Linkuri accesibilitate

Ştiri

M. Ghimpu: Moldova are trei obiective strategice: aderarea la NATO, aderarea la UE, şi retragerea trupelor ruse din Transnistria

Moldova are trei obiective strategice: aderarea la NATO, aderarea la UE, şi retragerea trupelor ruse din Transnistria, a declarat deputatul liberal Mihai Ghimpu în cadrul mesei rotunde „Moldova şi Lituania în drumul lor spre Europa secolului XXI”, care a avut loc la Vilnius. Ghimpu a mai spus că Moldova se află în tranziţia de la un sistem de cutume şi tipare socio-politice de sorginte sovieto-asiatică spre sistemul de valori europene, şi această tranziţie va încheia după ţara va trece “prin purgatoriul de foc al decomunizării şi desovietizării. Procesul a început în 2009 şi probabil va mai continua câţiva ani.”

Vezi ultimele știri

Sediul liceului „Evrika” din Râbnița, inspectat de experții de la Chișinău după 20 de ani

Experți din domeniul educației de la Chișinău și Tiraspol în vizită la complexul de clădiri ce aparțin Liceului Teoretic Evrika din or. Râbnița, 28 februarie 2025.
Experți din domeniul educației de la Chișinău și Tiraspol în vizită la complexul de clădiri ce aparțin Liceului Teoretic Evrika din or. Râbnița, 28 februarie 2025.

Reprezentanți ai autorităților de la Chișinău și ai organizațiilor internaționale au vizitat vineri, 28 februarie, în premieră după peste 20 de ani, complexul de clădiri al Liceului Teoretic „Evrika” cu predare în limba română din Râbnița, sechestrat de așa-zisele autorități de la Tiraspol în 2004.

Secretara de stat a Ministerului moldovean al Educației și Cercetării, Valentina Olaru, a spus Europei Libere că delegația a fost una amplă și a cuprins experți din domeniul educației, Biroului politici de reintegrare, misiunii OSCE, ai Uniunii Europene și, la insistențele Tiraspolului, oficiali ai Ambasadei Rusiei de la Chișinău.

Aceștia au vizitat clădirile și terenurile aferente care aparțin Liceului Teoretic „Evrika”, nefolosite de peste 20 de ani, pentru a vedea în ce stare sunt și de câți bani e nevoie pentru lucrările de reparație.

„Noi am cerut părții transnistrene o garanție în scris că sediul va fi reîntors liceului, au fost mai multe discuții, dar am primit un răspuns evaziv, sperăm să primim un răspuns cât mai rapid și să numai treacă încă 20 de ani”, a spus Valentina Olaru.

Olaru susține că după ce vor primi confirmarea în scris, privind utilizarea spațiilor liceului în scop educațional, specialiștii de nivel tehnic de la Chișinău vor putea începe lucrările de reconstrucție a clădirilor Liceului „Evrika”.

Întoarcerea sediului liceului din Râbnița, din care profesorii și elevii au fost alungați în vara anului 2004, este una dintre condițiile puse de autoritățile R. Moldova, Tiraspolului pentru a permite tranzitarea gazelor spre regiunea transnistreană.

Directorul liceului, Ion Bucioc, a spus Europei Libere într-un interviu telefonic că întregul colectiv are speranța că complexul de clădiri va fi întors în proprietatea școlii.

Clădirea, care a fost construită din bugetul Republicii Moldova, a rămas nefolosită după ce, în 2004, a fost preluată în mod forțat de autoritățile separatiste. De atunci, școala a fost nevoită să-și desfășoare activitatea în spații improvizate, iar în prezent închiriază o grădiniță, care nu are nici sală de sport și nici cantină.

În prezent, în liceul „Evrika” din Râbnița învață peste 200 de elevi. Administrația spune că face cu greu față cererii tot mai mari pentru studii în limba română din partea copiilor din orașul Râbnița și din localitățile din apropiere.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Tauber rămâne temporar fără salariul și indemnizațiile de deputat din cauza absențelor nemotivate

Marina Tauber la un protest la Curtea Constituțională împotriva validării referendumului privind aderarea la UE, octombrie 2024.
Marina Tauber la un protest la Curtea Constituțională împotriva validării referendumului privind aderarea la UE, octombrie 2024.

Deputata Marina Tauber, apropiată fugarului Ilan Șor, a rămas fără salariul de parlamentar, indemnizațiile și compensațiile care i se cuvin în această funcție. Plățile au fost suspendate după ce deputata nu s-a mai prezentat la ședințele Parlamentului din acest an și nici nu și-a motivat absențele.

Decizia a fost luată vineri, 28 februarie, de președintele Parlamentului, Igor Grosu, care a semnat o dispoziție în acest sens, la propunerea Comisiei parlamentare juridică, numiri și imunități. Dacă Tauber va reveni, plățile vor fi reluate, precizează dispoziția semnată de speaker.

Regulamentul Parlamentului stabilește că deputatul este obligat să anunțe Biroul permanent despre cauza absenței, cu excepția cazului în care decide să nu participe în semn de protest față de o chestiune din ordinea de zi.

Parlamentul a precizat că pe parcursul acestui an, deputata Marina Tauber, apropiată de fugarul Ilan Șor, nu și-a motivat absențele de la ședințele plenare și cele ale comisiilor permanente.

Procuratura Anticorupție a precizat pe 7 ianuarie că Tauber a părăsit Republica Moldova prin Aeroportul Internațional Chișinău, de unde a zburat spre Istanbul, Turcia.

Tauber nu este prima deputată în privința căreia se aplică aceste sancțiuni. Fără salariu și indemnizații a rămas și Ilan Șor, în legislatura actuală și cea din 2019 - 2021, la fel după ce a nu s-a mai prezentat la ședințele comisiilor și din plen și nici nu și-a motivat absențele.

În aprilie 2023, Șor a rămas și fără mandatul de deputat, după ce a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Chișinău la 15 ani de închisoare pentru rolul pe care l-a avut în „furtul miliardului” din sistemul bancar. Ilan Șor a părăsit R. Moldova în iunie 2019, de unde a plecat în Israel, iar din 2024 s-a stabilit la Moscova.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Sârbii bosniaci amenință cu secesiunea după ce liderul lor, Milorad Dodik, a fost condamnat

Polițiștii sârbi bosniaci pe o stradă din Banja Luka la 26 februarie, când președintele lor, Milorad Dodik, vorbea la un miting împotriva condamnării sale pentru sfidarea autorităților internaționale.
Polițiștii sârbi bosniaci pe o stradă din Banja Luka la 26 februarie, când președintele lor, Milorad Dodik, vorbea la un miting împotriva condamnării sale pentru sfidarea autorităților internaționale.

Regiunea sârbă autonomă din Bosnia a adoptat legislație care interzice accesul poliției naționale și sistemului judiciar pe teritoriul său, după ce un tribunal i-a interzis liderului său separatist, Milorad Dodik, să facă politică timp de șase ani și l-a condamnat la un an de închisoare.

Măsura subminează instituțiile statului, declanșând o criză constituțională în Bosnia postbelică, puternic polarizată etnic. Rusia, o susținătoare a lui Dodik, a declarat că sentința a fost motivată politic și va destabiliza Balcanii, notează Reuters.

Un tribunal din Sarajevo l-a condamnat săptămâna aceasta pe Dodik după ce acesta a semnat legi care suspendau hotărârile Curții Constituționale din Bosnia și ale trimisului internațional Christian Schmidt, care supraveghează punerea în aplicare a Acordului de pace de la Dayton, din 1995.

Dodik nu a fost prezent miercuri la pronunțarea hotărârii Curții și a respins verdictul.

În declarațiile făcute chiar înainte de votul de joi seară din parlamentul sârb bosniac, el a sugerat că decizia de judecată ar fi dat semnalul secesiunii, denunțând acordurile de pace care au păstrat Bosnia intactă, dar divizată în două regiuni autonome, în mare parte pe liniile de încetare a focului, vechi de 30 de ani.

