Cum va fi subvenţionată agricultura în acest an şi în ce măsură ne putem încrede în produsele locale, lactate înainte de toate – sunt două subiecte despre care vom avea o convorbire astăzi cu Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov.
Europa Liberă: Dle ministru, proiectul noului Regulament privind modul de repartizare a subvenţiilor în agricultură urmează să fie aprobat de Guvern până la sfârşitul acestei luni. Fondul de subvenţionare va constitui 460 de milioane, o majorare în 2013 de 60 de milioane. Ce-ar trebui să ştie în primul rând agricultorii despre politicile de subvenţionare pentru acest an?
Vasile Bumacov: „Noi, de la instituirea Agenţiei de intervenţie şi plăţi, în fiecare an facem o analiză amplă la sfârşit de an care a fost eficienţa acordării subvenţionării. Iată în acest an s-a făcut acest lucru, am văzut care sunt domeniile prioritare, unde obţinem mai multă eficienţă şi vreau să vă spun că acest regulament va fi perfecţionat, va fi direcţionată susţinerea spre domeniile pe care le considerăm strategice, dar se dezvoltă mai încet. Spre exemplu, sectorul zootehnic.
Dar, în afară de cele 400 de milioane - fondul de subvenţionare pe care l-am avut anul trecut şi 60 de milioane pe care le vom avea de la UE pentru proiecte pilot EMPARD -, vom mai avea încă 112 milioane-asistenţă pentru combaterea consecinţelor secetei din anul trecut, din care 22 vor merge la a doua tranşă pentru cei care au înfiinţat plantaţii de grâu de toamnă şi 90 de milioane de lei pentru cei care vor semăna porumb. Şi mai avem încă 14 milioane la consultanţă în agricultură.”
Europa Liberă: Deci, veşti bune cum ar vani. De unde, apropo, sau cum agricultorii, toţi cei care-şi doresc subvenţii pot afla informaţia în detaliu privind acest subiect?
Vasile Bumacov: „În primul rând avem direcţiile regionale ale Agenţiei de plăţi care sunt teritoriu, avem structurile de consultanţă, este site-ul Agenţiei de intervenţie şi plăţi. Dar, în fiecare an, când este adoptat regulamentul de subvenţionare, noi, vice-miniştri, ministrul, şefii de direcţie mergem în fiecare raion şi aducem la cunoştinţă care sunt schimbările, care sunt oportunităţile.”
Europa Liberă: Am văzut la capitolul lucruri noi două priorităţi de stimulare şi e vorba de Stimularea consolidării terenurilor agricole şi Stimularea irigării terenurilor agricole. În această privinţă despre ce bani este vorba şi pentru ce?
Vasile Bumacov: „În acest an noi am introdus trei măsuri noi de susţinere, la cele opt care au fost anul trecut. Deci, susţinerea consolidării. Uneori, costul perfectării documentaţiei este mai mare decât costul parcelelor de teren pe care le consolidează agricultorii, de aceea îi vom susţine cu surse financiare pentru a perfecta actele. Irigarea… Noi această măsură am avut-o, dar nu era eficientă. Din acest an vom susţine irigarea prin susţinerea asociaţiilor utilizatorilor de apă, îi vom subvenţiona. Şi este şi a treia măsură: îi vom susţine în premieră pe cei care vor defrişa plantaţiile multianuale învechite care nu permit acum să dezvoltăm sectorul.”
Europa Liberă: Pentru prima dată în regulament apare noţiunea de tânăr fermier, care se va bucura în cadrul politicilor de subvenţionare de o suplimentare de 10 la sută… Noţiunea a apărut. Cum e cu fermierul tânăr? Apare în ritmul şi numărul mulţumitor?
Vasile Bumacov: „Avem nevoie de sânge nou, de mentalitate nouă şi este foarte important ca cei care deja au studii mai mult în conformitate cu economia de piaţă să se lanseze în afaceri în agricultură. Fiindcă agricultura este o afacere bună. Tradiţional am avut bocete, plânsete, dar oricum este un domeniu foarte important pentru ţară şi dorim foarte mult ca cei care sunt peste hotare astăzi să vină acasă să lanseze afaceri în domeniul agriculturii şi toţi vor beneficia la toate măsurile cu 10 la sută decât agricultorii obişnuiţi.”
