Cât de echitabilă este despăgubirea bănească acordată de instanţele moldoveneşti unor persoane cărora le-ar fi fost încălcat vreun drept? Întrebarea a ajuns în atenţia opiniei publice după ce zilele trecute o instanţă din Chişinău a dispus încasarea în beneficiul unui politician, din contul bugetului de stat, a unei sume record, de 6 milioane de lei, în calitate de prejudiciu moral pentru suferinţele care i-au fost provocate în urma cercetării sale în două dosare aflate pe rol în anii 2002-2009, constatate de instanţa de judecată ca fiind fabricate.
Este cazul Preşedintelui Asociaţiei „Parlamentul ’90”, Pantelei Sandulachi, actualmente membru al Partidului Liberal Democrat din Moldova.
Deşi cazul nu s-a epuizat deocamdată, dosarul urmând să fie examinat şi de Curtea Supremă de Justiţie, atât societatea civilă, cât şi reprezentanţii organelor de drept se declară de pe acum îngrijoraţi şi anticipează crearea unui precedent periculos pentru justiţia moldovenească.
Agentul guvernamental ad interim, Lilian Apostol, a explicat Europei Libere motivele acestei îngrijorări:
„Eu văd cazul respectiv doar ca o destabilizare a practicii judiciare. Noi ne vom trezi cu obligativitatea practic a tuturor instanţelor, după acest caz, de a acorda asemenea sume în fiecare caz similar”.
Preşedintele Centrului de Resurse Juridice, avocatul Vlad Gribincea, precizează la rândul său că politicianul a reclamat încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a unei cauze penale, o încălcare pentru care nici chiar Curtea de la Strabourg nu prevede o despăgubire mai mare de 3000 de euro:
Vlad Gribincea crede că magistraţii moldoveni îi favorizează pe politicieni în raport cu cetăţenii simpli, iar cazul Sandulachi este mai mult decât relevant în acest sens. Judecătorul de la Curtea de Apel a şi recunoscut în textul hotărârii că, atunci când a decis suma satisfacţiei morale, a ţinut cont de faptul că reclamantul a fost deputat în Parlamentul R.Moldova şi a deţinut mai multe funcţii publice. Vlad Gribincea consideră că politicienii ar trebui să se mulţumească cu o recunoaştere de către instanţă a violării drepturilor lor şi nu neapărat o compensaţie morală:
„Am văzut situaţii în care unei persoane pentru mai mult de un an de zile de detenţie ilegală instanţa i-a acordat compensaţii de 15 mii de lei, iar politicienilor – sute de mii de lei. Ei, politicienii, doar au fost puşi sub urmărire penală, n-au fost deţinuţi, arestaţi, ei chiar şi fiind sub urmărire penală au avut permanent posibilitatea de a reacţiona şi, de fapt, au folosit dosarele în favoarea lor, ca politicieni, fortificându-şi poziţiile. Mai mult ca atât, ei, fiind politicieni, cred că ar fi trebuit să fie mult mai interesaţi în redresarea bunului lor nume, adică în achitarea sa, decât în obţinerea unor compensaţii morale de la stat”.
Pentru unificarea practicii naţionale cu cea internaţională în materie de despăgubiri şi compensaţii materiale, preşedintele CSJ Mihai Poalelungi şi Direcţia Agent guvernamental a Ministerului Justiţiei au publicat recent pe site-ul CSJ o explicaţie la aplicarea legii privind repararea prejudiciului moral. Din nou agentul guvernametal interimar Lilian Apostol:
„Practica judiciară trebuie să fie una constantă şi să constituie un garant al echităţii procedurilor. Acest garant este o formă de securitate a raporturilor juridice, o anumită certitudine, fapt care îl constituie şi practica judiciară. Practica constantă este un garant al echităţii. Când noi avem de a face anume cu compensarea prejudiciilor morale, materiale sau de alt gen trebuie să fie de asemenea o anumită abordare constantă, plus, în cazul acesta, trebuie să fie luată în consideraţie şi practica CEDO”.
Una dinte cele mai mari despăgubiri dictate până acum de instanţele naţionale, în mărime de 200 mii lei, i-a a fost acordată liderului formaţiunii politice „Moldova Noastră” Serafim Urechean, actualmente preşedinte al Curtii de Conturi.