Milorad Dodik vorbind la ședința de parlament din 27 februarie, de la Banja Luka.
Milorad Dodik vorbind la ședința de parlament din 27 februarie, de la Banja Luka.

„Acest moment este favorabil și vă invit să votați legea fără ezitare”, le-a spus liderul naționalist sârb parlamentarilor din Banja Luka, capitala regiunii. „Credem că există un impuls pentru ca noi să facem acest lucru fără utilizarea forței”.

El a declarat că regiunea sa își propune să anuleze toate reformele impuse de trimișii de pace - crearea sistemului judiciar de stat, a poliției, a administrațiilor militare și fiscale comune.

Dodik conduce una dintre cele două entități - cealaltă este Federația Bosniaco-Croată - care au fost legate printr-un guvern central slab, cu sediul în capitala Sarajevo, în conformitate cu acordurile de la Dayton, pentru a preveni alunecarea țării înapoi în război.

Legislația adoptată la cererea lui a fost condamnată imediat de autoritățile centrale.

„Nu sunt pregătit să particip la nicio discuție sau să discut despre continuarea cooperării politice cu instituțiile Republicii Srpska până când toate aceste acțiuni împotriva constituției, a acordului de pace de la Dayton și a statului nu vor fi oprite și anulate", a declarat Nermin Niksic - prim-ministrul federației croato-musulmane din Bosnia - într-o postare pe rețele.

Denis Becirovic - membrul musulman bosniac al președinției tripartite a Bosniei - i-a criticat pe Dodik și pe oficialii RS, afirmând că acțiunile lor reprezintă un „atac la adresa ordinii constituționale a țării".

Avertismente și reacții

Războiul din 1992-1995 dintre sârbii bosniaci, croați și musulmanii bosniaci a ucis peste 100.000 de persoane, fiind cel mai grav dintre conflictele care au izbucnit în urma destrămării Iugoslaviei federale și multietnice.

După verdictul dat miercuri de tribunal împotriva lui Dodik, Departamentul de Stat al SUA a reafirmat sprijinul Washingtonului pentru acordurile de la Dayton și pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Bosniei.

„Ne opunem ferm oricăror acțiuni ale liderilor locali care ar submina securitatea și stabilitatea”, a postat joi purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Tammy Bruse, pe platforma X.

Parlamentul din Banja Luka a adoptat, de asemenea, o lege de instituire a unui Consiliu Superior Judiciar și al Procurorilor din Republika Srpska paralel, Dodik făcând apel la sârbii angajați în instituțiile judiciare de stat să demisioneze și să treacă la organismul regional.

O altă lege nouă adoptată în timpul sesiunii etichetează organizațiile non-profit finanțate din străinătate drept „agenți străini”. Grupările pentru drepturile omului au declarat că a fost modelată după o lege rusă din 2012, utilizată pe scară largă pentru a suprima grupurile pro-democrație și mass-media independente.

Parlamentarii din opoziția sârbo-bosniacă - mai moderată - au boicotat votul de joi seară.

„Această lege dă o lovitură directă Acordului de pace de la Dayton, Constituției Bosniei și Herțegovinei și Constituției Republicii Sârbe”, a declarat Ognjen Bodiroga, deputat din partea Partidului Democrat Sârb (SDS).

Aleksandar Vucic, președintele Serbiei vecine, pe care mulți dintre sârbii bosniaci o consideră țara lor mamă, și premierul ungar, Viktor Orban, au criticat, ca și Rusia, condamnarea lui Dodik de către tribunalul de la Sarajevo.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Frații Tate „nu sunt bineveniți” în Florida, după plecarea din România

Andrew Tate (centru) și Tristan Tate sosind joi în Statele Unite.
Andrew Tate (centru) și Tristan Tate sosind joi în Statele Unite.

Influencerul misogin americano-britanic Andrew Tate și fratele lui Tristan, acuzați de viol și trafic de persoane, au avut parte de o primire rece din partea autorităților statului american Florida, unde au ajuns după ce procurorii români le-au ridicat restricția de călătorie.

Guvernatorul Ron DeSantis i-a avertizat pe frații Tate că „nu sunt bineveniți” în statul Florida, date fiind acuzațiile cu care se confruntă.

„Florida nu este un loc în care ești binevenit cu acest tip de comportament”, a spus DeSantis la o conferință de presă.

La rândul său, procurorul general al statului din sud-estul SUA, James Uthmeier, a declarat într-o postare pe rețelele de socializare că biroul său va face o „anchetă preliminară” asupra lor.

„Florida are toleranță zero față de traficul de persoane și violența împotriva femeilor. Dacă oricare dintre aceste presupuse infracțiuni implică jurisdicția Floridei, îi vom trage la răspundere”, a declarat Uthmeier.

Mai înainte, joi, autoritățile din România precizaseră, pe fondul marelui ecou mediatic al plecării celor doi, că ei tot vor fi obligați să revină în cadrul procesului juridic. Surse citate de Reuters au spus că vor fi așteptați la București chiar luna aceasta.

Între timp, în America frații Tate și-au reiterat afirmațiile de nevinovăție, declarându-se „neînțeleși”.

Ministrul român al Justiției: Trebuie anchete corecte, atât la frații Tate, cât și la Georgescu

Plecarea surprinzătoare a fraților Tate din România a fost deplânsă de mai multe femei britanice care i-au dat în judecată și, în mod mai izolat, de unii politicieni români, precum candidatul la președinție, Nicușor Dan.

Guvernarea de la București nu a comentat-o, insistând că nu se amestecă în treburile justiției.

La o zi după plecarea celor doi, ministrul Justiției, Radu Marinescu, le-a cerut, vineri, organelor judiciare, să facă investigații în mod ”corect, obiectiv, imparțial și cu respectarea prezumției de nevinovăție”, atât în cazul fraților Tate, cât și al lui Călin Georgescu.

Câștigătorul primului tur al alegerilor prezidențiale de anul trecut din România, anulate între timp, a fost pus sub acuzare săptămâna aceasta sub acuzații grave, legate de promovarea fascismului și falsuri în campania electorală.

„Întrucât există un mare interes public privind situația unor cauze judiciare notorii (cazurile privind pe domnii Georgescu, Tate) fac următoarele precizări: în calitate de ministru al Justiției, solicit organelor judiciare să efectueze orice investigație sau să desfășoare orice procedură legală menită a conduce la aflarea adevărului cu promptitudine, corect, obiectiv, imparțial și cu respectarea prezumției de nevinovăție și a drepturilor și libertăților omului', a scris Radu Marinescu, pe pagina sa de Facebook, potrivit Agerpres.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Moldova va putea exporta produse pe piețele EFTA fără taxe vamale începând cu 1 aprilie

Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, anunță într-un briefing de presă despre intrarea în vigoare de la 1 aprilie a acordului cu statele EFTA, Chișinău, 28 decembrie 2025.
Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, anunță într-un briefing de presă despre intrarea în vigoare de la 1 aprilie a acordului cu statele EFTA, Chișinău, 28 decembrie 2025.

Vicepremierul moldovean Dumitru Alaiba a anunțat vineri că din 1 aprilie, producătorii moldoveni din domeniul agricol și industriei ușoare, vor putea să-și exporte produsele fără taxe vamale în Elveția, Norvegia, Islanda și Lichtenstein, care fac parte din EFTA.

Într-un briefing de presă susținut pe 28 februarie, Alaiba a spus că printre produsele cu „mare potențial de export” în aceste țări se numără vinul, băuturile spirtoase, strugurii și fructele proaspete, mierea naturală, ambalajele, încălțămintea și îmbrăcămintea.

„Produsele noastre cuceresc an de an piața Uniunii Europene, iar acum e rândul piețelor EFTA”, a spus Alaiba, care deține și funcția de ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Oficialul a precizat că liberalizarea comerțului din 1 aprilie curent cu țările EFTA, vine după ce toate aceste state au încheiat procedurile de ratificare, iar acordul de liber schimb va intra oficial în vigoare.

Alaiba a mai adăugat că în ultimii ani, piețele Elveției, Norvegiei, Islandei și Lichtensteinului au fost destinația pentru 31% din exporturile moldovenești de piese pentru încălzitoare și 30% din exporturile de panouri de comandă numerică.

