Starea mediului de afaceri este cea mai bună hârtie de turnesol care certifică punerea în aplicare a normelor europene de protecţie a investiţiilor şi a drepturilor oamenilor de afaceri, spre care aspiră R. Moldova.
Ala Gherman, conducătoarea unei întreprinderi de prelucrare a fructelor ştie nu din auzite prin ce trece un om de afaceri când ajunge în malaxorul organelor de drept şi de justiţie. Soţul ei, Ion Gherman, care are o afacere în construcţii, a fost arestat în luna iunie anul acesta chiar din sala de judecată, după ce instanţa l-a condamnat la 12 ani de puşcărie pentru escrocherie. Soţia sa susţine că dosarul a fost instrumentat în baza unor probe false şi este îngrijorată că până el îşi va dovedi nevinovăţia, afacerea, una prosperă până nu demult, va fi pusă la pământ.
„Un om de afaceri care a avut sute locuri de muncă, în fiecare an plăteşte sute de milioane de lei la buget, nu numai din impozitele la salarii, ci din TVA, pentru că suntem unul din cei mai mari importatori, ca el să stea acum la puşcărie… Anul acesta ne-au distrus afacerea, el a fost închis fără să-şi termine şantierele, a trebuit să terminăm eu şi cu feciorul şantierele cu chiu cu vai. Ni s-a făcut o faimă rea, de escroci, toţi când aud că el este închis se tem ca dracul de tămâie. Şi acum eu trebuie să conduc firma soţului, a feciorului, că el se ocupă acum de avocaţi şi procese, şi a mea, că am o firmă de producere.”
Femeia de afaceri este nedumerită de faptul că instanţa nu a luat în calcul că litigiul este între doi agenţi economici şi nu între persoane fizice. Femeia a lăsat să se înţeleagă că dosarul soţului ei ar fi fabricat şi că de fapt se urmăreşte preluarea afacerii ei – fabrica de prelucrare a fructelor, care este prosperă şi în ultimii ani are foarte multe contracte în străinătate:
„Dosarul s-a instrumentat la fuguţa. Ni s-a declarat în faţă, ni s-a sunat la telefon şi ni s-a spus că se vrea fabrica mea. Am depus plângere la procuratură, dar se întinde intenţionat totul. Iar noi ne ocupăm acum de dosare şi am stopat lucrul la fabrică, am trimis muncitori în concediu, iar banii se duc pe avocat şi întreţinerea soţului în puşcărie”.
Ion Gherman a reclamat, prin avocaţii săi, statul R. Moldova la CEDO pentru încălcarea mai multor drepturi.
Întro situaţie similară s-a aflat şi investitorul cipriot George Savvides, care cu câţiva ani în urmă a pierdut afacerea sa în construcţii, evaluată la câteva milioane de euro. De doi ani, omul de afaceri încearcă, fără succes, să-şi facă dreptate:
„Când am văzut că sunt fraudat, m-am dus la Poliţie, la Anticorupţie, am comunicat despre fraudă şi am cerut să-mi apere drepturile şi investiţiile, dar am fost eu arestat şi mi s-au încălcat toate drepturile. Poliţia mi-a intentat dosar, am fost umilit, am pierdut banii mei, cinci ani din viaţa mea”.
Un dosar penal pornit în baza unui denunţ fals a stat la baza mai multor decizii ilegale ale instituţiilor statului, prin care investitorul a fost deposedat de afacere. Avocatul Victor Vition, care încearcă acum să-l repună în drepturi pe George Savvides, afirmă că oamenii legii au admis multe abateri.
„A fost un atac de tip raider. Cu ajutorul poliţiei, a procurorilor, s-a pornit dosar penal pe baza unor probe false, omul a fost arestat, au urmat decizii de judecată, una după alta, la bază fiind acelaşi dosar fals. Apoi - acţiunile ilegale ale Camerei Înregistrării de Stat, după care totul a fost legalizat prin decizii judecătoreşti. Şi omul a rămas fără proprietate”.
În decembrie 2012, Procuratura Anticorupţie a pornit urmărirea penală împotriva fostului partener de afaceri al lui George Savvides pentru denunţ calomnios, dar la scurt timp l-a clasat pe motiv că „a intervenit termenul de prescripţie”. Procuratura Anticorupţie a refuzat să comaseze şi să cerceteze alte două cauze penale, motivând că acestea au fost încetate în 2005 şi 2007 „din lipsa componentelor infracţiunii”.
Omul de afaceri este nedumerit. A fost cercetat penal în baza unor probe false, a fost dus în cătuşe în văzul tuturor, umilit, forţat să plece din Moldova, deposedat prin scheme raider de proprietate, în baza unor acte ilegale, şi acum organele de drept refuză să facă ceva pentru a-l repune în drepturi:
„În Moldova nu poţi avea siguranţa că investiţiile tale vor fi protejate, nici chiar acum, când de patru ani s-a schimbat puterea. Oficialii vorbesc de protejarea afacerilor, dar realitatea e alta. Ţara pierde foarte mult din această cauză”.
Chiril Lucinschi, deputat şi preşedinte de comisie în Parlamentul R. Moldova, care la rândul său a fost deposedat de afacere în domeniul media, tot prin scheme raider, pe timpul guvernării comuniste, spune cu regret că practicile abuzive de preluare de afaceri continuă şi în prezent şi asta face R. Moldova neatractivă pentru investitor:
„Şi acuma avem cazuri ale investitorilor care au pierdut acţiunile deţinute în bănci şi judecata nu le-a apărat drepturile. Problema cea mare e justiţia, corupţia din justiţie. Orice investitor vrea stabilitate şi siguranţă, dar şi justiţie, ca să-şi poată proteja afacerea, să-şi poată apăra drepturile. Reformele în justiţie sunt corecte, dar trebuie să trecem de această etapă.
Guvernul Leancă a examinat în ultimele luni mai multe rapoarte despre starea mediului de afaceri din R. Moldova, recunoscând public că în Moldova există constrângerile pentru business. Executivul a pregătit şi un pachet de legi menite să asigure protecţia investiţiilor şi drepturile oamenilor de afaceri. Documentul ar urma să ajusteze, potrivit declaraţiilor premierului Iurie Leancă, cadrul normativ existent, „astfel încât barierele şi presiunile cărora sunt supuşi astăzi investitorii atât autohtoni, cât şi cei internaţional să fie diminuate”.
Un studiu recent făcut public de Banca Mondială a identificat cel puţin cinci probleme majore care persistă în mediul de afaceri și care afectează negativ productivitatea și competitivitatea companiilor. Printre acestea se numără impedimentele din administrarea fiscală şi cea vamală, lipsa unui cadru legislativ competitiv, birocraţia din sistemul de acordare a permiselor în construcţii, dar şi corupţia din sistemul de justiţie.