Europa Liberă: Dar apar fermieri noi?
Vasile Bumacov: „Sigur. Apar fermieri noi, apar fermieri care lansează afaceri noi, mai ales în domeniul agriculturii cu valoare înaltă. Fiindcă ştiţi cum e: creşterea grâului şi porumbului pe terenuri foarte mari nu ne aduce mult profit pentru ţară, dar când
Noi nu avem necesarul de lapte, nu avem necesarul de carne de vită, dar avem posibilităţi enorme de export.
vorbim de pomuşoare, de vineri, de livezi, fructe, legume, aici este domeniul nostru unde suntem şi competitivi, şi zona noastră este pentru acest domeniu. Şi iată aici o să-i susţinem.
Dar în special pe cei care vor lansa afaceri în sectorul zootehnic, fiindcă noi nu avem necesarul de lapte, nu avem necesarul de carne de vită, avem posibilităţi enorme de export, de aceea în acest domeniu chiar vom spori esenţial în acest an subvenţionarea şi avem doritori chiar investitori străini ca să vină să dezvolte această ramură.”
Europa Liberă: Aţi vorbit într-o conferinţă de presă despre asigurarea transparenţei şi minimizării birocraţiei în procesul acordării subvenţiilor. Asigurările Dvs. care sunt faţă de producători în acest sens? Dacă bani sunt mai puţini decât la alţii, măcar procedurile sunt mai simple şi mai puţin costisitoare ca timp şi nervi?
Vasile Bumacov: „Eu vreau să vă spun că în ultimii trei ani de zile noi am simplificat mult această procedură, fiindcă am lansat Agenţia de intervenţie şi plăţi, în premieră a fost necesar ca să mi acumulăm experienţă ca să vedem cum să facem acest lucru mai simplu pentru producătorii agricoli. Dar nu cred că ar trebui să vorbim despre o simplificare totală, fiindcă noi de fapt ceea ce facem cu aceste 400 de milioane şi 60 pe care le vom avea pentru proiecte pilot EMPARD este pregătirea pentru utilizarea banilor europeni, iar acolo sunt cerinţe pe care nu le poţi depăşi. De aceea noi nu putem să spunem că acest proces va fi simplificat la maxim. Şi nu este necesar, fiindcă totuşi este vorba despre bani publici, care nu pot pur şi simplu fi repartizaţi, aşa cum ne vine nouă în cap. Sunt reguli stricte care neapărat trebuie respectate.”
Europa Liberă: Nu pot să nu vă întreb: nu e cel mai simplu să se dea subvenţie pe hectar, o formulă care se aplică peste tot, nu pe domenii, ci pe hectar?
Vasile Bumacov: „Noi deja această etapă am trecut-o. Eu am făcut primul regulament în '98, atunci când am distribuit la hectar, dar aceasta a fost o modalitate de a susţine urgent producătorii agricoli. Noi vorbim de dezvoltare, noi vorbim de atragerea banilor în domeniul agriculturii. În anul trecut, fiind un an foarte dificil,
Aceste surse limitate, pe care le are guvernul pentru a susţine agricultura trebuie să meargă la dezvoltare, la eficienţă, la promovarea politicilor.
foarte complicat, cele 400 de milioane de lei pe care le-a dat statul şi a încurajat investiţiile în agricultură, am avut investiţii de 4,6 miliarde de lei faţă de 2,6 în 2011.
Aceste surse limitate, pe care le are guvernul pentru a susţine agricultura trebuie să meargă la dezvoltare, la eficienţă, la promovarea politicilor. Dacă noi vom repartiza bani la hectar să ştiţi că cumva îi ajutăm pe producătorii agricoli, dar nu se vede dezvoltare, nu se vede prioritizare, nu se vede dezvoltare. Aceşti bani care vin la hectar se opresc mai mult în baruri prin sate decât la dezvoltare.”
Europa Liberă: Dar ceilalţi tot pot să meargă spre agricultorii care nu au cea mai mare nevoie…
Vasile Bumacov: „Noi ne dorim să încurajăm oamenii care au eficienţă, fiindcă o investiţie în agricultură este un mare risc, este o mare responsabilitate, este nevoie de foarte multe cunoştinţe.”
