De ceva vreme, îl aud tot mai des pe dl Boțan în emisiunea pe care a „personalizat-o” la un post de televiziune „multicultural”, precum că problema instituțiilor slabe din Republica Moldova este o consecință directă a partajării funcțiilor între membrii constituenți ai alianței de guvernare.
Depolitizarea instituțiilor statului este un lucru prea idealist, pentru că de exemplu dacă în Statele Unite președintele ales este democrat, atunci majoritatea directorilor agențiilor federale sunt desemnați de către Partidul Democrat. O altă problemă este că noi, din păcate, la moment, nu suntem capabili să organizăm adevărate concursuri libere, pentru că oricine ar cîștiga numaidecît peste scurt timp s-ar zvoni precum că acea persoană este omul cuiva sau dacă nu este atunci riscă să ajungă a cuiva.
Politizarea funcțiilor este văzută ca fiind un lucru negativ din cauza că cetățenii au prea puțină încredere în politicieni. Și este normal ca oamenii să fie sceptici, pentru că din 2007 pe scena politică aceleași persoane au trecut prin mai multe tabere politice, iar acest lucru a avut loc grație „traseizmului” politic. Dacă „fenomenul” politic menționat ar fi interzis prin lege, atunci încrederea cetățenilor în oamenii politici ar crește, pentru că n-ar mai fi posibil ca cineva să ajungă în Parlament pe listele unui partid, după care să adere la un alt partid sau să formeze o fracțiune a „ne-afiliaților”.
Un lucru pe care vreau să-l accentuez este că fiecare partid are propria sa viziune cum trebuie să arate „arhitectura” instituțională. De aceea, partajarea funcțiilor oferă partidelor posibilitatea de a-și delega în exclusivitate persoane credibile, punînd în „gaj” însăși imaginea propriilor partide. Iar dacă persoanele date nu promovează un model instituțional care să fie pe placul electoratului, atunci partidul respectiv numaidecît va fi penalizat la următoarele alegeri parlamentare.
Instituționalizarea din Republica Moldova este un proces care trebuie să evolueze, iar sarcina principală a celor delegați de partide este să nu le transforme în instrumente politice cu care să acționeze împotriva oponenților sau aliaților politici. Acest lucru iarăși necesită timp, pentru că politicienii încă nu au acea cultură și onestitate de a se dedica total intereselor statului fără ca să mai aibă și anumite interese pecuniare.
Trebuie de asemenea să menționez că depolitizarea funcțiilor nu poate avea loc atît de ușor într-o societate puternic politizată - așa precum este societatea moldovenească, unde pe lîngă o luptă politică se mai dă și o luptă geo-politică.
Verdictul este că atît timp cît sunt probleme grave la capitolul respectarea legii, nu vom putea avea nici instituții puternice.
Depolitizarea instituțiilor statului este un lucru prea idealist, pentru că de exemplu dacă în Statele Unite președintele ales este democrat, atunci majoritatea directorilor agențiilor federale sunt desemnați de către Partidul Democrat. O altă problemă este că noi, din păcate, la moment, nu suntem capabili să organizăm adevărate concursuri libere, pentru că oricine ar cîștiga numaidecît peste scurt timp s-ar zvoni precum că acea persoană este omul cuiva sau dacă nu este atunci riscă să ajungă a cuiva.
Politizarea funcțiilor este văzută ca fiind un lucru negativ din cauza că cetățenii au prea puțină încredere în politicieni. Și este normal ca oamenii să fie sceptici, pentru că din 2007 pe scena politică aceleași persoane au trecut prin mai multe tabere politice, iar acest lucru a avut loc grație „traseizmului” politic. Dacă „fenomenul” politic menționat ar fi interzis prin lege, atunci încrederea cetățenilor în oamenii politici ar crește, pentru că n-ar mai fi posibil ca cineva să ajungă în Parlament pe listele unui partid, după care să adere la un alt partid sau să formeze o fracțiune a „ne-afiliaților”.
Un lucru pe care vreau să-l accentuez este că fiecare partid are propria sa viziune cum trebuie să arate „arhitectura” instituțională. De aceea, partajarea funcțiilor oferă partidelor posibilitatea de a-și delega în exclusivitate persoane credibile, punînd în „gaj” însăși imaginea propriilor partide. Iar dacă persoanele date nu promovează un model instituțional care să fie pe placul electoratului, atunci partidul respectiv numaidecît va fi penalizat la următoarele alegeri parlamentare.
Instituționalizarea din Republica Moldova este un proces care trebuie să evolueze, iar sarcina principală a celor delegați de partide este să nu le transforme în instrumente politice cu care să acționeze împotriva oponenților sau aliaților politici. Acest lucru iarăși necesită timp, pentru că politicienii încă nu au acea cultură și onestitate de a se dedica total intereselor statului fără ca să mai aibă și anumite interese pecuniare.
Trebuie de asemenea să menționez că depolitizarea funcțiilor nu poate avea loc atît de ușor într-o societate puternic politizată - așa precum este societatea moldovenească, unde pe lîngă o luptă politică se mai dă și o luptă geo-politică.
Verdictul este că atît timp cît sunt probleme grave la capitolul respectarea legii, nu vom putea avea nici instituții puternice.