Europa Liberă: Ce ne spun cifrele despre executarea bugetului, care recent au fost date publicităţii?
Valeriu Prohniţchi: „Depinde la ce le raportăm, la propriile aşteptări ale Ministerului Finanţelor, atunci când a elaborat şi, pe parcursul anului, a modificat Legea Bugetului sau dacă le raportăm la situaţia din anul 2011. Dacă e primul caz, atunci vedem că executarea bugetului nu a fost la înălţimea aşteptărilor Ministerului şi explicaţia mea este că aceste aşteptări probabil au fost prea optimiste. Dacă le raportăm la situaţia din anul 2011, atunci vedem că, în anul 2012, practic la toate aspectele de venituri şi de cheltuieli a fost o situaţie mai bună. Practic au crescut toate veniturile care au fost iniţial estimate, cu o excepţie extrem de importantă şi care se numeşte granturile externe. În 2012, vedem că donatorii devin mai precauţi. Această precauţie financiară fiind determinată şi de problemele financiare cu care se confruntă ţările dezvoltate.”
Europa Liberă: Executarea bună a bugetului la capitolul veniturilor se datorează şi exigenţei Fiscului, despre care se vorbeşte foarte mult, în ultimul timp?
Europa Liberă: Revenind la disciplina fiscală, totuşi cei cu bani mulţi sunt deranjaţi de Fisc, ei îşi plătesc impozitele? Pentru ca omul să vrea să plătească impozite, el trebuie să vadă că Fiscul este echitabil. În sensul acesta, avem un răspuns afirmativ?
Valeriu Prohniţchi: „Deocamdată nu. Nu avem o statistică a fenomenului eschivări de la plata impozitului. Dar, judecând după cele ce discutăm cu firmele din economia reală, aş putea să vă spun că în jur de 2/3 din firmele moldoveneşti se eschivează de la plata unei importante părţi a impozitelor. Şi aici mă refer atât la firmele private, cât şi, din păcate, la firmele de stat. Deci există rezerve importante, ca bugetul moldovenesc să crească fără ca, să spunem aşa, aceasta să presupună modificări esenţiale la legislaţia fiscală, ci, pur şi simplu, prin îmbunătăţirea civismului fiscal, dacă am putea să utilizăm această sintagmă. Evident, este şi reversul monedei, firmele moldoveneşti, în general, s-au deprins cu faptul că statul moldovenesc este destul de hrăpăreţ, destul de, să spunem aşa, feroce, în relaţiile cu firmele. Firmele mai sunt nevoite să plătească mită, să plătească bacşişuri pentru a obţine licenţe, pentru a obţine permise de activitate. Şi iată prezenţa la aceste plăţi informale le lasă firmelor senzaţia şi confort moral că ele fac bine că nu achită impozitele, deoarece ele consideră că oricum plătesc de două ori. Deci, în general, rezolvarea problemei economiei informale este una care va dura în timp. Noi nu vom putea imediat să scoatem toate firmele la suprafaţă. Este dăunător să strângem şuruburile prea tare, deoarece aceasta ar putea să ducă exact la efectul invers: ar putea să intre şi mai adânc în economia informală. În acelaşi timp, guvernul trebuie să aibă un mesaj foarte clar că gradual se pune punct acestui model de business. Dar exemplul trebuie să pornească de la întreprinderile care sunt controlate de stat. Şi de ce nu, guvernul ar trebui să demonstreze o disciplină mai înaltă în onorarea propriilor cheltuieli, în felul în care execută cheltuielile în bugetul de stat. Or, aici avem o altă mare rezervă, dacă ne uităm la hotărârile adoptate de Curtea de Conturi, conform estimărilor noastre, cam 50% din hotărârile Curţii de Conturi denotă delapidarea, în proporţii deosebit de mari, a fondurilor publice. Deci aici este o altă o altă direcţia strategică pe care ar trebui să mizăm, atunci când vorbim de sporirea anvelopei financiare pe care se bazează statul moldovenesc.”
Europa Liberă: Când îi vorbiţi unui cetăţean de rând, care ia bani la plic de la o firmă fantomă, de la o firmă care lucrează în economia tenebră probabil că nu laţi convins. El se bucură că ia bani mai mulţi, pentru că patronul nu plăteşte impozite. Cetăţeanul acesta nu vrea să iasă la suprafaţă, nu vrea să plătească şi el impozite. Pe omul acesta cum l-aţi determina să devină părtaşul Fiscului?
Valeriu Prohniţchi: „Din cauza că este un fenomen de masă, anume din această cauză el persistă. Pentru că oamenii învaţă unul de la altul şi reproduc modelele de comportament. „De ce eu aş fi mai prost decât vecinul meu; de ce eu ar trebui să-mi achit impozitele, dacă vecinul meu nu le achită” – aceasta este logica unui cetăţean simplu. Şi este o logică extrem de corectă, din punct de vedere economic. Spun încă o dată: modele de comportament adecvat trebuie să vină din partea elitelor. Evident că aici aceste modele bune de comportament trebuie cuplate şi cu sporirea, dacă putem să spunem aşa, graduală, binefăcătoare, dacă doriţi, a prezenţei Fiscului în economie. Totuşi Fiscul trebuie să înţeleagă că nu este arma care trebuie să distrugă business-ul, ci este, să spunem aşa, mâna blândă a unui părinte care îşi mângâie pe creştet copilul, care este prea ştrengar şi încearcă să-l pună pe calea cea dreaptă. Vă spun încă o dată: dacă oamenii vor vedea că marii rechini într-adevăr sunt prinşi, traşi la răspundere, aduşi în câmp legal, veniturile sunt scoase la suprafaţă, atunci şi oameni vor renunţa la această miopie fiscală sau financiară, pentru că acesta de fapt e un fenomen de miopie financiară, când oamenii nu se gândesc la faptul că în 20 de ani vor trebui să primească pensii. Şi dacă nu achită azi contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat, ei nu vor primi pensii. Deci iată atunci abia acest fenomen de miopie financiară va dispare. Spun încă o dată: va fi o tranziţie extrem de lentă şi graduală, deoarece fenomenul dat a persistat de 2 decenii, dacă nu chiar mai mult.”
