Ori de câte ori avem ocazia să călătorim pe drumurile patriei, - la volanul unei unităţi de transport ori pe post de pasager, - avem cu toţii aceeaşi reacţie de indignare şi facem risipă de emoţii. Şi doar foarte puţini se încumetă să facă uz de dreptul de a cere despăgubiri pentru drumurile proaste, acţionând în instanţă autoritățile pentru daunele suportate, când ni se deteriorează mașinile urmare a calităţii proaste a carosabilului sau, ajungem în accidente.
Nemulţumirea conducătorilor auto este cu atât mai mare, cu cât din anul curent s-a dublat mărimea taxelor pentru drumuri. Petru Răileanu din Bălţi, este conducător auto de peste doua decenii. El spune că în ultimii ani starea drumurilor este mai rea ca niciodată şi pune în pericol viaţa celor care circulă:
„La înregistrarea automobilului mi s-a cerut taxă dublă pentru drumuri, însă nu se vede unde se duc banii aceştia şi nici calitatea drumurilor nu se vede. Chiar şi ceea ce s-a făcut spre Orhei, drumuri noi, acum îs numai gropi, tot timpul stai cu frică, nici şoferul, nici pasagerii nu sunt în siguranţă, nu ştii dacă ai să ajungi la destinaţie în mod normal”.
„În ultimii 15 ani, finanţarea drumurilor s-a făcut în proporţie de 6-10 % din necesităţi. Drumul nu poate fi conservat ca o clădire dacă n-o utilizezi şi n-ai bani. Drumul lucrează şi se află sub acţiunea atât a factorilor climaterici, cât şi a transportului şi el degradează continuu. Ca să repari toată reţeaua de peste 9 mii de kilometri nu este posibil. Reţeaua drumurilor este foarte obosită şi degradează. În ultimii ani drumurile s-au mai îmbunătăţit de la 90 de procente drumuri naţionale în stare rea a ajuns la 70 de procente”.
Starea proastă a drumurilor este determinată pe alocuri şi de lucrările necalitative efectuate la construcţie. Andrei Cuculescu spune că recent o companie de construcţie a fost penalizată, fiind impusă să refacă din cont propriu drumul executat necalitativ:
„Aceste companii s-au mobilizat foarte încet, în special cele care construiesc drumul spre Orhei. La sfârşitul lunii noiembrie trebuiau să finalizeze lucrările, să dea drumul în exploatare. Deoarece nu s-au încadrat, au aplicat doar stratul poros, de egalizare, au mai admis pe anumite proporţii lucrări necalitative şi, în timpul iernii, apa, dacă îngheaţă se măreşte în volum, în porii din stratul de asfalt a pătruns apă, când a îngheţat s-a mărit în volum şi a început să se desprindă asfaltul. Toate aceste neconformităţi vor fi reparate abia la primăvară, din contul antreprenorului”.
Oficialul de la Ministerul Transporturilor recunoaşte că cetăţenii foarte rar ajung să ceară despăgubiri de la companiile care gestionează drumurile publice, atunci când au avut de suferit urmare a calităţii proaste a acestora.
Un conducător auto care a nimerit cu maşina într-o groapă, trebuie să cheme imediat poliţia, care fixează într-un proces verbal circumstanțele producerii avariei. Ulterior, trebuie să identifice autoritatea responsabilă de întreţinerea drumului, să supună automobilul unei revizii tehnice, şi, eventual, cu un avocat, să meargă în instanță. Acest șir de proceduri îi sperie pe cei mai mulți șoferi, care recunosc că preferă să-și repare mașinile din banii proprii, decât să pornească un proces judiciar, ne spune avocatul Vitalie Postolache, care, încurajează cetăţenii să meargă în instanţe atunci când li s-au încălcat drepturile:
Şi reprezentanţi ai Poliţiei Rutiere susţin că în foarte puţine cazuri şoferii cheamă agenţii pentru a stabili anumite pagube. Cel mai des poliţia intervine atunci când se produc accidente de maşini din cauza drumurilor. Astfel de cazuri sunt calificate drept nefaste. Datele Poliţiei Rutiere arată că în anul trecut au fost înregistrate puţin peste 30 accidente cauzate direct de starea drumurilor.