În 2023, Moldova a exportat produse în valoare de 33,3 milioane de dolari pe piețele statelor care fac parte din EFTA, organizație care a fost înființată în 1960.

Vicepremierul mai susține că liberalizarea comerțului cu țările EFTA va deschide și oportunități de dezvoltarea pentru vânzările online.

„Comerțul electronic în Moldova este în continuă dezvoltare, cu o creștere anuală a vânzărilor online de peste 30%. De aceea, acordul EFTA deschide oportunități mari în acest sector”, a spus Alaiba.

Autoritățile moldovene spun că piețele EFTA deși sunt de dimensiuni mici, au venituri semnificative în comparație cu piețele de export deja existente ale Moldovei: acestea au consumatori cu venituri ridicate și capacitate de plată, sectoare agricole și de producție avansate și servicii moderne.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Starmer i-a spus lui Trump că Marea Britanie e gata să trimită trupe „pe teren” în Ucraina

Premierul britanic, Keir Starmer (stânga), în conferință de presă cu președintele american, Donald Trump, pe 27 februarie 2025.
Premierul britanic, Keir Starmer (stânga), în conferință de presă cu președintele american, Donald Trump, pe 27 februarie 2025.

Premierul britanic, Keir Starmer, a lăudat relația apropiată dintre Statele Unite și Marea Britanie în cadrul unei întâlniri la Casa Albă cu președintele Donald Trump, ca parte a eforturilor de a repara relațiile transatlantice tensionate de dezacorduri privind Ucraina și comerțul.

Starmer a călătorit la Washington pe 27 februarie pentru a-l îndemna pe Trump să garanteze securitatea Ucrainei în cazul în care s-ar ajunge la un acord pentru a pune capăt invaziei pe scară largă a Rusiei, intrată deja în al patrulea an.

Vizita premierului britanic are loc cu o zi înainte ca la Casa Albă să sosească și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, așteptat vineri, 28 februarie.

Trump, care a preluat mandatul acum o lună, a acționat hotărât de atunci pentru a pune capăt războiului din Ucraina, având o convorbire telefonică îndelungată cu președintele rus, Vladimir Putin, la începutul acestei luni și trimițându-și echipa de securitate națională în Arabia Saudită pentru a se întâlni cu omologii ruși.

Joi, Trump a spus reporterilor că Washingtonul și Moscova au făcut „progrese semnificative” către un armistițiu.

Deschiderea către Kremlin a dat peste cap politica SUA față de Rusia din ultimii trei ani și i-a șocat pe liderii europeni, care se tem că Trump ar putea încheia un acord pe la spatele lor, afectând Ucraina și slăbind propria lor securitate.

În ultimele zile, liderii europeni au călătorit la Washington și au promis că își vor intensifica rolul în orice eventuală înțelegere, încercând să-l îndepărteze pe președintele american de un acord care, în opinia lor, ar putea face prea multe concesii Rusiei și i-ar lăsa vulnerabili.

Starmer își dă cuvântul, dar vrea garanții americane

La o conferință de presă la Casa Albă alături de Trump, după întrevederea lor bilaterală, Starmer a reafirmat că Marea Britanie este gata să-și intensifice implicarea și să contribuie la o forță de menținere a păcii în Ucraina, dacă se va ajunge la un acord.

„Regatul Unit este pregătit să trimită trupe la sol și avioane în aer pentru a sprijini un acord, lucrând împreună cu aliații noștri, pentru că acesta este singurul mod prin care pacea va dura”, a spus Starmer.

Premierul britanic a avertizat împotriva grabei de a pune capăt războiului cu orice preț.

„Trebuie să facem lucrurile cum trebuie. Trebuie să câștigăm pacea. Nu poate fi o pace care răsplătește agresorul. Istoria trebuie să fie de partea celui care aduce pacea, nu a invadatorului”, a declarat Starmer.

Trump nu s-a angajat însă să sprijine prezența trupelor europene, o solicitare cheie formulată de Starmer și președintele francez Emmanuel Macron, care a călătorit la Washington pe 24 februarie.

Președintele american, Donald Trump (d.), și președintele francez, Emmanuel Macron, susțin o conferință de presă la Casa Albă, Washington, DC, pe 24 februarie 2025.
Președintele american, Donald Trump (d.), și președintele francez, Emmanuel Macron, susțin o conferință de presă la Casa Albă, Washington, DC, pe 24 februarie 2025.

Starmer a spus că el și Trump au discutat despre un plan de pace „la care Ucraina va contribui” și care este „susținut de o forță” pentru a-l împiedica pe Putin să revină în ofensivă.

El a adăugat că echipele din SUA și Marea Britanie „vor discuta despre cum să ne asigurăm că acest acord rămâne picioare, este durabil și aplicabil”.

Presa britanică a relatat că Starmer caută garanții din partea SUA privind sprijinul aerian, informațional, logistic și de comunicații pentru o eventuală forță europeană de menținere a păcii.

Întrebat despre garanțiile de securitate ale SUA, Trump a spus că este prea devreme pentru a discuta acest aspect, deoarece încă nu s-a ajuns la un armistițiu. Înainte de întrevederea cu Starmer, președintele american a sugerat că un sprijin american nu ar fi necesar: el s-a declarat sigur că Putin nu va încălca un eventual acord de pace.

Opinia republicanului nu este însă împărtășită de liderii europeni sau de Zelenski. La conferința sa de presă cu Trump, Macron a subliniat că Putin a încălcat acorduri anterioare cu Ucraina, evidențiind necesitatea unei descurajări puternice, care să includă și un sprijin din partea SUA.

Urmările unui atac rusesc cu drone într-un carteier din Harkov, Ucraina, la 26 februarie 2025.
Urmările unui atac rusesc cu drone într-un carteier din Harkov, Ucraina, la 26 februarie 2025.

Retorică mai blândă față de Zelenski

În ceea ce ar putea fi un semnal pozitiv pentru Kiev, Trump și-a moderat vizibil tonul față de Ucraina în timpul conferinței de presă. El a lăudat tenacitatea țării în apărarea teritoriului său și a evitat să critice Ucraina sau pe liderul său, deși i s-a oferit această ocazie de către reporteri.

Situația e în contrast cu cea de săptămâna trecută, când Trump a avut un schimb de replici tensionate cu Zelenski, acuzând în mod fals Ucraina pentru izbucnirea războiului și numindu-l pe liderul ucrainean un „dictator” care nu organizează alegeri.

„Am mult respect pentru el. I-am oferit mult echipament și mulți bani, iar ei au luptat foarte curajos”, a spus Trump.

Președintele american urmează să se întâlnească cu Zelenski la Casa Albă pentru a semna un acord-cadru privind dezvoltarea zăcămintelor minerale, inclusiv metale rare și combustibili fosili.

Trump afirmă că acest acord va permite SUA să recupereze o parte din ajutorul oferit Ucrainei în ultimii trei ani, stimulând în același timp creșterea economică a Ucrainei.

„E ca un proiect uriaș de dezvoltare economică. Va fi benefic pentru ambele țări”, a spus președintele american.

Zelenski este așteptat, de asemenea, să îi ceară lui Trump să continue trimiterea de arme Ucrainei cât timp luptele continuă și să ofere Kievului o garanție de securitate odată ce războiul va lua sfârșit.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Scriitorul Vladimir Beșleagă, condus pe ultimul drum

Sicriul cu corpul neînsuflețit al scriitorului Vladimir Beșleagă la Palatul Național „Nicolae Sulac” din Chișinău, 28 februarie 2025.
Sicriul cu corpul neînsuflețit al scriitorului Vladimir Beșleagă la Palatul Național „Nicolae Sulac” din Chișinău, 28 februarie 2025.

Cunoscutul scriitor moldovean Vladimir Beșleagă este petrecut pe ultimul drum vineri, 28 februarie. În R. Moldova este zi de doliu național, iar drapelele de stat vor fi coborâte în bernă.

