat fără comentarii deocamdată propunerea „divorțului civilizat și oficializat” între Chișinău și Tiraspol, avansată de liderul transnistrean Evgheni Șevciuk, la recenta întâlnire, din Germania, cu premierul moldovean Iurie Leancă. Ce înţelesuri ascunde sintagma enunţată de Şevciuk, l-am întrebat pe jurnalistul şi politologul din Tiraspol, stabilit la Chişinău, Ernest Vardanean.
Ernest Vardanean: Ideea pronunţată de dl Şevciuk nu este deloc una nouă, pentru că a fost pronunţată de mai multe ori şi de către fosta administraţie de la Tiraspol şi se pronunţă atunci când procesul de negocieri intră în impas şi nu progresează. Aşa că nu trebuie să percepem declaraţia dlui Şevciuk ca pe un moment nou în procesul de negocieri, ba chiar invers.
În ceea ce priveşte sintagma propriu-zisă „divorţ civilizat”, în opinia Transnistriei a fost deja instituţionalizat după referendumul organizat în 2006, atunci când, vă reamintesc, 97 la sută din persoanele care au venit la vot s-au pronunţat în favoarea independenţei definitive a Transnistriei şi integrării benevole în Federaţia Rusă. Eu nu intru în detaliu referitor la realizarea acestui principiu de integrare în Federaţia Rusă, ţinând cont că Transnistria şi Rusia nu au hotare comune. Aici contează ideea, aici contează intenţia administraţiei de la Tiraspol să-şi continue politica externă spre Federaţia Rusă.
Iar această declaraţie făcută în Germania acum, în contextul proceselor regionale de astăzi, totuşi, înseamnă altceva. Noi ştim cu toţii că ne apropiem de summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, unde se aşteaptă semnarea Acordului de asociere a tratatului de liber schimb aprofundat şi comprehensiv între Ucraina şi Uniunea Europeană, iar Republica Moldova probabil va parafa aceste documente. Ceea ce ar însemna că Transnistria, care nu se află sub controlul organelor constituţionale de la Chişinău ar nimeri… cum să vă spun, va fi într-un sandwich, între Ucraina şi Moldova. În condiţii absolut noi, cu un context regional şi internaţional absolut nou, cu alte obligaţiuni pe care şi le-au asumat Moldova împreună cu Ucraina. Deci, asta e miza declaraţiei pe care a făcut-o dl Şevciuk.
Europa Liberă: Ernest, spuneaţi că se intră într-un impas şi asta l-ar fi determinat pe Evgheni Şevciuk să facă declaraţiile pe care le-a făcut şi, într-adevăr, Tiraspolul spune că este extrem de îngrijorat de urmările pe care le-ar putea avea pentru regiunea transnistreană aderarea Moldovei şi Ucrainei la acordurile europene de asociere şi liber schimb. Însă de ce ar trebui să fie îngrijorat Tiraspolul? Ce îngrijorează, de fapt, cel mai mult Tiraspolul şi cât de reale sunt aceste spaime ale administraţiei de la Tiraspol?
Ernest Vardanean: Cea mai mare îngrijorare a Tiraspolului din câte am înţeles şi cât simt eu aşa, printre rânduri, constă în faptul că procesul de integrare europeană a ieşit de sub controlul Transnistriei şi al Moscovei, respectiv. Dacă până acum se vorbea că Federaţia Rusă se opune vehement oricăror încercări de a realiza integrarea europeană a Republicii Moldova şi i-a reuşit să creeze impedimente folosind pârghia transnistreană, astăzi situaţia s-a schimbat şi Federaţia Rusă nu mai are această pârghie eficientă în persoana Transnistriei. Fiindcă anul trecut şi anul acesta diplomaţii europeni şi oficialităţile moldovene declară tot mai des că ei nu doresc ca problema transnistreană să fie în continuare un impediment pe calea europeană. Asta înseamnă că această carte de joc a fost luată din mâinile Transnistriei şi Rusiei.
Deci, Rusia şi Transnistria aici îşi pierd controlul asupra situaţiei, ei au pierdut iniţiativa. Acum iniţiativa îi aparţine Europei şi, evident, Ucrainei, şi în mai mică măsură Republicii Moldova. Acesta e un fapt.
Europa Liberă: Ce ar putea să însemne acest lucru - faptul că Moscova pierde această pârghie transnistreană de influenţă asupra Republicii Moldova? Să însemne asta că Moscova va înclina spre găsirea unei soluţii în conflictul transnistrean pentru că regiunea îşi pierde din importanţă sau că Moscova ar putea recurge la scenarii mai dure, cum ar fi chiar recunoaşterea independenţei regiunii transnistrene?
Ernest Vardanean: Dacă vorbim de posibile scenarii, sincer vă spun, recunoaşterea Transnistriei este pe locul 3 sau 5 sau 10 în agenda Rusiei în această regiune. Eu vă asigur.
De ce vorbesc aşa convins? Pentru că Rusia a eşuat în promovarea independenţei Abhaziei şi Osetiei de Sud. Chiar având graniţe comune, chiar având influenţă şi un fel de argumente tari precum războiul din 2008, nicidecum Rusia nu a putut să promoveze independenţa acestor două republici.
Ce ar putea să facă Rusia cu Transnistria? Nu are nici graniţe comune. Nu are nici argumente legale, şi din punct de vedere al dreptului internaţional. Nu are resurse. Nu are capacităţi ca să intre în rivalitate dură, aspră cu Uniunea Europeană, pentru că dacă ar face asta Rusia ar însemna să facă un joc foarte periculos şi să arunce mânuşa în faţa Europei - nu, eu nu cred asta, este foarte, foarte puţin probabil.
