Mesaj din Portugalia: „Să se ia calea Europei, a democrației!”

Republica Moldova ocupă locul cinci în lume, după ponderea transferurilor de bani din străinătate. Într-un top alcătuit de Banca Mondială, ponderea remitenţelor în Produsul Intern Brut reprezentă 23%. Puţini dintre cei care au ales calea pribegiei revin în ţară. Departe de casă, la „capătul Europei”, tocmai în Portugalia, mii de moldoveni îşi câştigă bucata de pâine. Dorinţa multora dintre ei este ca actuala guvernare să nu dezamăgească alegatorii din ţară, dar nici pe cei din străinătate şi să depăşească criza în care se mai află Moldova.

Oleg Boghenco este preşedintele Centrului Cultural Moldav din Portugalia. Iată cum îl descrie el pe moldoveanul aflat la muncă în această ţară.

Oleg Boghenco: „E un reprezentant al clasei de mijloc. O mare parte din cei care au venit aici au studii superioare, se pot afirma chiar şi în această societate portugheză care pentru noi un timp a fost străină. Dar, după 10 ani, cam toţi şi-au luat cetăţenia portugheză ca a doua cetăţenie. Deja sunt integraţi şi ei sunt într-adevăr ca o clasă medie.”

Europa Liberă: De ce ar fi interesată Portugalia să ofere cetăţenie celor străini?

Oleg Boghenco: „Din Portugalia pleacă multe persoane. Este un exod de braţe de muncă. Chiar portughezii pleacă şi acuma s-a început un val nou.”

Europa Liberă: Să câştige mai bine?

Oleg Boghenco: „Să câştige mai bine decât în Portugalia.”

Europa Liberă: Unde pleacă?

Oleg Boghenco: „Ţările lor de destinaţie sunt Suedia, Franţa, Marea Britanie, Statele Unite ale Amercii.”

Europa Liberă: Şi cedează locul pentru cine? Pentru cei veniţi din Est?

Oleg Boghenco: „Locuri de muncă de acuma sunt mai puţine. Chiar în construcţii cu mult au scăzut locurile de muncă, sunt foarte limitate, mai ales, cu un contract de muncă, cu toate regaliile care se prevăd la un contract.”

Europa Liberă: „Regalii” însemnând?

Oleg Boghenco: „Privilegii. Deci, la un contract de muncă cum este în Portugalia se oferă 14 salarii anuale, se acumulează suma necesară pentru a avea şi o pensie normală. Conform legii, 15 ani lucraţi îţi asigură dreptul la pensie.”

Europa Liberă: Şi cine face defalcări în Fondul Social în Republica Moldova? Mulţi dintre dumneavoastră bănuiesc că, în eventualitatea revenirii, veţi cere şi pensie de acasă.

Oleg Boghenco: „Eu ştiu foarte multe persoane care fac defalcări şi acasă.”

Europa Liberă: Cât de mult pierde statul Republica Moldova că nu vă are acolo pe dumneavoastră, cei cu braţe de muncă şi cu intelectul pe care îl aveţi?

Oleg Boghenco: „Cred că enorm. Omul de la 30-35 până la 52-54 de ani poate să creeze, să se afirme, să stea bine pe picioare, cum trebuie. Aceşti oameni plecaţi, la momentul actual, nu pot întoarce nimic ţării, pot întoarce numai prin remitenţe, prin a trimite bani acasă. Şi acei bani sunt folosiţi pentru mâncare, pentru a cumpăra casă, dar nimic pentru dezvoltarea ţării.”

Europa Liberă: Dumneavoastră trimiteţi cui bani acasă?

Oleg Boghenco: „Majoritatea au trimis acasă la soţii, la părinţi, copii. Dar portughezii au avut o idee foarte bună şi ei repede s-au reorientat. Ei au adoptat o lege cu reintegrarea familiei, unirea familiei. Şi aici majoritatea persoanelor şi-au adus familiile. Ce au câştigat portughezi? Ce am pierdut noi? Banii pe care noi îi trimiteam, ieşiţi din economia portugheză, banii aceia se duceau şi lucrau pentru economia Republicii Moldova.