Mitingul de doliu are loc la Palatul Național „Nicolae Sulac”, unde cetățenii își pot lua rămas bun de la scriitor, corpul neînsuflețit al căruia va fi condus, după amiază, spre Cimitirul Central de pe str. Armenească din Chișinău.

Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, a declarat că trecerea în neființă a lui Vladimir Beșleagă este „o mare pierdere pentru cultura R. Moldova, pentru cultura românească, pentru cultura universală, pentru literatura universală”.

Potrivit lui, Ministerul va onora contribuția scriitorului la dezvoltarea literaturii și culturii române printr-o serie de evenimente precum lecturi publice, expoziții și publicarea unei ediții aniversare a operei sale.

Președinta Maia Sandu a transmis un mesaj de condoleanțe marți, 25 februarie, unde a anunțat și că ziua funeraliilor va fi zi de doliu național.

„Omul și scriitorul Vladimir Beșleagă ne-a părăsit, dar ne-a lăsat ceva extrem de prețios. Ne-a lăsat o moștenire literară bogată, în care găsim pecetluite frământările poporului nostru și zbuciumul istoriei și trăirilor noastre”, a scris șefa statului pe Facebook.

Vladimir Beșleagă, care a decedat la vârsta de 93 de ani pe 25 februarie, este considerat una dintre cele mai importante figuri ale literaturii române din Republica Moldova. Opera care l-a consacrat este romanul „Zbor frânt”, publicat în anul 1966.

Timp de mulți ani, Vladimir Beșleagă a fost autorul unui blog la Europa Liberă. Acum un an, a avut un dialog cu Vitalie Ciobanu în studioul Europei Libere, în cadrul podcastului „Cultura la frontieră”, despre destinul scriitorului în vremuri vitrege.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Cum vrea Ministerul Educației să păstreze 17.000 de tineri în universitățile din Moldova

Ministrul Educației, Dan Perciun, anunță lansarea campaniei naționale de promovare a studiilor universitare „Învață în Moldova”, Chișinău, 27 februarie 2025.
Ministrul Educației, Dan Perciun, anunță lansarea campaniei naționale de promovare a studiilor universitare „Învață în Moldova”, Chișinău, 27 februarie 2025.

Ministerul Educației și Cercetării își propune ca în acest an să convingă peste 17 mii de absolvenți de licee, colegii și școli profesionale să învețe la universitățile din țară. Pentru prima dată, autoritățile vor organiza tururi de promovare a universităților din Chișinău și din raioane.

În acest sens, ministerul a lansat joi, 27 februarie, campania „Învață în Moldova”, în cadrul căreia vor fi organizate vizite a cca. 7.000 de absolvenți de licee și colegii în instituțiile de învățământ superior din țară și vizite ale reprezentanților universităților în licee și colegii.

Suplimentar, autoritățile vor organiza 10 târguri educaționale în centrele raionale din țară, eveniment în cadrul Săptămânii Educației, cu participarea a peste 3.000 de absolvenți de licee și colegii.

Începând de luni, în jur de 500 de elevi vor vizita instituții precum Universitatea „Alecu Russo” din Bălți și Universitatea „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul. Liceenii vor avea parte de un tur ghidat al campusurilor, vor face cunoștință cu oferta educațională, calendarul admiterilor, programul de admitere, dar și care este taxa de studii în instituțiile superioare de învățământ.

Potrivit autorităților din educație, obiectivul acestei campanii este de a informa cât mai mulți absolvenți de licee și colegii cu privire la oportunitățile de studii pe care le au acasă.

Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a spus la evenimentul de lansare, care a avut loc joi, 27 februarie, că grație investițiilor făcute în ultimii ani, instituțiile de învățământ superior au fost dotate cu laboratoare performante, s-a investit în reparația căminelor și au fost deschise circa 30 de specialități noi.

Rectori și reprezentanți ai universităților participă la lansarea campaniei „Învață în Moldova”, Chișinău, 27 februarie 2025
Rectori și reprezentanți ai universităților participă la lansarea campaniei „Învață în Moldova”, Chișinău, 27 februarie 2025

„Obiectivul nostru pentru 2025 este ca 6 din 10 absolvenți de licee să fie înmatriculați la universitățile din țară, să avem o creștere de cel puțin 7% a admiterii la studii superioare de licență, ceea ce ar însemna să ajungem la 17.000 de studenți admiși la universitățile noastre”, a afirmat ministrul Dan Perciun în cadrul conferinței de lansare.

Rectorii universităților au spus că este pentru prima dată când este organizată o campanie comună de promovare a universităților din R. Moldova.

„Această campanie ar urma să combată stereotipul că studiile în afara țării sunt mai calitative, în ultimii ani universitățile din Moldova au făcut un salt calitativ. La UTM au fost investite 5 milioane de euro, care au schimbat la față mai multe domenii, artă, design, agricultură”, a spus rectorul UTM, Viorel Bostan.

În premieră, anul trecut admiterea la universitățile din țară s-a făcut în regim exclusiv online. Pentru a facilita procesul, Ministerul Educației și Cercetării a anunțat că, în acest an, operatorii de telefonie mobilă din R. Moldova vor oferi gratuit semnătura mobilă absolvenților de licee, colegii și școli profesionale.

Peste 16 mii de absolvenți au fost înmatriculați la studii în universitățile din țară în urma sesiunii de admitere în anul de studii 2024-2025.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Ungaria vrea să modifice Constituția pentru a interzice marșurile Pride

Premierul Viktor Orban a anunțat intenția de a modifica Constituția în timpul unei adunări a partidului său Fidesz, care a avut loc la Budapesta, pe 22 februarie.
Premierul Viktor Orban a anunțat intenția de a modifica Constituția în timpul unei adunări a partidului său Fidesz, care a avut loc la Budapesta, pe 22 februarie.

Ungaria planifică să-și modifice în curând Constituția pentru a „pune accentul pe protecția copiilor”, a anunțat joi, 27 februarie, un reprezentant al guvernului de la Budapesta. Măsura ar deschide calea pentru interzicerea marșului anual Pride al comunității LGBTQ+.

În ultimele zile, premierul maghiar Viktor Orban a criticat persoanele din comunitatea LGBTQ+ și a promis că va lua măsuri împotriva finanțării străine a mass-mediei independente și a ONG-urilor din Ungaria, după deciziile luate de aliatul său american, președintele Donald Trump de a îngheța finanțarea USAID, scrie Reuters.

Orban, un naționalist care se confruntă cu o provocare fără precedent din partea unui partid de opoziție înaintea parlamentarelor din 2026, le-a spus susținătorilor săi sâmbătă că organizatorii Pride „nici nu ar trebui să se mai deranjeze” anul acesta, deoarece evenimentul ar fi „o pierdere de bani și timp”.

Organizatorii festivalului se apără și spun că evenimentul este de fapt unul prietenos pentru familii și nici nu reprezintă o amenințare pentru copii. Ei au mai adăugat că dreptul la întrunire este unul constituțional.

Șeful de cabinet al lui Orban, Gergely Gulyas, a spus joi că legea supremă va fi modificată pentru a preciza că dreptul copilului la dezvoltarea fizică, mentală și morală „are prioritate față de toate celelalte drepturi, cu excepția dreptului la viață”.

Când a fost întrebat dacă aceste noi prevederi ar însemna efectiv o interzicere a paradei Pride, programată să aibă loc pe 28 iunie, Gulyas a spus că „cei cu urechile ascuțite pot auzi că amendamentul este legat de acest eveniment”.

„Țara nu trebuie să tolereze ca Pride să mărșăluiască prin centrul Budapestei”, a spus Gulyas la briefing.

Miercuri, el a spus că Pride ar trebui să se desfășoare într-un „spațiu închis” anul acesta. Ministrul Transporturilor și Construcțiilor, Janos Lazar, a spus joi că Pride trebuie interzis, spunând pe Facebook că este „timpul să respingem lobby-ul gay”.

Timp de decenii, participanții la marșul Pride au defilat pe bulevardul Admrassy, o stradă spațioasă, mărginită de copaci în centrul orașului Budapesta.

