Evenimentele de duminică de la Bălţi, când mai mulţi simpatizanţi ai partidelor de stânga, vorbitori de limbă rusă, au atacat un marş, anunţat să decurgă paşnic, al unioniştilor, a readus în actualitate problema limitelor dreptului la libera exprimare. Adică, până unde, de exemplu, un cetăţean, îşi poate exercită dreptul la liberă exprimare, fără să fie pedepsit de lege pentru ceea ce spune, şi de unde exerciţiul acestui drept se transformă în abuz? Discursul în cadrul unor întruniri publice, chiar dacă este deranjant, şochează sau nelinişteşte, se încadrează în limitele legale şi în exigenţele pluralismului atâta timp cât nu se transformă în incitare la ură şi violenţă, spune directorul Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului (CREDO), Sergiu Ostaf:
“Mesajele pot fi incisive şi deranjate, dar asta e libertatea de exprimare, nu poţi să laşi să fi-i influenţat şi să devii agresiv. Regula este foarte simplă, adică tolerezi un alt punct de vedere, chiar dacă este deranjant, creează disconfort, chiar dacă atentează la anumite sentimente de indentitate sau altele, totodată organizezi o altă acţiune paşnică. La Bălţi, am văzut, nu toţi unii au protestat paşnic. Primele semne de ilegalitate au fost când contramanifestanţii au blocat marşul paşnic şi au limitat dreptul de exprimare al primilor “.
Referindu-se la incidentul de la Bălţi, în care mai mulţi participanţi la Marşul Unionist, printre care şi o jurnalistă care reflecta evenimentul, au fost răniţi, Sergiu Ostaf spune că violenţele nu ar fi luat amploare dacă liderii Partidului Social Democrat, organizatori ai contramanifestaţiei opozante protestului legalizat, ar fi chemat simpatizanţii săi la calm şi proteste paşnice, aşa cum s-a întâmplat în cazul Partidului Comuniştilor, de exemplu, care a protestat, cu mesaje incisive, dar în altă parte. “Liderii PSD însă au avut ei înşişi un discurs xenofob şi incitant la ură şi violenţă, acţiuni pasibile de pedeapsă, care în niciun caz nu trebuiesc tolerate într-o societate democratică”, spune Sergiu Ostaf.
Mai multe organizaţii active în domeniul dreptului omului şi de media au condamnat violenţele de la Bălţi şi au cerut public autorităţilor şi organelor de drept să investigheze cazurile de atac asupra persoanelor, dar şi discursul incitant la ura şi violenţă admis de unii lideri politici. Iată ce spune reprezentantul organizatorilor marşului de protest autorizat Constantin Codreanu:
“Aşteptăm ca MAI să investigheze profesionist, mai ales că noul ministru a promis acest lucru, deşi tot el a spus că poliţia şi-a făcut bine treabă ieri, afirmaţie cu care nu suntem de acord, în condiţiile în care există răniţi printre jurnalişi şi reprezentanţi ai mişcării noastre”.
L-am întrebat pe Sergiu Diaconu, expert în domeniul reformei de drept, cum trebuie să intervină poliţia atunci când protestele paşnice degenerează în violenţe sau atunci când cei nemulţumiţi au un discurs care atinge onorarea şi demnitatea altor persoane:
“Statul, în persoana autorităților locale și ale forțelor de ordine au obligația activă de a contribui la păstrarea ordinii publice atunci când un cetățean sau un grup vrea să-și exprime pașnic opiniile şi să facă tot posibilul pentru a preveni ciocnirile stradale sau deturnarea manifestațiilor. În cazul de la Bălţi poliţia a deschis deja dosare, urmează să stabilească şi persoanele care au avut un discurs xenofob şi au incitat la ură şi violenţe”.
În ultimii trei ani, Republica Moldova a fost condamnată de CEDO pentru că autorităţile statale n-au asigurat libertatea de întrunire şi de exprimare așa cum s-a angajat prin Constituţie şi Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului. Cazul de la Bălţi, spun apărătorii drepturilor omului, trebuie să formeze un precedent şi să impună mai multă responsabilitate din partea liderilor politici, dar şi a participanţilor la întrunirile publice, care trebuie să ţină cont de principiul că libertăţile fiecărui individ se termină acolo unde încep drepturile altei persoane.
