Şeful Biroului pentru relaţii cu diaspora, Victor Lutenco, e de părere că statul nu are suficientă grijă de sănătatea moldovenilor aflaţi peste hotare la muncă, indiferent că e vorba de cei care muncesc în Vest sau în Est. Tocmai din acest motiv, spune Victor Lutenco, recent a fost creat un grup de lucru în cadrul Biroului care va avea in sarcina includerea în programele de sănătate a migranţilor moldoveni. O primă realizare a acestui grup de lucru a fost obţinerea unei reduceri de 75 la sută la procurarea poliţei de asigurare obligatorie acoperita de autoritatea din domeniu de la Chişinău, înlesnire valabilă pentru tinerii moldoveni care studiază peste hotare:
„Acum vom încerca să căutăm modalitate prin care să cointeresăm şi să motivăm cetăţenii noştri de peste hotare să participe în sistemul de asigurări din Republica Moldova chiar dacă pot beneficia de el o săptămână pe parcursul unui an, sau o lună pe parcursul unui an. Respectiv şi contribuţiile lor să fie pe măsură şi să-şi ia maxim avantaj din participarea în acest sistem pentru sănătatea lor şi a familiilor care au rămas aici în ţară.”
Cât despre moldovenii care muncesc în condiţii de risc sporit, cum ar fi şantierele de construcţie din Rusia, Victor Lutenco spune că împreună cu asociaţia diasporei de acolo se caută modalităţi de a fi introduse asigurările medicale voluntare:
„Cel puţin analiza noastră iniţială ne arată că la moment această ar fi modalitate care ar putea cuprinde cei mai mulţi migranţi şi care ar putea oferi protecţie majoră. Ulterior funcţie de posibilităţile pe care le vom avea şi cât de deschisă va fi şi Federaţia Rusă vom căuta şi modalităţi adiţionale.”
Subiectul polițelor medicale este deocamdată unul dificil, în condițiile în care nu a fost depășita atitudinea refractara a majorităţii migranţilor faţă de obligația de a cotiza la fondul de pensii. Toţi moldovenii plecaţi la munci peste hotare, indiferent dacă pleacă pentru câteva luni sau pentru o perioadă mai lungă, sunt obligaţi să contribuie la fondul de asigurări sociale. Mulţi dintre gastarbeiterii se arată nedumeriţi de ce să achite asigurarea obligatorie dacă nu pot beneficia de ea în alt stat. Iată bunăoară explicaţia fostului viceministrul al sănătăţii, actualmente director al Centrului pentru politici şi analize în sănătate Viorel Soltan:
„El acolo stă o perioadă de câteva luni, restul timpului stă acasă. Mai mult decât atât când se îmbolnăveşte acolo revine acasă. Fiindcă acolo nu mai e ţinut la lucru, pentru că nu mai poate lucra. Şi în mod normal el trebuie să contribuie la sistemul de asigurare în medicină. Altfel, noi cu dvs. cei care lucrăm şi contribuim la asigurări şi el lucrează dar nu contribuie şi vine acasă şi beneficiază de servicii mediale. Iese aşa că noi cu dvs. îl ţinem pe dânsul.”
Cât despre moldovenii care sunt plecaţi pentru o perioadă mai îndelungată sau au permis de şedere în alt stat ei vor fi scutiţi să achite suma fixă a primei de asigurare obligatorie în medicină dacă vor lipsi din Moldova mai mult de 183 de zile. Aceste modificări la legea privind mărimea, modul şi termenele de achitare a primei de asigurări obligatorii au fost adoptate recent de parlament şi vor intra în vigoare de la 1 iulie spune şefa serviciului relaţiilor cu publicul de la Compania Naţională de asigurări în medicină, Lilia Onea:
„Ceea ce înseamnă că cetăţenii respectivi vor trebui doar să facă dovada aflării sale peste hotarele ţării mai bine de 183 de zile. O pot face fie atunci când revin în ţară sau prin intermediul rudelor sale prezentând către agenţiile teritoriale ale companiei dovada aflării în afara ţării. Dacă vor fi prezentate aceste dovezi persoanele vor fi scutite de achitarea primei de asigurare în sumă fixă. Asta înseamnă cu nu vor mai plăti pentru anul respectiv de gestiune. Persoanele vor fi practic radiate de pe listele plătitorilor de prime în sumă fixă şi nu vor mai primi scrisori de înştiinţare.”
Zilele acestea, pe reţele de socializare mai mulţi migranţi moldoveni şi-au exprimat îngrijorarea că au primit acasă scrisori de înştiinţare de la CNAM să achite prima de asigurare obligatorie, în caz contrar vor fi amendaţi. Lilia Onea explică că prin aceste scrisori CNAM de fapt încearcă să identifice persoanele care pot să-şi achite prima de asigurare în medicină, dar nu o fac. Iar în lipsa unei baze de date exacte despre moldoveni plecaţi peste hotare, în ce ţară anume şi pentru cât timp, aceste scrisori ajung şi la migranţii moldoveni care trebuie să anunţe CNAM că se află în afara ţării.