În cazul când familia a venit aici în Portugalia, de acuma gata, portughezii au făcut astfel, încât banii câştigaţi pe teritoriul lor să lucreze pentru ei. Acuma ultima redacţie a legii emigrării care este adoptată aici, în Portugalia, încă mai bine face acest lucru. Era înainte o dependenţă foarte mare de salariul persoanei care vrea să-şi aducă familia, pentru că 50% din salariu trebuia să ai pentru soţie, 25% pentru un copil şi încă 25% pentru alt copil. Şi vă închipuiţi legal cum trebuiau să arate sumele acestea. Acuma se va permite să se aducă familiile încă mai uşor. Ei aici au făcut un pas foarte inteligent, ceea ce Moldova nu poate face acuma, ca să atragă familiile noastre.”

Europa Liberă: În ce condiţii totuşi ar reveni la baştină moldovenii plecaţi în străinătate?

Oleg Boghenco: „În primul rând, tuturor le e frică nu de a investi, dar le e frică de a începe din nou. Noi ne-am schimbat şi cei de acasă s-au schimbat foarte tare. Eu cred că ei sunt puţin mai capitalişti ca noi.”

Europa Liberă: Cei rămaşi acasă?

Oleg Boghenco: „Unii din cei rămaşi acasă. S-au schimbat foarte tare oamenii. Sunt schimbări foarte mari în mentalitate.”

Europa Liberă: Se zice că acasă societatea e divizată. Dar văd că în străinătate e cam acelaşi lucru. De ce ar trebui în Portugalia, de exemplu, să existe atâtea asociaţii care reprezintă diaspora? Şi cât de prietenoase sunt aceste asociaţii?

Oleg Boghenco: „Noi avem boala noastră, a moldovenilor, invidia, pentru că aceasta e boala noastră şi aici fiecare cu rânza lui. Dar, cu toate că avem şi noi unele neînţelegeri (să spunem aşa), când ne strângem, noi ne înţelegem, lăsăm totul la o parte şi activăm împreună, şi facem câteodată lucruri destul de frumoase.”

Europa Liberă: Acuma a fost creată această structură guvernamentală, Biroul relaţii cu diaspora. Dar până acuma legătura directă era menţinută prin misiunea diplomatică.

Oleg Boghenco: „Stau lucrurile mult mai bine, mult mai bine.”

Europa Liberă: Mai bine în ce sens?

Oleg Boghenco: „Mai bine pentru că ambasada îşi îndeplineşte funcţiile. Ambasadorul are o echipă foarte bună. Dacă vine omul la uşa ambasadei şi are o nevoie, ea se deschide. Vin oamenii şi îşi rezolvă problemele. Este foarte bine, de aceea şi avem respect faţă de ambasadă. Nu avem probleme.”

Europa Liberă: Problemele consulare s-au rezolvat?

Oleg Boghenco: „Au existat foarte multe probleme consulare. Dacă la momentul actual în bucătăriile oamenilor, între ei la sărbători, nu am auzit un cuvânt rău despre activitatea consulatului sau a ambasadei. Am auzit: „Ai venit – s-a rezolvat”. Paşapoartele se obţin, cazierul juridic aici, pe loc, traducerile, nu e o sumă aşa de mare, 25 de euro, e normal. Nu e ca înainte: un preţ era pentru ambasadă, un preţ era nu ştiu pentru cine.”

Europa Liberă: Dacă revenim la povestea dumneavoastră, a fost o dramă că aţi abandonat Moldova şi aţi găsit bucata de pâine departe de casă sau totuşi a fost o poveste fericită, o istorie fericită?

Oleg Boghenco: „În cazul meu, este o dramă. Am avut un serviciu destul de bun. Am fost angajat la o instituţie de cercetări ştiinţifice care aparţinea Institutului de Energie din Moscova, având specialitatea inginer, inginer fizician. A fost o experienţă foarte bună. Am întâlnit nişte oameni de aur, m-au educat ca specialist. Mi-a părut foarte rău când s-a desfiinţat, nu era de unde se plăti salariile. Vă spun că am plecat din cauza că nu-mi ajungeau 2000 dolari ca să-mi cumpăr apartamentul. Mi-am adus şi familia, dar e foarte greu. Aceasta e o dramă. În cazul meu, e o dramă.”

Europa Liberă: Vă gândiţi că trebuie să reveniţi casă, în Moldova?

Oleg Boghenco: „Eu cu soţia ne întoarcem precis. Ne întoarcem.”

Europa Liberă: Când?