Dar eu cred altceva. Mi se pare că Rusia acum face presiuni, dar în acelaşi timp face şi târguri cu autorităţile ucrainene. Eu citesc aproape în fiecare zi, primesc diferite semnale de la Kiev, unele sunt îngrijorătoare, altele sunt pur şi simplu ciudate. Din câte am înţeles, preşedintele Ianukovici continuă târgul cu Federaţia Rusă şi cu Uniunea Europeană concomitent. Cu europenii el vorbeşte despre cazul Iuliei Timoşenko. Cu ruşii el vorbeşte despre gazele naturale şi livrarea acestora.
Este un spaţiu de manevră foarte mare pentru Ucraina, dar există şi pericol, pentru că acum din nou se vehiculează problema datoriilor pentru gazele naturale - Rusia nu ştiu de unde a scos cifra de 10 miliarde de euro datorii la gaze naturale.
Adică, Rusia, dacă ar folosi acest scenariu, macabru să spunem, ea nu se va apuca de însăşi problema Transnistriei. Ea va merge în altă direcţie, dar cu acelaşi scop – prin Ucraina sau prin Republica Moldova. Iată, opoziţia din Republica Moldova a înaintat ultimatum oficialităţilor, avem şi noi o dată limită, un fel de linie roşie în politica moldovenească.
Şi totul coincide cu scenariul pre-Vilnius şi, în acelaşi timp, anti-Vilnius. Adică noi ne pregătim de acest eveniment şi Rusia se pregăteşte, şi Ucraina, şi Transnistria. Cineva din aceşti actori face jocul anti-Vilnius, cineva pro-Vilnius şi totul coincide într-un punct, într-un moment când Ucraina sau Moldova, sau noi două împreună vom trece acest punct şi vom merge spre Uniunea Europeană pe o cale ireversibilă – nu ştiu. Aici putem doar să teoretizăm, doar să presupunem. Dar am senzaţia, totuşi, că Rusia se pregăteşte de un scenariu destul de dureros împotriva, întâi de toate, a Ucrainei. Rămâne de văzut.
Europa Liberă: opinia oaspetelui ediţiei de astăzi, jurnalistul şi politologul Ernest Vardanean.
***
Europa Liberă: Între timp, la Kiev a eșuat o nouă tentativă a Parlamentului Ucrainei de a adopta legea pentru trimiterea Iuliei Timoșenko la tratament în Germania, fără de care Kievul nu va putea semna, la sfârșitul lunii, la Vilnius, acordul de asociere cu Uniunea Europeană. Opoziția, care o sprijină pe Timoșenko, și rivalii ei, din Partidul Regiunilor al președintelui Viktor Ianukovici, n-au reușit să se înțeleagă, în ciuda presiunilor exercitate de emisarii europeni Aleksander Kwasniewski și Pat Cocs, care le-au acordat un nou termen limită în această săptămână. Uniunea Europeană spune că întemnițarea Iuliei Timoșenko pentru șapte ani sub acuzația de abuzuri comise pe când conducea guvernul este motivată politic și reprezintă un exemplu al justiției selective care trebuie eliminată înainte de Vilnius. Ce se va întâmpla dacă Ucraina nu va semna acordul de asociere cu Uniunea Europeană? Cu ce efecte pentru Republica Moldova? Europa Liberă l-a întrebat pe analistul politic moldovean, stabilit la Kiev, Leonid Litra.
Leonid Litra: „Efecte vor fi. Indiferent dacă va semna sau nu. Înţeleg că este aproape cert că Moldova va parafa acest acord de asociere. Summit-ul de la Vilnius nu mai este o acţiune de mare amploare, aşa cum a fost preconizată, pentru că, între timp, Armenia a căzut de pe listă, nu este clar cu Ucraina ce se va întâmpla.
Până la urmă, ne dăm seama că nu este ceea ce ne-am aşteptat, dar pentru noi ceea ce este important este ca Ucraina să semneze. Aceasta, în primul rând, va cimenta Parteneriatul Estic, pentru că, fără Ucraina, trendul regional probabil va fi unul foarte dificil.
În al doilea rând, este important pentru că noi (Moldova), prin Ucraina, în mod natural suntem apăraţi, ca de un scut, de Rusia, şi este important să nu avem conexiuni directe, geografic vorbind.
Trei, este forte important pentru că conflictul transnistrean, dacă va fi închis din toate părţile într-un cadru normativ european, vorbesc aici de Acordul de asociere şi Zona de Liber Schimb, atunci condiţiile pentru rezolvarea acestui conflict sunt mult mai bune, aş spune eu. Este o comparaţie cu 2006, atunci când a fost impusă aşa-numita blocadă - aşa cum spun cei din regiunea transnistreană, când ei au protestat că nu vor participa şi nu vor accepta - şi după asta lucrurile s-au rezolvat, au acceptat situaţia de facto şi au început agenţii economici să se înregistreze la Chişinău. Aşa va fi şi acum.
Dacă Ucraina semnează şi Moldova parafează şi la anul semnează, atunci avem şanse să ne strângem ţara, într-un fel, şi să fim mult mai stăpâni pe situaţia din Republica Moldova. Semnarea Ucrainei este aproape crucială pentru o implementate relativ uşoară de către Republica Moldova.”
Europa Liberă: Expertul Leonid Litra, din capitala Ucrainei.
Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.