La Bucureşti, în încercarea de a revizui, după referendumul pentru demiterea preşedintelui, listele electorale permanente, membri marcanţi ai uniunii social-liberale de guvernare au propus să se ia dreptul de vot al cetăţenilor români din străinătate. Iar una din comunităţile cele mai afectate ar fi cea a cetăţenilor români din Moldova. Mai multe de la Sabina Fati de la Bucureşti:
Cetățenii români cu drept de vot, aflați în străinătate participă de drept la alegerea președintelui sau la referendumul pentru demiterea acestuia, potrivit Curtii Constitutionale care si-a argumentat verdictul folosind legile in vigoare. Este vorba despre Legea alegerii presedintelui romaniei, capitolul al II-lea privind dreptul la vot din Constitutia Romaniei, dar si Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice. Premierul roman, Victor Ponta si presedintele interimar, Crin Antonescu i-au cerut Curtii Constitutionale sa fie de accord cu scoaterea romanilor dinafara granitelor de pe listele de vot. Ar fi fost vorba de circa jumatate de million de votanti si in consecinta de scaderea cvorumului prin care Traian Basescu ar putea fi demis mai usor. Victor Ponta si Crin Antonescu au incercat sa-l puna in dificultate in acest fel pe presedintele suspendat, folosindu-se de o modificare legislativa facuta in 2008 de guvernul liberal in legea electorala prin care se eliminau de pe listele electorale cetatenii romani cu domiciliu in strainatate si erau trecuti pe listele suplimentare. In 2009, insa, guvernul PDL revine la regula de dinainte, iar cei din afara granitelor, care detin pasaport romanesc apar din nou pe listele electorale stabile.
In orice caz Legea privind alegerea presedintelui Romaniei se refera explicit la toti cetatenii cu drept de vot, indiferent unde ar locui acestia. E posibil, totusi, ca in viitor lucrurile sa se schimbe, fiindca liderii socialisti si liberali au spus de mai multe ori ca dreptul de vot pentru cetateni ar trebui sa fie dat de locul unde-si platesc impozitele. Aceste declaratii excesive nu au primit inca nici un fel de critici din afara, desi multe state europene, dar nu numai, le permit cetatenilor lor stabiliti in afara granitelor sa voteze. Este vorba despre Elvetia, Italia, Norvegia, Olanda, Austria, Luxemburg, Monaco, Suedia, Spania. Multe state foste comuniste le dau de asemenea voie cetatenilor lor stabilititi in afara tarii sa-si execite dreptul de vot, de pilda, Georgia, Azerbaidjan, Croatia, Letonia, Lituania, Estonia, Slovenia, Slovacia, Republica Moldova si lista va fi marita probabil cu Unguria, la alegerile viitoare. Exista, pe de alta parte si situatii in care cetatenii stabiliti in afara pot vota pentru statele lor, doar in anumite conditii. De exemplu, Ucraina le da acest drept doar celor plecati temporar “pentru un motiv serios”, in vreme ce Germania ii lasa sa voteze doar pe cei care au continuat sa-si pastreze rezidenta in ultimele trei luni in Germania si nu au fost plecati din tara mai mult de 25 de ani. Se face, astfel, o distinctie clara intre cetatenii plecati temporar din tara si care pot vota la toate alegerile si cei care își au domiciliul stabil in afara si care pot vota doar la alegerile europene.
Sint si tari care nu le permit celor plecati in afara sa voteze deloc, cu exceptia corpului diplomatic si eventual a soldatilor aflati in misiune. Este cazul Greciei, Israelului, Irlandei, Maltei, Turciei, Armeniei, Albaniei sau Ciprului, ca sa dam doar citeva exemple din vecinatatea nu prea indepartata.