Oleg Boghenco: „Cum aranjăm băieţii la învăţătură, noi ne vom întoarce. Până acum doi ani, copiii, băiatul meu nici în ruptul capului nu vroia să rămână aici. A fost un an de zile acasă şi pe urmă a zis: „Tată, eu studiile le fac în Portugalia”. Vă spun cinstit.”

Europa Liberă: Ce l-a dezamăgit?

Oleg Boghenco: „Că noi nu puteam să asigurăm cheltuielile pe care el le avea acasă. Şi încă una: poate că el s-a întors să-şi găsească colegii, dar colegii lui de acum erau plecaţi tot în lume. Deci toţi sunt în România, în Franţa, în Italia, în Germania la studii. Şi acum ei învaţă. Dar fetiţa nu va pleca acasă. Aceasta e clar. Ea s-a rupt cu totul de ţară.”

Europa Liberă: Să înţeleg că Moldova e străină pentru fiică?

Oleg Boghenco: „Pentru fiică Moldova ce înseamnă? Faţa bunicii, a bunelului, ceea ce ea ţine minte.”

Europa Liberă: Doar atât?

Oleg Boghenco: „În clasa a 6-a a venit încoace. Dar când mulţi ani nu se duce acasă copilul, pierde legăturile, nu-şi vede buneii, nu-şi vede nanii. Multe legături se pierd.”

Europa Liberă: Bruxelles-ul şi-a propus să facă o poveste de succes din Republica Moldova. Dumneavoastră cum vedeţi ţara pe care aţi lăsat-o? Poate să ajungă o statul istorie de succes pentru UE?

Oleg Boghenco: „Statul Moldova? Poate. Pentru că noi suntem o ţară mică, se poate de făcut ordine. Dacă doreşti, faci curăţenie într-o ţară mică şi o pui la punct, şi faci treabă.”

Europa Liberă: Are Moldova elită politică?

Oleg Boghenco: „Îmi vine greu să spun lucrul acesta. Privesc şedinţele Parlamentului şi câteodată îmi vine să mă ascund sub masă de ruşine. O clasă politică trebuie educată, nu se educă în cinci ani. Marea Britanie o educă de sute de ani şi tot au probleme. Noi, ca să educăm o clasă politică, într-adevăr trebuie să fie generaţii ca interesul să nu fie numai al persoanei. Dar persoana într-adevăr să apere interesele alegătorului şi ale statului. Alegătorul şi este statul.”

Europa Liberă: Dar vă întrebam despre această poveste de succes.

Oleg Boghenco: „Uitaţi-vă aşa: dacă noi am venit aici în ţara aceasta şi noi, de bine-de rău trăim, muncim, facem, suntem la nivel şi (să spunem aşa) nu ne-am murdărit faţa ţării. Să-i întrebaţi pe portughezi cum e moldoveanul. E muncitor, face treabă. Dacă noi suntem în stare într-un stat aici străin să muncim, să activăm, să fim la nivel, să întreţinem familiile, să ne integrăm, se pune întrebarea: „De ce nu facem noi aceasta acasă?” Lasă acei politicieni să dea răspunsul acesta. Noi am ales politicianul, dar ceea ce spune şi ceea ce face politicianul acela sunt două lucruri diferite.”

Europa Liberă: Şi altă dată cum mai votaţi?

Oleg Boghenco: „Of, nici nu ştiu cum să mai votez altă dată... Să spunem cinstit că alegătorii nu aleg programele. Foarte puţini alegători citesc programele. Alegătorii aleg liderii.”

Europa Liberă: E greşit?

Oleg Boghenco: „E greşit, dar, dacă este un program, care într-adevăr va fi îndeplinit, reieşind din sursele şi din posibilităţile pe care le are Republica Moldova şi ei îl îndeplinesc într-adevăr, e clar că ţara va creşte. Şi cum spun, într-o ţară mică se poate de trăit şi se poate de făcut treabă. Clar că suntem tot timpul dependenţi şi de energie, depindem foarte mult de ieşirile peste hotare, de realizarea mărfurilor noastre. E foarte complicat de făcut lucrul acesta. Dar dacă statul ar... nici nu pot să spun că statul...

Noi suntem nişte oameni foarte muncitori. Vrem şi fiecare vrea să trăiască acasă, lângă părinţii lui, dar în situaţia economică dezastruoasă, noi am rămas în urma trenului mult, cu reformele, cu multe lucruri. Să se ia imunitatea parlamentară şi să se ducă acolo unde trebuie să se ducă. Merită după gratii – trebuie să se ducă după gratii. Judecata face lucrul acesta, nu noi. Dar la noi nu se vede lucrul dat.”