Europa Liberă: Dle ministru este o ocazie să discutăm acum şi despre un subiect mai delicat: despre ce oferă populaţiei producători autohtoni. Despre cât de calitativ şi inofensiv este un produs agricol sau altul. Scepticismul sau, uneori, chiar îngrijorarea populaţiei faţă de produsele locale sunt în numeroase cazuri foarte ridicate. Recent o organizaţie neguvernamentală a anunţat că a prelevat probe de unt şi smântână de la producătorii autohtoni, ar fi verificat totul în laboratorul ministerului şi a difuzat – cu audienţă foarte mare, trebuie să spunem – constatarea că circa 80% din produsele pe care le-au avut în vedere, unt, smântână ş.a. nu ar corespunde reglementărilor tehnice stipulate în Legea privind laptele şi produsele lactate şi conţin grăsimi vegetale ş.a.m.d. De ce aţi tratat critic această acţiune a organizaţiei respective?
Vasile Bumacov: „Eu chiar atunci am spus că eu ştiu care este situaţia reală, fiindcă avem la mână rezultatele de laborator, fiindcă laboratorul este al Ministerului Agriculturii şi am spus că acest lucru se va termeni în instanţa de judecată. Şi Ministerul Agriculturii va acorda asistenţă juridică tuturor producătorilor agricoli care vor fi defăimaţi nejustificat.”
Europa Liberă: Deci, credeţi că este vorba despre o acţiune de defăimare.
Vasile Bumacov: „Evident. Avem un soi de oameni care nu s-au realizat, care sunt complexaţi şi se năpustesc peste o industrie întreagă care hrăneşte o ţară fără argumente şi acesta este un lucru grav. Noi acum suntem într-o amplă reformă a domeniului de siguranţă a alimentelor, fiindcă în trecut într-adevăr am avut deficienţe. Noi trebuie să delimităm calitatea de siguranţă, noi trebuie să ştim cine poate face public, doar este lege. Noi perfecţionăm legislaţia, dar nu se poate atunci când agricultorii cu atâta greu investesc în agricultură. Vă daţi seama producătorul acela de la ţară care creşte câteva vaci la 5 dimineaţa se scoală, le mulge, livrează acest lapte de calitate…”
Europa Liberă: Asta e de înţeles, dar de unde siguranţa că e un produs de calitate. În general, ce trebuie să ştie totuşi despre modul în care este verificat un produs, ca să nu devină victima unor eventuali escroci, de exemplu, care ar dori să compromită marfa şi să distrugă munca unui concurent, de exemplu?
Vasile Bumacov: „Calitatea şi inofensivitatea produselor nu se asigură prin controale, ci prin procesul de producere. Noi avem Agenţia sanitar-veterinară care este responsabilă de inofensivitate şi controlează aceste produse. Eu vreau să spun clar că pentru noi cel mai important este consumatorul, piaţa. Şi fiecare consumator ştie acest lucru, fiindcă piaţa te poate face bogat şi tot piaţa îţi poate distruge o afacere în câteva zile. Noi acest lucru îl ştim foarte bine, dar nu putem să ne permitem să acţionăm contrar legislaţiei. Orice consumator are tot dreptul să prezinte probele la laborator şi va primi rezultatele. Dar procesul de prelevarea a probelor este unul complicat şi cei care spuneţi dvs. nici nu ştiau care este diferenţa între gram şi procent şi nu aveau nici un drept să facă declaraţiile pe care le-au făcut.
Dar vă spun de unde vine problema. Noi am încercat să ne protejăm de importul care cu adevărat conţine ulei vegetal. Nu aveam utilajul necesar şi domnul prim ministru a mers în Franţa şi am obţinut utilaj de la francezi care ne permite astăzi să depistăm conţinutul de ulei vegetal în toate produsele lactate. Numai că, care este specificul nostru. Omanii noştri au folosit acest utilaj pentru a se lupta cu companiile moldoveneşti.”
Europa Liberă: Dar Ministerul l-a folosit? Adică, noi ştim acum ce consumăm?
Vasile Bumacov: „Bineînţeles. Noi consumăm produse lactate de calitate. Eu vă asigur.”