Săptămâna aceasta a fost marcată Ziua internațională de luptă împotriva exploatării muncii copiilor. Care este situația acestui fenomen în R. Moldova a încercat să afle Tamara Gredjeanu.
Datele prezentate de inspecţia muncii arată că la numai 37 unităţi comerciale verificate munceau 116 minori. De cele mai dese ori, aceştia nu au un statut de muncitor legal, iar angajatorii profită de vârsta lor şi nu întocmesc contracte de muncă.
Igor Ciloci, şef adjunct al Inspecţiei Muncii spune că minorii sunt antrenaţi în munci agricole, în construcţii şi sunt văzuţi de angajatori ca braţe de muncă ieftine:
„Probabil că angajatorilor le este convenabil, dar în procesele de identificare a condiţiilor în care muncesc persoane mai tinere de 18 ani, bineînţeles că inspectorii de muncă, în primul şi în primul rând identifică legalitatea relaţiei de muncă, dacă există un contract individual de muncă, dacă sunt stabilite orele respective de muncă, bineînţeles pentru cei care au dreptul la muncă, mă refer la persoanele de 15 ani, dacă există acordul scris al părinţilor, şi în continuare persoanele de la 16 la 18 ani.”
Inspectorul mai spune că din moment ce angajatorii iau la muncă copii şi încalcă legislaţia trebuie să îşi asume şi amenzile prevăzute de codul contravenţional.
Pe de altă parte, chiar şi dacă au muncitori minori, patronii sunt obligaţi să asigure condiţii de muncă, care nu le-ar pune în pericol sănătatea: „Legislaţia Reglementează anumite domenii de activitate, unde munca copiilor este proscrisă şi în asemenea când îi identificăm în condiţiile în care sunt proscrise de lege, îi scoatem din muncă, dispunem angajatorului imediat să le creeze condiţii sau să îi transfere la o altă muncă. Crearea condiţiilor de sănătate şi securitate în muncă este obligaţiunea angajatorului, dacă acesta nu îi asigură condiţii, deci responsabilitatea o poartă angajatorul.”
„Copii din familii sărace, ei sunt vulnerabili, o altă grupă de risc sunt adolescenţii, care doresc să îşi facă bani de buzunar şi atunci au riscul să se angajeze în sectorul formal deja, dar fără contracte de muncă şi atunci există riscul de exploatare a acestor copii, chiar risc de trafic.”
Experta este de părere că deşi părinţii ar trebui să fie în rolul de a-i proteja, de cele mai multe ori ei sunt cei care expun copiii la exploatare: „Există o tradiţie, majoritatea părinţilor spun că uite am muncit, alţi părinţi spun, dar cine să muncească, cine să mă ajute şi nu văd în asta nimic rău. Mulţi dintre părinţi, chiar îi încurajează pe copii să facă acest lucru, uneori chiar îi forţează să meargă să lucreze ci ziua, sau să câştige un ban.”
Exploatarea copiilor prin muncă, remarcă experţii se întâlneşte cel mai frecvent în mediul rural, la munci agricole şi este foarte evidentă, întrucât copiii ajung să fie privaţi de dreptul la educaţie. Deşi nimeni nu exclude responsabilitatea angajatorilor, cele mai multe recomandări, care ar putea stârpi acest fenomen, se referă la părinţi de la care se cere să înţeleagă că îşi expun odraslele la risc şi le fură copilăria.