Europa Liberă: Cine e de vină?

Oleg Boghenco: „Eu socot aşa: dacă eşti cu pufuşor pe botişor, nu poţi să-l anini şi pe acelea, şi pe celălalt, pentru că, dacă am făcut împreună, tot nu putem. Dar într-o zi să zicem toţi: „Băi, dă să ne apucăm de lucru. Ian dă să ne mai gândim şi la alţii, nu numai la noi”. Voinţă politică trebuie, cineva trebuie să-şi asume această voinţă politică. Cineva trebuie să-i spună cumătrului: „Noi am botezat, dar aici e lucru”.

Europa Liberă: Dar de aici, din străinătate, mai rămâneţi cu percepţia că Moldova se zbate între Est şi Vest?

Oleg Boghenco: „Da. Da, dacă noi depindem de resursele energetice ale Rusiei, vrei-nu vrei, trebuie să fii cu două feţe. Şi noi plătim cea mai mare sumă fiind şi făţiş-nefăţiş loiali Rusiei. Bine, când a început câte oleacă a zburli din păr: „Da, dă să vă dăm mai jos. Mai rămâneţi cu noi deocamdată.”

Europa Liberă: Şi în cazul acesta, guvernarea cum trebuie să procedeze?

Oleg Boghenco: „Trebuie să procedeze în interesele ţării. Da care sunt interesele poporului? Aici de acuma trebuie de văzut. Ce vrea poporul acesta simplu?”

Europa Liberă: Dumneavoastră, din popor, unde vedeţi interesele şi cum le vedeţi, şi care sunt interesele?

Oleg Boghenco: „Trebuie să fie aşa: un vector strict determinat. Să se ia calea Europei, să se meargă pe democraţie, spre o transparenţă totală. Noi nici nu trebuie să aderăm la Uniunea Euroasiatică. Pe vrute, pe nevrute suntem acolo. Pentru că, dacă noi vom socoti numărul de populaţie cu gastarbaiterii care sunt în Rusia, să-i comparăm, aproape că ne nivelăm. Cei care vin de acasă, din Rusia, de acum ei sunt jumătate rusificaţi: „Aa, că e mai bine în Rusia.”

Europa Liberă: Şi dumneavoastră, care veniţi din Uniunea Europeană, ziceţi că-i mai bine în UE?

Oleg Boghenco: „E mai bine în Uniunea Europeană. Şi noi de multe ori chiar ne contrăm, pentru că mai mulţi bani se fac la Moscova decât în Portugalia. Dar, să vă spun cinstit, eu în Rusia m-aş simţi mult mai înjosit, cum nu pot să spun. Eu aici mă simt foarte liber. Şi cu o demnitate totală. Nu mă atinge nimeni. Şi să mă duc eu în Rusia…”

Europa Liberă: În Rusia credeţi că e umilinţă?

Oleg Boghenco: „E o umilinţă foarte mare. Pe mine, dacă mă opreşte aici un poliţist portughez, este o atitudine foarte, foarte loială şi normală. Este civilizată. Să mă întâlnească pe mine un cineva fără registraţia ceea, chiar fără viză, un poliţist să se apropie, fără a avea documentele legale, nu-ţi face nimic. Deci este o atitudine foarte umană.

Din istoriile pe care eu le cunosc de la colegii mei, de la prieteni despre ceea ce se întâmplă în Moscova cu fetele noastre, despre ceea ce se întâmplă în Moscova cu băieţii care vin şi li se iau banii în tren – e o mare diferenţă. Şi noi aici suntem trataţi foarte bine.”

***

Olesea Tanaşciuc se află printre moldovenii din diaspora portugheză, datorită soţului ei. La Lisabona ea s-a făcut traducătoare. Este şi preşedinta asociaţiei „Pro-Diaspora”. De la ea am aflat mai multe lucruri interesante despre moldovenii care au ales ca ţară de destinaţie Portugalia.

Olesea Tanaşciuc: „Suntem 21 de mii 600 de emigranţi moldoveni în Portugalia, dintre care peste 5000 deja au obţinut cetăţenia portugheză. Conform ultimelor statistici, probabil, numărul cetăţenilor moldoveni, care au solicitat cetăţenia portugheză, dar încă nu au obţinut-o deja, depăşeşte cifra de 5.000-6.000.”