„Evenimente precum Marșul Pride sunt un semn al faptului că autoritățile vor să reducă la tăcere pe cei care gândesc diferit”, au spus organizatorii într-un comunicat pe 24 februarie. Aceștia nu au răspuns imediat la o solicitare de comentarii privind planul guvernului de modificare a Constituției, care este așteptat să treacă, dat fiind majoritatea constituțională deținută de partidul lui Orban.

Aflat la putere din 2010, Viktor Orban promovează o agendă creștin-conservatoare, notează Reuters, iar în 2021 a interzis ceea ce numește „promovarea homosexualității” în rândul celor sub 18 ani, în ciuda criticilor puternice din partea grupurilor pentru drepturile omului și ale Uniunii Europene.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Noua guvernare austriacă sprijină „parcursul european” al Moldovei. De candidatura Turciei nu mai vrea să audă

Liderii celor trei partide austriece care intră la guvernare, înaintea conferinței de presă de anunțare a acordului politic, 27 februarie 2025.
Liderii celor trei partide austriece care intră la guvernare, înaintea conferinței de presă de anunțare a acordului politic, 27 februarie 2025.

Trei partide austriece s-au pus de acord joi să formeze un nou guvern, fără extrema dreaptă care a câștigat alegerile din septembrie. În programul de guvernare, influența euroscepticilor se simte, inclusiv în ce privește viitorul extinderii Uniunii Europene.

„Austria va continua să se implice în stabilizare vecinătății Europei, printre altele sprijinind parcursul european al Ucrainei, Moldovei și Georgiei”, se spune în programul publicat joi, la capătul negocierilor dintre conservatorii de la Partidul Popular, social-democrați și partidul liberal NEOS.

„Negocierile de aderare cu Turcia trebuie încheiate oficial, și să fie găsită în loc o bază nouă pentru relații bilaterale, europene”, se spune în finalul scurtului capitol „european” al programului de guvernare.

Tot acolo, se spune că Austria dorește o extindere a UE bazată pe „meritele individuale” ale fiecărei țări candidate și este subliniată importanța continuării apropierii de UE a statelor din vestul peninsulei balcanice.

Austria, țară în care extrema-dreaptă a câștigat mereu în popularitate, ajungând în frunte la alegerile din toamna trecută, a frânat și mai înainte unele procese de integrare europeană, invocând mai ales migrația și pericolele de securitate.

Viena s-a opus multă vreme primirii României și Bulgariei în Spațiul Schengen fără frontiere, spunând că Bucureștiul și Sofia nu ar gestiona destul de bine fluxurile de migranți care ajung și în Austria.

Austria, care a intrat în UE în 1995, a fost mereu una din cele mai puțin entuziaste membre în ce privește candidatura Turciei, care așteaptă la porțile clubului vest-european încă din anii Războiului Rece.

Politicienii austrieci conservatori au invocat mereu situația proastă a drepturilor omului în Turcia, dar criticii lor au spus că nu doresc, de fapt, primirea unei țări musulmane atât de mari în Uniune.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Femeile din Moldova au salarii cu 15% mai mici decât bărbații, arată un studiu

Potrivit ultimelor studii, diferențele salariale dintre bărbați și femei continuă să crească în ultimii 10 ani.
Potrivit ultimelor studii, diferențele salariale dintre bărbați și femei continuă să crească în ultimii 10 ani.

Diferențele salariale dintre femei și bărbați continuă să crească în R. Moldova, arată datele unui studiu publicat joi, 27 februarie, de Centrul pentru Dezvoltare (CPD). În consecință, femeile ajung să ridice și pensii mai mici decât bărbații.

Studiul, realizat în baza datelor Biroului Național de Statistică, relevă că, în ultimii zece ani, în R. Moldova a sporit diferența dintre salariile bărbaților și femeilor. Astfel, în 2023 indicatorul a înregistrat cea mai mare creștere, femeile având salarii cu 15,6% mai mici decât bărbații.

Convertită în cifre, diferența arată că femeile au pierdut, în medie, aproape 30 de mii de lei pe an. Pentru a o compensa, acestea trebuie să lucreze cu două luni mai mult decât bărbații. Autoarele studiului au calculat că o asemenea pierdere salarială ar fi acoperit, de exemplu, trei luni de chirie sau 74 de zile de servicii de îngrijire a copiilor.

Cele mai mari disproporții salariale se observă în sectoarele cu salarii peste media pe țară, mai mari de 20 de mii de lei pe lună. În domenii ca tehnologiile informaționale sau traduceri și editare, această diferență este semnificativă și depășește chiar și 200.000 de lei pe an. Și în sfera transportului aerian sau asigurărilor femeile sunt plătite considerabil mai puțin decât bărbații.

Salarii mai mici înseamnă și pensii mai joase

Totodată, femeile din R. Moldova ridică și pensii mai mici, inclusiv din cauza remunerării mai proaste. În medie, diferența dintre pensia unui bărbat și a unui femei a fost de 16% sau 8.400 de lei pe an în 2024.

Totuși, acest indicator este în scădere în ultimii cinci ani, punctează studiul, inclusiv datorită politicilor implementate de stat. Astfel, autoritățile și-au propus ajustarea treptată a vârstei de pensionare (în prezent, 61 de ani la femei și 63 de ani la bărbați) și au inclus concediul pentru îngrijirea copilului în stagiul de cotizare.

Autoarele studiului spun că diferența de câștiguri dintre femeile și bărbații moldoveni se datorează parțial, unor factori obiectivi ca orele lucrate sau nivelul de calificare. Însă de vină este și discriminarea femeilor din partea unor angajatori.

Datele arată că femeile din Moldova au un nivel de instruire mai înalt decât bărbații. Chiar și așa, spune co-autoarea studiului, Natalia Covrig, femeile primesc salarii mai mici. „Imaginați-vă care ar fi fost diferența salarială dacă ele ar fi avut același nivel de studii cu bărbații... Ea ar fi fost și mai mare”, remarcă Covrig.

Aceasta precizează că, în ultimii ani, în legislație au fost introduse normative care obligă angajatorii să remunereze în mod egal femeile și bărbații.

În 2022 a fost adoptată o lege care prevede ajustarea legislației cu privire la transparența salarială. Totodată, anterior a fost aprobat și Programul de accelerare a egalității de gen în Republica Moldova pentru anii 2023-2027.

În baza unor asemenea măsuri, dar și a propunerilor organizațiilor ca CPD, Natalia Covrig speră că diferența salarială dintre sexe va scădea treptat în următorii ani.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Tiraspolul va primi și în martie gaze naturale cu asistența rusă și maghiară

O instalație de distribuție a gazului în satul Cocieri, una dintre localitățile din stânga Nistrului subordonate Chișinăului, dar care primesc gaze din regiunea transnistreană, 16 ianuarie 2025.
O instalație de distribuție a gazului în satul Cocieri, una dintre localitățile din stânga Nistrului subordonate Chișinăului, dar care primesc gaze din regiunea transnistreană, 16 ianuarie 2025.

Compania cu origini maghiare MET a confirmat pentru Europa Liberă că va continua livrările în regiunea transnistreană și „după luna februarie”. Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski susține că gazele sunt livrate cu asistența rusă.

„Cooperarea de scurtă durată dintre MET Group și Moldovagaz va fi prelungită după sfârșitul lunii februarie”, se spune într-un email trimis astăzi, 27 februarie, redacției de Tobias Kistner, directorul pentru comunicare al MET Group. El nu a precizat detalii privind volumul de gaze și termenii exacți, invocând „secretul comercial”.

Potrivit președintelui Consiliului de Administrație al Moldovagaz, Vadim Ceban, cooperarea va avea loc pe parcursul lunii martie, iar livrările din luna februarie „au fost executate în conformitate totală cu obligațiile contractuale”.

Într-o postare pe canalul său de Telegram, Vadim Krasnoselski a spus că „gazul va fi livrat la timp” și a mulțumit autorităților ruse și vicepremierului rus Alexandr Novak.

