Vicepremierul Valeriu Lazăr, ministrul economiei, începe o vizită la București, la care ar urma să concretizeze unele din obiectivele convenite la Chișinău de premierii celor două țări. Iată ce i-a declarat Valeriu Lazăr despre agenda sa românească Valentinei Ursu.
Europa Liberă: După vizita pe care a efectuat-o premierul Leancă la Bucureşti, mergeţi şi dumneavoastră în vizită. Relaţiile moldo-române au pe agendă mai multe subiecte, inclusiv cele ce ţin de dimensiunea economică.
Valeriu Lazăr: „Aveţi dreptate. Paleta discuţiilor este destul de largă, dar avem focusul precis, pe câteva subiecte, cele mai actuale. Bineînţeles, discuţia va fi dominată de tematica energetică, fiindcă avem pe rol câteva proiecte foarte importante, cu agendă precisă. Discuţia va viza finalizarea acestor proiecte, dar să nu uităm că au mai intervenit nişte schimbări de conjunctură în această zonă a Europei. Şi respectiv se impune actualizarea anumitor poziţii.”
Europa Liberă: Ce e potrivit să reactualizaţi acum?
Valeriu Lazăr: „Vedem, în continuare, în special, gazoductul Ungheni-Iaşi: infrastructura sau elementul de infrastructură prin care noi ne vom conecta la piaţa energetică paneuropeană pe gaze naturale, prin intermediul României, din perspectiva că România ar urma să fie, cu certitudine, conectată la una din conductele magistrale. Acuma, după ce a fost luată decizia că Nabucco-West, cel puţin, pe moment, nu va fi, ştim că România este foarte atentă, ca şi noi, chiar mai atentă, dar are şi alt potenţial de a determina anumite decizii care vizează ceea ce se întâmplă în regiune.”
Europa Liberă: Atenţia aceasta ce anume înseamnă?
Valeriu Lazăr: „Atenţia aceasta înseamnă mai multe proiecte, care sunt în regiune, să zicem, proiectul AGRI, proiectul South Stream, sunt diferite proiecte. Şi noi avem ca şi bătut în cuie un anumit scenariu. Acum este necesară această discuţie pe viu, ca să înţelegem mai bine cum îşi reconsideră colegii români strategia lor. Că o fac o ştiu, cu certitudine, lucrurile acestea nu întotdeauna se spun în public, dar noi vrem, prin dialog, să ştim la ce ne aşteptăm. Eventual, de ce nu, poate ne mai ajustăm şi noi strategiile. Dar ceea ce vă pot spune cu certitudine: în privinţa gazoductului, nu schimbă absolut nimic, fiindcă noi îl vedem, pe termen scurt, în special, pentru a consolida starea noastră de securitate energetică, aici eu nu văd nicio surpriză. Şi, de fapt, legat de ceea ce am aflat, în comunicarea cu domnul prim-ministru Leancă, după discuţia de ieri, de la Bucureşti, cred că intuiţia noastră a fost una corectă. Noi, în orice formulă, vom avea de beneficiat de acest gazoduct. De aceea el pentru noi rămâne la fel de important.”
Europa Liberă: Dar Bucureştiul se oferă să îşi asume o parte din cheltuieli, din acele 100 de mln de euro promise pentru Republica Moldova?
Valeriu Lazăr: „Aşa este. Aceasta a fost înţelegerea: din 9 mln de euro, care sunt necesare pentru gazoduct pe partea moldovenească, banii sunt în buget pentru anul curent, de aceea am anunţat licitaţia. Iar ca sursă de venituri pentru buget, 3 mln de euro vor fi compensate de grantul Comisiei Europene, iar soldul de 6 mln euro, cu partea română am avut înţelegerea cu ei, aşa cum premierii au discutat şi, încă o dată, au consolidat decizia anterioară, 6 mln euro vor fi acoperiţi din acei 100 mln euro. Acum colegii de la Ministerul de Finanţe din Republica Moldova, cu cei de la Ministerul Dezvoltării Regionale din România, fiindcă ei gestionează aceşti bani, discută modalitatea tehnică, cum să realizăm lucrurile corect.”