Europa Liberă: Cât e de uşor să te integrezi în această societate?

Olesea Tanaşciuc: „Nu este foarte greu să te integrezi. Ba chiar e destul de uşor. Portugalia, anul trecut, a obţinut primul loc printre ţările europene cu cel mai bun nivel de integrare a emigranţilor într-o ţară străină. Portughezii prin naturaleţea lor sunt un popor foarte primitor, foarte deschis, omenos. Sunt foarte multe calităţi pozitive, asemănătoare cu cele ale poporului moldav.”

Europa Liberă: De ce ar accepta în ţară alte naţiuni, din moment ce criza nu-i ocoleşte?

Olesea Tanaşciuc: „Din considerentul braţelor de muncă mai ieftine. Şi s-a speculat în rândul portughezilor, într-un timp, că emigranţii le-ar fura pâinea portughezilor. Dar am asistat la un seminar „Mituri şi realităţi despre emigranţii din Portugalia”, unde s-a constatat că, de fapt, emigranţii în Portugalia contribuie considerabil la economia portugheză. Şi ceea ce se vehiculează în rândul populaţiei native de aici că emigranţii le-ar fura contribuţiile la stat, indemnizaţiile pentru copii nu este adevărat. Undeva 40% din venitul pe care emigranţii în Portugalia îl acordă statului portughez se întorc înapoi către emigranţi, prin contribuţii şi aşa mai departe. Restul vin în haznaua statului. ”

Europa Liberă: Să încercăm să facem portretul-robot al moldoveanului migrant în Portugalia. Cine este el?

Olesea Tanaşciuc: „Este un simplu cetăţean, care nu se diferenţiază foarte mult de cetăţeanul portughez. Nici prin accesul la învăţământ, nici prin accesul la sănătate nu se simte moldoveanul de aici discriminat. Moldoveanul aici este foarte asemănător cu portughezul nativ, aşa îl văd eu. Este muncitor necalificat, cu vârsta cuprinsă între 37-42-43 de ani, de o clasă medie joasă...”

Europa Liberă: În Republica Moldova sau aici?

Olesea Tanaşciuc: „Aici. În Republica Moldova ar fi medie.”

Europa Liberă: Şi pe cât de descurcăreţ este el? Pe cât de mult îi reuşeşte nu numai să se adapteze la condiţiile şi cerinţele, şi normele legale ale acestui stat portughez?

Olesea Tanaşciuc: „Eu văd moldovenii de aici ca pe o naţiune mai descurcăreaţă decât cei de acasă, pentru că străinătatea i-a călit foarte mult. Şi li s-a dat foarte greu ceea ce ei au obţinut, de-a lungul anilor, chiar dacă uneori au avut lacrimi în ochi, chiar dacă uneori au fost înjosiţi sau nu li s-au respectat anumite reguli şi anumite îndatoriri.”

Europa Liberă: Ce înseamnă a fi umilit?

Olesea Tanaşciuc: „Sunt foarte multe cazuri când oameni cu potenţial, oameni cu capacităţi, cu pregătiri în spate, oameni cu experienţă, venind într-o ţară străină să presteze nişte servicii pentru nişte oameni care vizibil sunt mult mai slab calificaţi şi dezvoltaţi intelectual, decât ei înşişi, pentru început unicul lucru care se întâmplă se izolează într-o depresie, dar se automotivează, explicându-şi lor pentru ce au venit, pentru că nimeni n-a venit de dragul venitului. Fiecare are în spate o problemă, o durere, un neajuns, care trebuie rezolvat sau echilibrat oarecum.”

Europa Liberă: Ce face moldoveanul cu banii câştigaţi aici, în Portugalia?

Olesea Tanaşciuc: „Majoritatea emigranţilor, care au venit, pentru început, au avut nişte probleme rămase acasă. Le-au soluţionat. Stând doi-trei ani deja încep a se acomoda. Îşi aduc familia, copiii şi renunţă la gândul iniţial, de atunci când au venit în Portugalia: „Lucrez pentru apartament, maşină, dau datoria sau ce mai am”. Se formează într-adevăr o altă etapă şi încep o altă viaţă: aduc familia, depăşesc perioada de integrare a copiilor şi aşa mai departe, astăzi fiind un popor destul de bine integrat.”