La 21 februarie, ministrul maghiar de Externe, Peter Szijjarto anunța că o companie comercială deținută de Ungaria va furniza gaze naturale regiunii separatiste transnistrene din Moldova, ca urmare a unei cereri din partea ministrului rus al energiei. Numele companiei nu a fost făcut public.

Guvernul moldovean speră că Tiraspolul va accepta oferta europeană

Purtătorul de cuvânt al Guvernului moldovean, Daniel Vodă, a spus că autoritățile de la Chișinău permit tranzitul de gaze în regiunea transnistreană cu condiția „respectării cadrului legal”.

Cu o zi înainte, într-un răspuns la întrebarea Europei Libere, Vodă spunea că autoritățile de la Chișinău au acceptat actualul mecanism pentru „a nu admite o catastrofă umanitară în stânga Nistrului”, însă ar prefera ca regiunea transnistreană să accepte grantul de 60 milioane de euro oferit de UE pentru procurarea gazelor, oferta ce rămâne valabilă.

Autoritățile separatiste au spus că nu vor ajutorul european pentru că acesta era condiționat, printre altele, de ajustarea tarifelor la gaze la cele de piață.

Dar anunțul liderului separatist de la Tiraspol vine și la o zi după ce așa-zisele autorități din stânga Nistrului au anunțat în cele din urmă majorări de peste 100% a tarifelor la serviciile comunale, care vor intra în vigoare de sâmbătă, 1 martie.

Autoritățile separatiste au explicat decizia prin „modificarea mecanismului de calcul al prețului la gazele naturale”, în condițiile în care din 14 februarie, regiunea consumă gaze livrate de traderul european cu origini ungurești MET Group. Tiraspoltransgaz achită în avans pentru tranzitul de gaze, inclusiv prin R. Moldova, din contul unui credit oferit de Rusia.

Chiar și după mărire, tarifele la gaze în stânga Nistrului sunt mai mici decât cele de pe malul drept, care corespund prețurilor de piață. Spre exemplu, consumatorii casnici din centrul și sudul R. Moldova plătesc 4,10 lei/kWh, iar cei din nordul țării – 4,68 lei/kWh de energie. Prețul gazului este de 16,74 de lei pentru un metru cub.

Totuși, MET livrează zilnic în regiunea separatistă circa 3 milioane de metri cubi de gaze, cantitate suficientă doar pentru consumul casnic și cel al instituțiilor publice.

Pentru prima dată în existența sa, regiunea secesionistă a rămas, la 1 ianuarie, fără gaze rusești. Concernul rus Gazprom a oprit atunci livrările, la expirarea unui acord de tranzit prin Ucraina.

O lună mai târziu, pe 1 februarie, responsabilitatea pentru furnizarea gazelor în stânga Nistrului a fost asumată în comun de UE și guvernul moldovean pentru a evita o criză umanitară, autoritățile de la Chișinău căpătând, tot pentru prima dată, controlul asupra livrărilor de energie în stânga Nistrului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Actorul american Gene Hackman, multiplu câștigător al premiului Oscar, mort la 95 de ani

Gene Hackman acceptând un premiu Oscar pentru cel mai bun rol secundar, în 1993.
Gene Hackman acceptând un premiu Oscar pentru cel mai bun rol secundar, în 1993.

Gene Hackman, prolificul actor câștigător al premiului Oscar, unul dintre cei mai respectați și onorați membri ai breslei actoricești, a fost găsit mort cu soția sa în casa lor din Santa Fe, statul New Mexico. Avea 95 de ani.

Poliția locală a spus că nu sunt semne de omucidere, după ce au găsit în locuință cadavrele actorului, soției sale și câinelui lor.

Associated Press amintește într-o relatare de la Los Angeles că printre zecile sale de filme se numără roluri premiate cu Oscar în „The French Connection" și „Unforgiven", o interpretare de excepție în „Bonnie and Clyde", un interludiu comic în „Young Frankenstein", o interpretare a personajului negativ din benzile desenate Lex Luthor în „Superman" și a personajului principal din „The Royal Tenenbaums" de Wes Anderson din 2001.

Părea capabil de orice fel de rol - fie că era un conservator încuiat în „Birdcage", un antrenor de colegiu care își găsește răscumpărarea în favoritul sentimental „Hoosiers" sau un expert în supraveghere secretă în „The Conversation", filmul lui Francis Ford Coppola din epoca Watergate.

Hackman avea un statut special la Hollywood, scrie AP - moștenitor al lui Spencer Tracy ca „om obișnuit” și celebritate reticentă.

El întruchipa etica muncii bine făcute, lăsându-i pe alții să-și facă griji pentru imaginea sa. Industria părea să aibă nevoie de el mai mult decât avea el nevoie de industrie, apreciază AP.

Dincolo de aparițiile obligatorii la ceremoniile de decernare a premiilor, Hackman era rar văzut în circuitul social și nu-și ascundea disprețul pentru partea comercială a showbiz-ului. „Actorii tind să fie oameni timizi", a declarat el pentru Film Comment, în 1988.

Gene Hackman cu soția sa, Betsy Arakawa, sosind la festivitatea Golden Globe Awards la Beverly Hills, pe 19 ianuarie 2003.
Gene Hackman cu soția sa, Betsy Arakawa, sosind la festivitatea Golden Globe Awards la Beverly Hills, pe 19 ianuarie 2003.

În 1956, Hackman s-a căsătorit cu Fay Maltese, o casieriță de bancă pe care o cunoscuse la un bal YMCA din New York.

Au avut un fiu, Christopher, și două fiice, Elizabeth și Leslie, dar au divorțat la mijlocul anilor 1980. În 1991 s-a căsătorit cu Betsy Arakawa, o pianistă clasică de origine japoneză, care a crescut în Hawaii.

Când nu se afla pe platourile de filmare, lui Hackman îi plăcea să picteze, să încerce cascadorii, să participe la curse de mașini și să facă scufundări la mare adâncime. În ultimii săi ani, a scris romane și a locuit la ferma sa din Sante Fe, New Mexico, pe un deal cu vedere spre Munții Stâncoși, o priveliște pe care o prefera... filmelor sale care apăreau la televizor.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Socialiștii moldoveni au mers în China, iar PAS nu se supără: „Vrem o relație pragmatică”

Delegația socialiștilor moldoveni în China, 26 februarie 2025.
Delegația socialiștilor moldoveni în China, 26 februarie 2025.

O delegație a Partidului Socialiștilor din R. Moldova, condusă de vicepreședintele Parlamentului, Vlad Batrîncea, se află până pe 6 martie în China, la invitația Partidului Comunist Chinez. Într-un rar exemplu de armonie internă moldoveană pe teme externe, puterea de la Chișinău nu este deranjată.

Dacă în privința contactelor socialiștilor cu Rusia puterea pro-occidentală de la Chișinău și-a exprimat mereu rezerve, demersul de strângere a cooperării cu Beijingul a fost apreciat pozitiv de un lider al guvernării PAS.

Răspunzând joi la Parlament unei întrebări a Europei Libere, președintele legislativului, Igor Grosu, a urat „succes” socialiștilor, spunând că autoritățile moldovene văd relația cu China drept „foarte pragmatică” și ar fi interesate și ele de „dezvoltarea cooperărilor economice”.

Deputatul socialist Adrian Albu a declarat la rândul lui că în opinia socialiștilor R. Moldova trebuie să vadă „cu ochi buni relația cu China”, pe care a descris-o drept o „forță motrice importantă din punct de vedere economic”.

Vizita socialiștilor în China, unde urmau să semneze un memorandum de cooperare cu PCC, nu este una neobișnuită. Astfel de vizite au devenit o rutină în ultimii ani, mai ales după ce din 2021, PSRM și-a introdus în programul de activitate, apropierea de PCC drept unul din obiectivele de bază ale formațiunii.

Albu nu a oferit alte detalii despre agenda delegației socialiștilor, din care mai fac parte deputații Grigore Novac, Vladimir Odnostalco și Alla Pilipețcaia, alături de alți membri ai PSRM.

Din delegație lipsește liderul socialist, Igor Dodon, care a mers în schimb la Moscova, într-o vizită despre care deputatul Albu spune că nu cunoaște detalii.

