În vreme de criză economică, în țările europene crește numărul celor care au nevoie de sprijinul societății, și asta nu doar în țările europene mai sărace, dar și într-una din cele mai bogate, Belgia. Relatează de la Bruxelles Dan Alexe.
Criza economică și accelerarea precarizării sociale și materiale a unui mare număr de oameni au dus la accentuarea fenomenului sărăciei urbane în metropolele occidentale, inclusiv în capitala Uniunii Europene, Bruxelles. Asta a făcut ca Médecins du Monde, organizația umanitară franceză creată pentru a acorda ajutor medical de urgență bolnavilor lipsiți de mijloace financiare și materiale din țările lumii a treia, să-și lanseze în Bruxelles, iar curând și în Antwerpen, al doilea oraș al Belgiei, un program de consultări medicale de urgență și tratamente gratuite pentru săracii fără adăpost, imigranții ilegali și toți cei pe care iarna riscă să îi prindă abandonați în afara oricărei structuri de asistență socială și medicală.
Situația e îngrijorătoare și începe să se asemene din ce în ce mai mult cu anumite condiţii întâlnite în țările lumii a treia, cum a declarat-o Europei Libere șeful programului Médecins du Monde pentru Belgia Stéphane Heymans:
„Dacă e să vorbim numai despre Bruxelles, creșterea sărăciei, într-un timp foarte scurt, a luat proporții fenomenale. Pînă acum, serviciile sociale asigurau, de-a lungul anului, circa 150 de paturi disponibile pentru săracii străzii, ceea ce e oricum departe de a acoperi cifra reală, pentru că nu toți vin să petreacă noaptea într-un adăpost, dar în momentul de față, dată fiind apropierea iernii, au fost prevăzute aproape 800 de paturi numai în Bruxelles.”
L-am întrebat pe Stéphane Heymans cum se petrece relația de încredere între medicii benevoli - cu totul peste 100 de medici si infirmieri asigură, prin rotație, și neplătiți, acest benevolat umanitar - și ilegalii, cerșetorii sau disperații ajunși în stradă și care vor să-și păstreze anonimatul:
„Cei care vin să se adreseze centrului nostru se bucură de un anonimat total. Noi nu le cerem oamenilor acte de identitate. Tot ce le cerem este un nume, pentru statisticile noastre și pentru a le regăsi dosarul medical în cazul în care revin. In ce ne privește însă, pot să dea și un nume fals.“
Care sînt bolile cele mai frecvente cu care se prezintă acești paria ai metropolelor occidentale în centrele Médecins du Monde?
„E vorba în primul rând de afecțiuni dermatologice, probleme de piele, probleme cu oasele și articulațiile, din pricina statului în frig, dar și foarte multe probleme mintale. E limpede că tot acest stres și faptul de a fi aruncat din societate, de a deveni un deșeu uman, duce la pierderea încrederii de sine și la tulburări mintale.”
Un element îngrijorător în această sărăcie de tip nou din metropolele occidentale precum Bruxelles e faptul că persoanele în vârstă sînt statistic subreprezentate - media de vârstă a celor care vin la tratamentele gratuite ale Médecins du Monde e de 38 de ani. Una din explicații ar putea teoretic fi aceea că bătrânii în situație precară își găsesc locuri la cald în altă parte, însă, cum recunosc responsabilii Médecins du Monde, mai plauzibilă e explicația pesimistă, și anume că bătrânii ajunși în stradă au mai puține șanse de a supraviețui și de a ajunge la un centru medical, sau, cum a formulat-o Stéphane Heymans:
„Speranța de viață a persoanelor ajunse în stradă e de 43-44 de ani... Asta pune bara foarte jos.”
Dintre toți acești oameni care periodic umplu Curtea Miracolelor din Bruxelles administrată de Médecins du Monde numai o treime sînt belgieni. Restul sînt azilanți sau imigranți ilegali, inclusiv din țari est-europene, precum România, Moldova sau Serbia.
Criza economică și accelerarea precarizării sociale și materiale a unui mare număr de oameni au dus la accentuarea fenomenului sărăciei urbane în metropolele occidentale, inclusiv în capitala Uniunii Europene, Bruxelles. Asta a făcut ca Médecins du Monde, organizația umanitară franceză creată pentru a acorda ajutor medical de urgență bolnavilor lipsiți de mijloace financiare și materiale din țările lumii a treia, să-și lanseze în Bruxelles, iar curând și în Antwerpen, al doilea oraș al Belgiei, un program de consultări medicale de urgență și tratamente gratuite pentru săracii fără adăpost, imigranții ilegali și toți cei pe care iarna riscă să îi prindă abandonați în afara oricărei structuri de asistență socială și medicală.
Situația e îngrijorătoare și începe să se asemene din ce în ce mai mult cu anumite condiţii întâlnite în țările lumii a treia, cum a declarat-o Europei Libere șeful programului Médecins du Monde pentru Belgia Stéphane Heymans:
„Dacă e să vorbim numai despre Bruxelles, creșterea sărăciei, într-un timp foarte scurt, a luat proporții fenomenale. Pînă acum, serviciile sociale asigurau, de-a lungul anului, circa 150 de paturi disponibile pentru săracii străzii, ceea ce e oricum departe de a acoperi cifra reală, pentru că nu toți vin să petreacă noaptea într-un adăpost, dar în momentul de față, dată fiind apropierea iernii, au fost prevăzute aproape 800 de paturi numai în Bruxelles.”
L-am întrebat pe Stéphane Heymans cum se petrece relația de încredere între medicii benevoli - cu totul peste 100 de medici si infirmieri asigură, prin rotație, și neplătiți, acest benevolat umanitar - și ilegalii, cerșetorii sau disperații ajunși în stradă și care vor să-și păstreze anonimatul:
„Cei care vin să se adreseze centrului nostru se bucură de un anonimat total. Noi nu le cerem oamenilor acte de identitate. Tot ce le cerem este un nume, pentru statisticile noastre și pentru a le regăsi dosarul medical în cazul în care revin. In ce ne privește însă, pot să dea și un nume fals.“
Care sînt bolile cele mai frecvente cu care se prezintă acești paria ai metropolelor occidentale în centrele Médecins du Monde?
„E vorba în primul rând de afecțiuni dermatologice, probleme de piele, probleme cu oasele și articulațiile, din pricina statului în frig, dar și foarte multe probleme mintale. E limpede că tot acest stres și faptul de a fi aruncat din societate, de a deveni un deșeu uman, duce la pierderea încrederii de sine și la tulburări mintale.”
Un element îngrijorător în această sărăcie de tip nou din metropolele occidentale precum Bruxelles e faptul că persoanele în vârstă sînt statistic subreprezentate - media de vârstă a celor care vin la tratamentele gratuite ale Médecins du Monde e de 38 de ani. Una din explicații ar putea teoretic fi aceea că bătrânii în situație precară își găsesc locuri la cald în altă parte, însă, cum recunosc responsabilii Médecins du Monde, mai plauzibilă e explicația pesimistă, și anume că bătrânii ajunși în stradă au mai puține șanse de a supraviețui și de a ajunge la un centru medical, sau, cum a formulat-o Stéphane Heymans:
„Speranța de viață a persoanelor ajunse în stradă e de 43-44 de ani... Asta pune bara foarte jos.”
Dintre toți acești oameni care periodic umplu Curtea Miracolelor din Bruxelles administrată de Médecins du Monde numai o treime sînt belgieni. Restul sînt azilanți sau imigranți ilegali, inclusiv din țari est-europene, precum România, Moldova sau Serbia.