Europa Liberă: Crezi că moldoveanul migrant ştie să-şi gestioneze bine banii câştigaţi în străinătate?

Olesea Tanaşciuc: „Cred că nu.”

Europa Liberă: El pune accent pe material. Eu am vorbit cu câteva doamne de aici, care mi-au zis că, în zece ani, şi-au schimbat de douăzeci de ori perdelele, şi-au cumpărat mobilă…

Olesea Tanaşciuc: „Majoritatea pun accentul pe lucrurile materiale şi nicidecum pe investiţii, pe o afacere deschisă în viitor. În mare măsură, e vorba de material, de un automobil mai luxos, de o încăpere mai barosană fie în Portugalia, fie în Moldova şi aşa mai departe.”

Europa Liberă: Suflul acesta al europenizării adus din UE în Moldova, cum îl înţelegeţi voi?

Olesea Tanaşciuc: „Cetăţenii, care au emigrat, nu putem spune că nu vin cu o oarecare experienţă din Europa în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Şi cu o altă cultură?

Olesea Tanaşciuc: „Cu o experienţă mai bogată, cunoscând o altă cultură sau alte culturi. Eu, spre exemplu, când merg acasă în Republica Moldova, pot să deosebesc oamenii care sunt din Europa, pentru că-l văd cu pachetul de ţigări şi caută lada cu gunoi, unde să-l arunce. Aceasta nu înseamnă că, de fiecare dată, fiecare emigrant întors acasă are o atitudine super pozitivă. Nu înseamnă. Dar sunt cazuri şi cazuri, oameni şi oameni care s-au mai autodisciplinat, autoeducat. Oarecum situaţia din ţara străină (nu că ar fi Portugalia una dintre cele mai dezvoltate, nici vorbă, nu este Portugalia o ţară perfectă) te mai civilizează, omul se mai autoeducă, se mai organizează, e mai responsabil…”

Europa Liberă: În câteva cuvinte povestea Olesei Tanaşciuc cum ar suna la microfonul Europei Libere? A lăsat Moldova şi a venit în Portugalia?

Olesea Tanaşciuc: „Eu sunt în Portugalia datorită soţului. M-am căsătorit. Din fericire, nu am apucat experienţele mai puţin plăcute ale conaţionalilor noştri veniţi înaintea mea. Sunt corespondent pentru presa de la Chişinău, pentru „Gazeta „Basarabiei”. Prestez servicii de traducere.”

Europa Liberă: Şi povestea aceasta, dacă ne referim la şederea familiei tale în Portugalia, cât mai durează?

Olesea Tanaşciuc: „Nu ştiu ce surprize îmi rezervă viitorul. Deocamdată nu am...”

Europa Liberă: Dar sunteţi împliniţi aici?

Olesea Tanaşciuc: „Da, eu sunt încă la început de cale.”

Europa Liberă: Politica moldovenească cum e văzută din afara ţării?

Olesea Tanaşciuc: „De către emigranţi e văzută în ultimii ani foarte bine. Mai sunt şi unele dezamăgiri pe alocuri, se mai plânge lumea că am aşteptat schimbări mai mari şi mai vizibile. Dar totuşi douăzeci de ani pentru istoria Moldovei e prea puţin, ca să vedem schimbări atât de majore şi publicul fie din Republica Moldova, fie din Portugalia trebuie să înţeleagă că lucrurile mari nu se fac într-un timp atât de scurt. E nevoie de ani şi ani, de foarte multă implicare. Se observă o oarecare tindere spre Europa, e vizibilă. Dar nu pot să spun că deja este o latură bine definită, cu un contur evident că Moldova se îndreaptă clar spre Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Bine, dar guvernarea a spus sus şi tare şi chiar a scris în programul său că vectorul politicii externe rămâne a fi integrarea în UE.

Olesea Tanaşciuc: „Şi noi avem asemenea aşteptări şi sperăm, într-un timp cât mai apropiat posibil, chiar să fim o ţară europeană.”

Europa Liberă: Cine ar avea nevoie: Moldova de UE sau Uniunea Europeană de Republica Moldova?

Olesea Tanaşciuc: „Cred că moldovenii de UE.”

Europa Liberă: De ce? Doar n-o să vină funcţionarul european să lucreze în Republica Moldova? Aceeaşi oameni, aceeaşi mentalitate…

Olesea Tanaşciuc: „Poate schimbul de experienţă, poate libera circulaţie să aducă oarecare schimbări.”