Igor Grosu și Adrian Albu despre vizita PSRM în China
Așteptați
Igor Grosu și Adrian Albu despre vizita PSRM în China

Nici o sursă media

0:00 0:00:54 0:00

Comuniștii chinezii nu-și mai prea aleg prietenii

Partidul Comunist din China, unicul partid de guvernământ, spune că are o politică de cooperare cu forțe politice din lumea întreagă. Potrivit unui document de pe pagina sa de net, dacă în secolul trecut PCC cultiva mai ales relațiile cu partide comuniste și socialiste, după 2000 (într-o perioadă de reformă accelerată în China) a inițiat colaborări cu forțe politice străine dintre cele mai diverse, inclusiv conservatoare, cu scopul general de a promova mai ales interesele economice ale Beijingului în lume.

Lucrări de infrastructură la Shanghai, cu zgârie-nori în fundal, în octombrie 2024. China ține să se prezinte în străinătate ca o țară dinamică, cu politici pragmatice, bazate în primul rând pe interese economice.
Lucrări de infrastructură la Shanghai, cu zgârie-nori în fundal, în octombrie 2024. China ține să se prezinte în străinătate ca o țară dinamică, cu politici pragmatice, bazate în primul rând pe interese economice.

Potrivit Biroului Național de Statistică, în 2023, Moldova a exportat în China mărfuri de aproape 8 milioane de dolari, importând în schimb produse de peste 1 miliard.

Într-un comunicat de presă publicat joi, 27 februarie, PSRM spune că agenda vizitei va include mai multe întrevederi cu reprezentanții Partidului Comunist Chinez și ai autorităților chineze, pentru a consolida dialogul politic și „extinderii relațiilor de colaborare dintre cele două țări”.

Vizita anunțată de socialiști în China, are loc într-un context în care Beijingul încearcă să profite de o anume distanțare transatlantică între SUA și Europa, care se adâncește în condițiile în care președintele SUA, Donald Trump, încearcă să pună capăt rapid războiului din Ucraina, forțând inclusiv concesii din partea Kievului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Elevii de clasa a IX-a susțin pretestarea la matematică. Anul trecut peste o mie au picat examenul

Anul trecut, la examenele de absolvire a gimnaziului, cei mai mulți restanțieri au fost la matematică – circa o mie din 28.700 de elevi.
Anul trecut, la examenele de absolvire a gimnaziului, cei mai mulți restanțieri au fost la matematică – circa o mie din 28.700 de elevi.

Peste 32.000 de elevi din clasa a IX-a susțin joi, 27 februarie pretestarea la matematică, una din disciplinele obligatorii din cadrul examenelor naționale de absolvire a gimnaziului. Evaluarea are loc în 1.023 de școli din întreaga țară.

Ministerul Educației și Cercetării a spus, într-un comunicat de presă, că testele vor fi verificate până pe 6 martie, de 262 de profesori evaluatori. Ulterior, testele vor fi scanate și urcate într-un sistem informatic.

Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare (ANCE) a precizat că după prelucrarea și analiza testelor, va identifica elevii de clasa a IX-a care se confruntă cu dificultăți în studierea matematicii și care vor beneficia de meditații gratuite pentru a se pregăti de examen.

Meditațiile vor fi predate de 500 de profesori, iar Ministerul a lansat o campanie de informare prin care a invitat să participe și elevii din clasele mai mari. Sesiunile de pregătire vor avea loc în weekend.

Citiți și: Rezultate dezastruoase la pretestarea la matematică din gimnaziu: Media – sub 4

În luna noiembrie, în premieră, autoritățile din educație au organizat testări tematice la limba română și matematică pentru clasele a VIII-a, IX-a din 486 de școli.

Peste 60% din elevii care au participat la testările la matematică au luat note negative. Potrivit rezultatelor văzute de Europa Liberă, printre cei de clasa a VIII-a rata de promovare a fost de 44,8% și nota medie – 3,88, iar de clasa a IX-a – 37% și, respectiv, nota 3,56.

Ministrul Educației, Dan Perciun a spus că testarea a arătat „situația reală” privind pregătirea gimnaziștilor, care e „nesatisfăcătoare”. Potrivit lui, e nevoie de „un efort mai mare” pentru a evita „surprizele neplăcute” la examenele de clasa a IX-a din acest an.

Anul trecut, la examenele de absolvire a gimnaziului, cei mai mulți restanțieri au fost la matematică – circa o mie din 28.700 de elevi. În premieră, acestora li s-a dat șansa să susțină repetat examenul de două ori și să fie admiși la școlile profesionale fără nota la matematică.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

România a adoptat legea care permite armatei să doboare dronele care intră în spațiul aerian al țării

Fragmente ale unei drone rusești Geran zac pe sol în apropierea satului Plauru, România - 25 iulie 2024.
Fragmente ale unei drone rusești Geran zac pe sol în apropierea satului Plauru, România - 25 iulie 2024.

Parlamentul României a adoptat miercuri, 26 februarie, în lectură finală legea care oferă armatei dreptul de a doborî dronele care survolează ilegal spațiul aerian al țării. Inițiativa a fost adoptată cu 79 de voturi.

România, care este membră NATO și se învecinează cu Ucraina, a înregistrat mai multe cazuri în care fragmente de drone s-au prăbușit pe teritoriul său, de când Moscova a invadat Ucraina, în special pe măsură că Rusia a intensificat atacurile asupra porturilor ucrainene, printre care și cele de la Dunăre.

„Aeronavele fără pilot care traversează ilegal frontiera de stat a României și zboară în spațiul aerian național fără autorizație pot fi distruse, neutralizate sau controlate”, potrivit noii legi, care fusese aprobată anterior de Camera Deputaților.

Președintele interimar al Senatului României, Mircea Abrudean, a spus că prin adoptarea acestei legi este consolidată apărarea României.

Oficialul a criticat atitudinea senatorilor din partidele naționaliste și de extremă-dreapta, Alianța pentru Unirea Românilor, S.O.S România și Partidul Oamenilor Tineri, care au votat împotriva legii, argumentând că „pacea” este iminentă.

Legea adoptată urmează să fie promulgată de președintele interimar al României, Ilie Bolojan.

La începutul acestei luni, atât România, cât și R. Moldova au convocat reprezentanți ai ambasadei Rusiei după ce au fost găsite noi fragmente de drone pe teritoriul lor.

În R. Moldova, două dintre drone au explodat la prăbușire, fiind găsite pe câmpuri, în apropierea unor sate din Găgăuzia, iar o a treia dronă a fost găsită nu departe de spitalul raional din Taraclia.

Fragmentele de drone găsite de autorități au fost prezentate de Ministerul moldovean al Afacerilor Externe ambasadorului desemnat al Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, în timpul convocării acestuia pentru a i se înmâna nota de protest. Diplomatul a respins acuzațiile și a a spus că ar putea fi „o provocare”.

Chișinăul a anunțat că drept răspuns va demara procedurile de închidere a Centrului Cultural Rus, care potrivit ministrului moldovean de externe, Mihai Popșoi, ar putea dura câteva luni.

O măsură similară a fost luată în 2023 și de România. Atunci, Ministerul român al Afacerilor Externe a spus că instituția, care activa la București, a devenit un „un instrument de propagandă, dezinformare și disculpare a crimelor de război ale Rusiei din Ucraina”.

Știre realizată cu ajutorul Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Percheziții la domiciliul lui Călin Georgescu, după ce a fost pus sub acuzare

Călin Georgescu ieșind miercuri, 26 februarie, de la Parchetul General, la București.
Călin Georgescu ieșind miercuri, 26 februarie, de la Parchetul General, la București.

În România, fostul candidat prezidențial Călin Georgescu a fost pus sub control judiciar de către Parchetul General, fiind acuzat de procurori de instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, iniţierea de organizaţii cu caracter fascist și fals în declarații privind finanțarea campaniei.

Georgescu a fost reținut miercuri la București, fiind dus la audieri care au durat peste cinci ore, în timp ce în fața Parchetului General s-au adunat sute de susținători, printre care și liderul partidului naționalist AUR, George Simion, care are interdicție de intrare în R. Moldova.