Europa Liberă: Domnule vicepremier, cei doi premieri, Leancă şi Ponta, au declarat, la Bucureşti, că îşi doresc rezultate concrete ale colaborării pe care ar vrea să o întărească în curând, la o şedinţă comună a celor două guverne. Dimensiunea energetică nu include doar acest gazoduct Iaşi-Ungheni, mai sunt şi alte proiecte.
Valeriu Lazăr: „Domeniul energetic nu se limitează doar la anumite gazoducte. România, fiind parte a pieţei energetice europene, are expertiză deja, ei au trecut cu ceva ani înainte, perioada prin care trecem noi, fiindcă domeniul energetic nu înseamnă doar interconectoare fizice. Domeniul energetic înseamnă reguli de joc, înseamnă legislaţie, înseamnă legislaţie secondară, înseamnă instituţii, înseamnă bune practici. Şi deloc întâmplător noi acum avem în Republica Moldova un consilier de nivel înalt de la Comisia Europeană anume pe domeniul energetic. Adică domeniul energetic, vă spuneam, depăşeşte cu mult aceste infrastructuri fizice, care sunt importante. De aceea noi vom discuta la toate nivelele.”
Europa Liberă: Şi alte interconexiuni care ar fi?
Valeriu Lazăr: „Noi discutăm despre Bălţi-Suceava, despre Iaşi-Ungheni-Străşeni, care, în viziunea noastră, s-ar putea întâmpla să devină cel mai important proiect pe partea de energie electrică. Adică sunt lucruri în discuţie. Fiindcă, câţiva ani în urmă, lucrurile se vedea într-un fel, era Bălţi-Suceava şi nimic mai mult. Acum noi lăsăm loc şi pentru Bălţi-Suceava, dar am pus pe rol în discuţie şi proiectul pe axa Iaşi-Ungheni-Străşeni care are avantajele sale. Conjunctura se schimbă şi noi nu putem rămâne încorsetaţi în scenariile cu 5 sau cu 10 ani în urmă. Adică piaţa energetică este una foarte dinamică. De aceea şi noi trebuie, cu aceeaşi viteză, să ne întâlnim cu colegii din România (de ce nu?), ne întâlnim şi cu colegii din Ucraina, fiindcă trăim, activăm într-o regiune foarte interesantă.”
Europa Liberă: După vizita pe care a efectuat-o premierul Leancă la Bucureşti, mergeţi şi dumneavoastră în vizită. Relaţiile moldo-române au pe agendă mai multe subiecte, inclusiv cele ce ţin de dimensiunea economică.
Valeriu Lazăr: „Aveţi dreptate. Paleta discuţiilor este destul de largă, dar avem focusul precis, pe câteva subiecte, cele mai actuale. Bineînţeles, discuţia va fi dominată de tematica energetică, fiindcă avem pe rol câteva proiecte foarte importante, cu agendă precisă. Discuţia va viza finalizarea acestor proiecte, dar să nu uităm că au mai intervenit nişte schimbări de conjunctură în această zonă a Europei. Şi respectiv se impune actualizarea anumitor poziţii.”
Europa Liberă: Ce e potrivit să reactualizaţi acum?
Valeriu Lazăr: „Vedem, în continuare, în special, gazoductul Ungheni-Iaşi: infrastructura sau elementul de infrastructură prin care noi ne vom conecta la piaţa energetică paneuropeană pe gaze naturale, prin intermediul României, din perspectiva că România ar urma să fie, cu certitudine, conectată la una din conductele magistrale. Acuma, după ce a fost luată decizia că Nabucco-West, cel puţin, pe moment, nu va fi, ştim că România este foarte atentă, ca şi noi, chiar mai atentă, dar are şi alt potenţial de a determina anumite decizii care vizează ceea ce se întâmplă în regiune.”
Europa Liberă: Atenţia aceasta ce anume înseamnă?