Europa Liberă: Apropo, voi mizaţi pe obţinerea acestui regim liberalizat de vize?

Olesea Tanaşciuc: „Noi, acei care deja avem cetăţenie portugheză sau alţii care au dobândit cetăţenia altor state, nu prea mizăm. Dar cei de acasă chiar mizează foarte mult. Probabil, omul obosit acasă de atâta neclaritate şi de atâta nesoluţionare a problemelor vrea să vadă ceva mai bun. El speră că, dacă va ieşi din Moldova, acolo va găsi un câine cu colacii în coadă. Va vedea cât e de greu în străinătate şi cum se câştigă banul, şi cum e viaţa, că nu e atât de dulce şi atunci omul se va linişti: „Stai puţin că şi acasă se poate de făcut şi nu e chiar atât de rău cum ne părea nouă.”

Europa Liberă: Acest îndemn al guvernanţilor să vină moldovenii aflaţi la muncă în străinătate să investească în Republica Moldova vă ademeneşte?

Olesea Tanaşciuc: „Noi cunoaştem, practic, toate proiectele implementate de organizaţiile pentru migranţi, de guvern de a investi bani acasă. Sunt cetăţeni moldoveni, care au investit acasă, care au plecat, de exemplu, graţie proiectului PARE 1+1.”

Europa Liberă: Dar pe aceşti moldoveni îi numeri pe degete.

Olesea Tanaşciuc: „Da, îi numeri pe degete. Evident îi numeri pe degete. Unii dintre ei au rămas mulţumiţi de întoarcere, alţii nu au rămas mulţumiţi. Dacă e să fiu sinceră, nu cred că sunt foarte mulţi moldoveni care tind a se întoarce acasă, chiar şi cu proiectele acestea.”

Europa Liberă: De ce? Nu au încredere?

Olesea Tanaşciuc: „Nu au încredere. Asta e, lipsa de încredere. Mai ales, când mai aud şi de la cei doi-trei care au rămas nemulţumiţi că nu li s-a plătit, că nu li s-a achitat, că nu a fost conform termenului. Nu are încredere.”

Europa Liberă: Reproşuri la adresa guvernării din partea voastră ar fi?

Olesea Tanaşciuc: „Mă bucur că lucrurile merg spre bine, că Republica Moldova capătă un contur din ce în ce mai pozitiv. Noua Alianţă pentru Integrare Europeană are o perspectivă destul de bună. Sper eu, să nu ne dezamăgească. Mai mult, pentru că vin următoarele alegeri şi publicul tot aşteaptă şi aşteaptă. Publicul niciodată nu este mulţumit şi guvernanţii cunosc aceasta şi, probabil, se vor strădui din ce în ce mai mult să depună eforturile necesare să nu dezamăgească electoratul.”

Europa Liberă: Crearea acestui Birou pentru diaspora vă dă anumite speranţe? Ce aşteptări legaţi de această structură guvernamentală?

Olesea Tanaşciuc: „Realmente eu am rămas foarte plăcut surprinsă de noul Birou pentru relaţii cu diaspora şi a fost domnul Lutenco în Portugalia. Nu a venit cu mâna goală omul. A venit cu o donaţie de carte pentru şapte asociaţii diasporale de aici din Portugalia. Este un birou care are în frunte, în primul rând, un om foarte pozitiv, foarte optimist. L-am văzut implicat cu tot sufletul şi responsabil, organizat.

Deja sunt câteva colaborări realizate cu Biroul recent format, spre exemplu, spectacolul care a avut loc cu Maria Iliuţ „Deschide uşa, creştine”. Sunt o serie de alte activităţi. Noi sperăm să continuăm cu „Gazeta Basarabiei”, că şchiopătează pentru 2013 editarea publicaţiei şi sperăm Biroul pentru diaspora să nu ne lase...”

Europa Liberă: De izbelişte.

Olesea Tanaşciuc: „De izbelişte. Se pare că într-adevăr era stringentă nevoie de crearea unui asemenea Birou pentru diaspora. Ne simţim mai adăpostiţi, ca să spun aşa. Parcă avem un umăr, unde să ne lăsăm capul şi unde să spunem ce ne doare, dacă ne puteţi ajuta cu ceva. Şi avantajul e că suntem şi ascultaţi.”