Inspectorii agenţiei au verificat termenul de valabilitate al produselor, condiţiile de păstrare şi de igienă. Ce nereguli au fost depistate şi cine îşi asumă responsabilitatea pentru protecţia consumatorului aflăm din relatarea Tamarei Grejdeanu.
Din cele 112 tabere pentru copii care sunt înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova în acest an drept de funcţionare au primit 97.
Pentru a verifica calitatea alimentelor, în luna iulie inspectorii au mers la cinci tabere din raioanele Teleneşti şi Nisporeni, unde, spune Angela Chiriac, şefa Direcţiei de supraveghere a comerţului, distribuţiei şi consumului produselor alimentare au fost înregistrate nereguli minore care nu pun în pericol sănătatea copiilor:
„Au fost depistate aşa încălcări ca lipsa de plasă la blocul alimentar, au fost găsite ustensile în incinta blocului alimentar, ceea ce este interzis prin regulile de igienă. De asemenea au fost verificate şi depozitele unde se păstrează aceste produse alimentare pentru copii şi toate documentele însoţitoare pentru aceste produse alimentare. Nu s-au depistat produse ofensive pentru sănătatea copiilor, doar mici abateri de la meniul copiilor.”
Angela Chiriac a mai adăugat că inspectorii direcţiilor raionale trebuie să facă astfel de controale o dată pe săptămână şi să verifice atât alimentele cât şi calitatea apei. Directorii taberelor nu au fost sancţionaţi deoarece aceştia s-au angajat să aducă blocurile alimentare la cerinţele de igienă impuse de legislaţie.
Amenzi nu au primit nici agenţii economici la care au fost găsite produse alimentare păstrate în condiţii anti-sanitare sau cu termenul de valabilitate expirat, a declarat Grigore Porcescu, directorul adjunct al Agenţie Naşionale pentru Siguranţa Alimentelor. Inspectorii au confiscat din punctele comerciale şi depozite tone de care, de produse din peşte, de fructe şi legume:
„Au fost constatate neconformităţi în ceea ce ţine de igiena produselor alimentare, fluxul, transportarea, depozitarea şi comercializare. Asta înseamnă că produsul nu a fost monitorizat la toate etapele de producere, nu a fost etichetat sau eticheta nu conţine detalii, pentru ca consumatorul să fie informat, ce mănâncă şi când a fost produs. Altă etapă este păstrarea produselor, fie ele în depozit, fie în reţeaua de comerţ.”
În ceea ce priveşte produsele alimentare sarcina de protecţie a consumatorului îi revine Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor. Chiar dacă nu exclud această obligaţie, în mare parte oamenii cu care am reuşit să stau de vorbă mi-au spus că responsabilitate le revin producătorilor şi în ultimă instanţă consumatorului:
„Ne străduim să urmărim când sunt produsele fabricate dar eu sunt conştient că majoritatea populaţiei nu face lucrul acesta. Avem piaţa agricolă unde produsele sunt, cât de cât, controlate, sper eu.”
„Eu mă strădui să nu cumpăr deloc din stradă, la piaţa dacă mă duc iau ceva, fasole. Dar aşa, mă duc la magazin.”
Europa liberă: Verificaţi termenul de valabilitate?
„Da, am avut cazuri când am luat chiar nişte peşte îngheţat, am ajuns acasă şi avea un miros straşnic.”
„Consumatorul nu ştie ce cumpără. Dacă noi ne ducem să cumpărăm un produs, noi ne ducem cu ideea că totul este perfect, dar se întâmplă să venim acasă şi vedem că nu e ceea ce ne-am dori noi. Eu cred că ceam mai mare responsabilitate o duce producătorul, însă cea mai mare o duc organele care ar trebui să ţină la curent, să ia asupra lor controlul produselor.”
Europa Liberă: Urmăriţi şi condiţiile igienice în care se vând produsele?
„Sigur, eu niciodată în viaţa mea nu mi-am permis să cumpăr din stradă, că port o frică.”
Europa Liberă: Oamenii când cumpără îşi asumă un anumit risc?
„Da, fiindcă la noi foarte multe produse sunt rele.”
„Informaţie avem destul de bună, de aceea trebuie să începem de la noi, pe urmă cerinţe de la instituţiile respective.”
Chiar dacă verifică termenul de valabilitate al produselor, cei mai mulţi dintre interlocutorii mei au declarat că nu au siguranţa că alimentele pe care le cumpără sunt sănătoase. De multe ori conţinutul produsului de pe etichetă, spun ei, mai mult îi derutează decât îi ajută să înţeleagă ce consumă.
