După introducerea noilor reguli, mult mai drastice, numărul solicitanţilor de compensaţii a scăzut considerabil.
Bătrânii care au cotizat o viaţă muncind pentru prosperitatea statului au ajuns să nu-şi mai dorească să aibă iarnă în viaţa lor. Facturile pentru consumul de gaze si căldura, care saltă în timpul rece al anului peste o mie de lei, sunt o povară pentru vârstnicii care nu se mai pot bucura de odihna binemeritată.
Chiar dacă statul oferă persoanelor cu venituri mici compensaţii pentru căldură în proporţie de 40 la sută din mărimea facturii, mulţi dintre cei nevoiaşi spun că nu pot face dovada că sunt vulnerabili, întrucât au în case televizoare, frigidere şi alte obiecte care ar constitui, potrivit asistenţilor sociali, dovadă a bunăstării. Este şi cazul Iuliei Lipcanu, din Chișinău, pensionată pe motiv de boală, având o pensie de 480 lei. Femeia merge în fiecare zi lângă Gara feroviară să vândă câte ceva din lucrurile copiilor, pentru a-şi aduna niţel bani ca să achite facturile:
Iulia Lipcanu
„N-am nimic, mă credeţi, n-am nimic în casă. Am pensia 480 de lei, sunt invalidă, la insulină din 2007, am fost operată de mai multe ori. Copiii nu mă pot ajuta că se descurcă şi ei greu, au familiile lor. Fetele şi băiatul mi-au dat nişte lucruri să vând că altfel nu mă pot ajuta. M-am adresat după compensaţii, dar mi s-a spus că nu am dreptul, că sunt înscrişi copiii în apartament şi că am frigider şi televizor. Frigider am că mi l-a dat fiica pe al ei şi televizor am. Însă pensia nu-mi ajunge nici pentru medicamente. Am încălzire autonomă, dar stau mai mult în frig că nu am cu ce plăti. Chiar şi aşa, iarna trecută îmi venea pentru serviciile comunale 1000 de lei, da ce faci cu 480 lei?”.
Şi mătuşa Ana se scoală dimineață devreme ca să prindă un loc unde să vândă vechituri:
„Dacă aveam bani, nu veneam aici să vând, nu-mi ajunge pensia şi indemnizaţia de invaliditate a nepotului care este orfan, să acoperim cheltuielile pentru căldură. O mie de lei avem amândoi pe lună. Am început să adun documentele ca să primim compensaţie, dar e greu, trebuie să umbli pe la multe cabinete. Dar o să le adunăm, că nu avem încotro, nu ne descurcăm”.
Autorităţile, care au introdus anul acesta noi reguli pentru obţinerea compensaţiilor pentru căldură, între care completarea unei anchete sociale riguroase, spun că numărul solicitanţilor a scăzut. În municipiul Chişinău, bunăoară, din cei 38 de mii de beneficiari din anul trecut, doar 18 mii si-au reconfirmat solicitările. Juristul Ion Preguza, expert în domeniul legislaţiei muncii, spune că mulţi dintre cei care au nevoie de ajutor nu-şi vor putea confirma acest drept din cauza mecanismului greoi de obţinere a actelor necesare:
„E o situaţie dificilă din mai multe puncte de vedere. În primul rând nu fiecare poate să suporte toată birocraţia asta, să treacă procedura de a obţine careva certificate, să se ducă să-şi confirme dreptul. Şi în situaţia asta mulţi cetăţeni care au dreptul să beneficieze de compensaţii, nu pot să-şi confirme acest drept. Şi în cele din urmă cine are de câştigat: fondul de unde se plăteşte. Eu consider că nu este corect, nu exclud că s-ar fi făcut intenţionat. Care vor solicita, vor primi, care nu, deşi au dreptul, nu vor primi”.
Ajutorul din partea statului, chiar dacă pentru mulţi este un colac de salvare, rămâne totuşi mult sub nevoile vitale ale pensionarilor. Mulţi din ei au pensii de trei ori mai mici decât necesarul pentru a avea un trai la limita existenţei, precizează expertul:
„Cum am putea să spunem că e o compensaţie echivalentă, dacă operăm cu mii atunci când vorbim de plăţile pentru serviciile comunale, dar aici e vorba de câteva sute de lei. E adevărat, oamenii sunt mulţumiţi şi de asta. Intenţia este bună, e puţin că nu este de unde, însă mecanismul nu este cel care ar trebui să fie.”
Avocata parlamentară, Aurelia Grigoriu, consideră că situaţia privind pensiile şi compensaţiile sociale se poate îmbunătăţi odată cu intrarea în vigoare a Legii privind bugetul minim de consum, care va impune calcularea pensiilor şi indemnizaţiilor din mărimea minimului de existenţă:
„Problema compensaţiilor este legată de mecanismul de implementare a legii privind bugetul minim de consum. Documentul încă nu a intrat în vigoare, deşi acest lucru ar fi trebuit să se întâmple până la sfârşitul acestui an. Nici legislaţia încă nu a fost adusă în concordanţă cu această lege. Pensia minimă va trebui să fie nu mai mică decât bugetul minim de consum, iar alocaţiile sociale – calculate, ţinându-se cont de mărimea acestui buget”.
Familiile cu venituri lunare mai mici de 1450 lei pentru o persoană şi care nu deţin nici bunuri considerate preţioase pot solicita subvenţii la factura de încălzire pentru sezonul rece 2012 – 2013 până la 1 decembrie.
