Imaginaţi-vă cum s-ar dezvolta ştiinţa şi educaţia dacă fiecare ţară şi-ar ţine în secret inovaţiile ştiinţei şi educaţiei şi le-ar utiliza doar pe cele descoperite de savanţii săi.
Astăzi este greu de admis aşa ceva. Pentru a depăşi ermetizarea, la nivel mondial au fost inventate reţele informaţionale ştiinţifico-educaţionale, una la nivel european fiind Asociaţia trans-europeană GEANT. De mai bine de zece ani, şi Republica Moldova s-a conectat la GEANT prin intermediul unui centru, RENAM, creat aici cu suportul Comitetului ştiinţific NATO şi sprijinit până acum de Comisia Europeană.
Cum trage foloase Moldova din asta? Vom afla de la Petru Bogatencov, membru al consiliului de administrare al RENAM:
Petru Bogatencov: Eu reprezint Asociaţia RENAM , adică reţeaua naţională ştiinţifico-educaţională a Moldovei.
Europa Liberă: Şi imediat o întrebare – de ce atât de puţin se cunoaşte aici despre RENAM?
Petru Bogatencov: Pentru că noi lucrăm pe e un domeniu destul de îngust – cel al instituţiilor ştiinţifico-educaţionale.
Noi, de fapt, difuzăm pentru aceste instituţii diferite resurse. În primul rând este vorba despre o infrastructură de reţea informaţională, adică canale de comunicare, utilaje care repartizează prin universităţi traficul necesar … În Europa în fiecare ţară există o astfel de reţea. Sunt de fapt instrumentele care permit integrarea ştiinţei şi educaţiei europene şi accesarea programelor informaţionale de toate instituţiile ştiinţifico-educaţionale, dar şi de unele instituţii de stat cum ar fi cele de medicină sau cultură. Chiar şi bibliotecile ştiinţifice din lume sunt unite într-un singur sistem informaţional prin aceste reţele. În Europa cea mai importantă reţea ştiinţifico-educaţională este GEANT. Este cea mai mare din lume şi concurează chiar cu cea americană. Dar, în acelaşi timp, ea este conectată la cea americană, ceea ce înseamnă că în prezent resursele ştiinţifice şi educaţionale acoperă toată lumea. Şi noi facem parte din asta. Prin asociaţia noastră care este membră a Consorţiului GEANT.
Cel mai important este că ştiinţa astăzi nu poate funcţiona fără această infrastructură. Şi de aceea Europa investeşte enorm acum în dezvoltarea acestei infrastructuri, anume cu scopul de a crea condiţii pentru cercetări comune sau pentru a organiza schimburi culturale, de exemplu.
Europa Liberă: În Moldova cât de dezvoltată este această infrastructură?
Petru Bogatencov: Noi lucrăm din anul 1999. Începând cu 2003, avem legătură cu GEANT. Din anul 2010 această legătură a fost dezvoltată şi adusă la nivel european. Adică avem canale optice care permit transmiterea unor volume infinite de informaţii. În baza acestei infrastructuri, dezvoltăm şi alte servicii. Dar pot să vă spun că din punctul de vedere al infrastructurii de care dispunem, suntem cu adevărat europeni. Din 2013, suntem membri cu drepturi depline ai Consorţiului GEANT, ceea ce înseamnă că putem vota şi putem înainta cerinţe acolo.
Europa Liberă: Din ce bani funcţionează toate aceste lucruri?
Petru Bogatencov: Ne-am fondat în 1999 din granturile Comitetului Ştiinţific NATO. Acum, 50 la sută din cheltuieli sunt suportate de Comisia Europeană, sub formă de proiecte. Altă parte din finanţare vine de la instituţiile-membre ale reţelei. Prin urmare, e 50 la 50. În afară de infrastructura deja creată, noi lucrăm în direcţia unor noi tehnologii IT, cum ar fi de exemplu CLOUD. CLOUD este acum un instrument foarte important pentru noi în obţinerea unor servicii de stat. Vom testa aceste soluţii, le vom integra şi vom lucra împreună cu centrul de E-guvernare.