Valeriu Lazăr: „Atenţia aceasta înseamnă mai multe proiecte, care sunt în regiune, să zicem, proiectul AGRI, proiectul South Stream, sunt diferite proiecte. Şi noi avem ca şi bătut în cuie un anumit scenariu. Acum este necesară această discuţie pe viu, ca să înţelegem mai bine cum îşi reconsideră colegii români strategia lor. Că o fac o ştiu, cu certitudine, lucrurile acestea nu întotdeauna se spun în public, dar noi vrem, prin dialog, să ştim la ce ne aşteptăm. Eventual, de ce nu, poate ne mai ajustăm şi noi strategiile. Dar ceea ce vă pot spune cu certitudine: în privinţa gazoductului, nu schimbă absolut nimic, fiindcă noi îl vedem, pe termen scurt, în special, pentru a consolida starea noastră de securitate energetică, aici eu nu văd nicio surpriză. Şi, de fapt, legat de ceea ce am aflat, în comunicarea cu domnul prim-ministru Leancă, după discuţia de ieri, de la Bucureşti, cred că intuiţia noastră a fost una corectă. Noi, în orice formulă, vom avea de beneficiat de acest gazoduct. De aceea el pentru noi rămâne la fel de important.”
Europa Liberă: Dar Bucureştiul se oferă să îşi asume o parte din cheltuieli, din acele 100 de mln de euro promise pentru Republica Moldova?
Valeriu Lazăr: „Aşa este. Aceasta a fost înţelegerea: din 9 mln de euro, care sunt necesare pentru gazoduct pe partea moldovenească, banii sunt în buget pentru anul curent, de aceea am anunţat licitaţia. Iar ca sursă de venituri pentru buget, 3 mln de euro vor fi compensate de grantul Comisiei Europene, iar soldul de 6 mln euro, cu partea română am avut înţelegerea cu ei, aşa cum premierii au discutat şi, încă o dată, au consolidat decizia anterioară, 6 mln euro vor fi acoperiţi din acei 100 mln euro. Acum colegii de la Ministerul de Finanţe din Republica Moldova, cu cei de la Ministerul Dezvoltării Regionale din România, fiindcă ei gestionează aceşti bani, discută modalitatea tehnică, cum să realizăm lucrurile corect.”
Europa Liberă: Domnule vicepremier, cei doi premieri, Leancă şi Ponta, au declarat, la Bucureşti, că îşi doresc rezultate concrete ale colaborării pe care ar vrea să o întărească în curând, la o şedinţă comună a celor două guverne. Dimensiunea energetică nu include doar acest gazoduct Iaşi-Ungheni, mai sunt şi alte proiecte.
Valeriu Lazăr: „Domeniul energetic nu se limitează doar la anumite gazoducte. România, fiind parte a pieţei energetice europene, are expertiză deja, ei au trecut cu ceva ani înainte, perioada prin care trecem noi, fiindcă domeniul energetic nu înseamnă doar interconectoare fizice. Domeniul energetic înseamnă reguli de joc, înseamnă legislaţie, înseamnă legislaţie secondară, înseamnă instituţii, înseamnă bune practici. Şi deloc întâmplător noi acum avem în Republica Moldova un consilier de nivel înalt de la Comisia Europeană anume pe domeniul energetic. Adică domeniul energetic, vă spuneam, depăşeşte cu mult aceste infrastructuri fizice, care sunt importante. De aceea noi vom discuta la toate nivelele.”
Europa Liberă: Şi alte interconexiuni care ar fi?
Valeriu Lazăr: „Noi discutăm despre Bălţi-Suceava, despre Iaşi-Ungheni-Străşeni, care, în viziunea noastră, s-ar putea întâmpla să devină cel mai important proiect pe partea de energie electrică. Adică sunt lucruri în discuţie. Fiindcă, câţiva ani în urmă, lucrurile se vedea într-un fel, era Bălţi-Suceava şi nimic mai mult. Acum noi lăsăm loc şi pentru Bălţi-Suceava, dar am pus pe rol în discuţie şi proiectul pe axa Iaşi-Ungheni-Străşeni care are avantajele sale. Conjunctura se schimbă şi noi nu putem rămâne încorsetaţi în scenariile cu 5 sau cu 10 ani în urmă. Adică piaţa energetică este una foarte dinamică. De aceea şi noi trebuie, cu aceeaşi viteză, să ne întâlnim cu colegii din România (de ce nu?), ne întâlnim şi cu colegii din Ucraina, fiindcă trăim, activăm într-o regiune foarte interesantă.”