La ieșire, Georgescu, cunoscut inclusiv pentru glorificarea liderilor legionari români din Al Doilea Război Mondial, și-a salutat susținătorii cu ceea ce presa locală descrie ca fiind salutul nazist, făcut de două ori.

Presa din România a mai relatat că joi dimineață autoritățile i-au percheziționat locuința lui Georgescu. Miercuri avuseseră loc percheziții la apropiați de-ai lui bănuiți că l-au ajutat pe căi ilegale la alegerile prezidențiale din toamna anului trecut. El a câștigat atunci primul tur, dar Curtea Constituțională l-a anulat, invocând nereguli în finanțare și posibila implicare a Rusiei.

Georgescu, care și-a exprimat admirația pentru președintele rus Vladimir Putin și consideră Ucraina „o invenție”, neagă mereu că el ar fi prorus.

Parchetul General a anunțat începerea urmăririi penale împotriva lui Georgescu pentru șase infracțiuni. Tudorel Toader, fost judecător CCR, a spus că acuzaţiile care i se aduc lui Georgescu reprezintă unele dintre cele mai grave infracţiuni și că fostul candidat la prezidențiale riscă o pedeapsă mare, de până la 25 de ani de închisoare.

Pus de Parchet sub control judiciar pentru 60 de zile, Georgescu are mai multe interdicții, printre care să părăsească țara fără încuviințarea autorităților judiciare, a relatat Hotnews.ro.

Reacții românești și americane

Reținerea dramatică de miercuri a lui Georgescu, în trafic, a fost condamnată de unii politicieni naționaliști din România, de pildă de la AUR, dar și de aliații lui conservatori din străinătate.

Miliardarul american Elon Musk a criticat pe X acțiunile procurorilor români, mesaje în favoarea lui Georgescu fiind postate pe rețelele de socializare și de diferiți influenceri conservatori. Ei au scris, greșit, că „suveranistul” român ar fi câștigat alegerile din România, fără să precizeze că a fost vorba doar de primul tur.

Miercuri, Georgescu, care este cotat cu prima șansă în sondajele dinaintea alegerilor repetate din mai, a spus că va candida la ele „cu siguranță” și a reproșat autorităților că prin demersurile din aceste zile încearcă să-o blocheze din nou drumul spre putere.

După anularea primului tur, anul trecut, suporterii lui Georgescu au demonstrat de mai multe ori în stradă pentru continuarea procesului electoral, de unde a fost lăsat. Anamaria Gavrilă, președinta unui partid românesc naționalist mai nou, numit POT, a cerut joi oamenilor să iasă în stradă din nou, în semn de protest față de acțiunile împotriva lui Georgescu.

„Avem nevoie de voi. Avem nevoie să vă arătați voința și puterea. Fără voi se întâmplă astfel de lucruri abominabile. Este foarte important ca toată lumea să iasă în stradă. Este inacceptabil ce se întâmplă”, a declarat Gavrilă.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

update

Procurorii români i-au lăsat pe frații Tate să plece în SUA. Ar putea reveni la București?

Andrew Tate (stânga) și fratele său, Tristan Tate, la Curtea de Apel din București, pe 10 decembrie 2024.
Andrew Tate (stânga) și fratele său, Tristan Tate, la Curtea de Apel din București, pe 10 decembrie 2024.

Procurorii români au confirmat joi că au aprobat cererea celebrității de internet Andrew Tate de a călători în afara României în așteptarea anchetei penale. Presa locală a relatat anterior că Andrew Tate și fratele său Tristan au părăsit România cu un zbor privat spre Statele Unite, joi dimineață.

Știrea vine după ce Financial Times a scris că administrația americană ar face presiuni asupra autorităților române pentru a le permite fraților Tate, care au cetățenie dublă, americană și britanică, să plece din țară.

Frații Tate sunt cercetați penal în România sub acuzația de trafic de persoane și se află sub control judiciar, o măsură preventivă ușoară prin care sunt obligați să se prezinte periodic la poliție. Ei au negat orice infracțiune.

Cazul lor ar fi fost ridicat mai întâi de oficialii americani într-o convorbire telefonică cu guvernul român, luna aceasta. Ulterior, chestiunea a fost adusă în discuție de Richard Grenell, un trimis special al lui Donald Trump, în timpul unei întâlniri cu ministrul român de Externe, Emil Hurezeanu, la Conferința de Securitate de la München.

Emil Hurezeanu: „N-am simțit-o ca pe o presiune”.
Emil Hurezeanu: „N-am simțit-o ca pe o presiune”.

Informația că autoritățile SUA ar fi făcut presiuni legate de frații Tate a fost negată de premierul Marcel Ciolacu.

„SUA nu au făcut nicio solicitare către România cu privire la situația juridică a cunoscuților influenceri străini investigați de autoritățile române”, a spus Ciolacu pe 18 februarie.

De cealaltă parte, ministrul român de Externe, Emil Hurezeanu a confirmat că Grenell a ridicat cazul lui Tate și că Grenell a spus că este „interesat de soarta fraților Tate”. Ministrul a negat însă că acest lucru este echivalent cu o presiune din partea americană.

Richard Grenell (stânga), alături de Donald Trump, în timpul campaniei electorale pentru președinția SUA, septembrie 2024, Smithton, Pennsylvania.
Richard Grenell (stânga), alături de Donald Trump, în timpul campaniei electorale pentru președinția SUA, septembrie 2024, Smithton, Pennsylvania.

În urmă cu o lună, miliardarul american Elon Musk, considerat cel mai influent membru al echipei de guvernare a președintelui SUA Donald Trump, și-a exprimat susținerea pentru Andrew Tate, care spusese că vrea să devină premierul Marii Britanii.

O simplă „vacanță”, urmată de întoarcere în România?

Avocatul român specializat în drept penal Vali Tudor a explicat pentru Europa Liberă că, strict procedural, în ciuda permisiunii de a părăsi România, legal vorbind, frații Tate trebuie să respecte celelalte condiții de supraveghere judiciară, cum ar fi aceea de a se prezenta la autorități dacă sunt chemați.

„Ei (frații Tate - n.red) au primit permisiunea de a părăsi țara, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să respecte restul obligațiilor, cum ar fi să semneze la organul de supraveghere și să se prezinte ori de câte ori sunt chemați”, a mai spus avocatul Vali Tudor.

Reuters a relatat la rândul său, citând „surse apropiate acestei chestiuni”, că frații Tate ar urma să revină din Florida, unde au mers acum, în România, în luna martie, prezentând-se din nou la poliție, ca până acum.

Dosarele fraților Tate

Andrew Emory III Tate și fratele său, Tristan, sunt inculpați în două dosare penale distincte în România.

În ambele sunt acuzați că ar fi racolat femei pe care le-ar fi obligat să producă materiale pornografice pe internet.

Cel mai recent dosar a fost anunțat public în august 2024 de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT).

Atunci, frații Tate au fost reținuți de procurori pentru infracțiuni de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de minori, trafic de persoane, act sexual cu un minor și spălare de bani. Pentru aceste fapte, legislația penală din România prevede pedepse de până la 12 ani de închisoare.

Cei doi influenceri sunt acuzați, alături de alte patru persoane, că ar fi racolat 34 de femei, pe care „le-au transportat și adăpostit în diferite locații unde le-au supravegheat și coordonat obligându-le să producă materiale pornografice pe care ulterior le-au difuzat contra cost pe platforme de profil”.

Din exploatarea victimelor, inculpații ar fi obținut 2,8 milioane de dolari și 887.000 de tokeni (criptomonede), a căror valoare în bani nu este menționată de DIICOT.

Victimele britanice se tem

Patru femei britanice care l-au acuzat de viol pe cunoscutul influencer Andrew Tate s-au declarat recent „îngrijorate” de informațiile potrivit cărora guvernul SUA ar fi solicitat României să reducă restricțiile de călătorie ale acestuia.

Cele patru femei britanice, care au intentat un proces civil împotriva lui Tate la Înalta Curte din Marea Britanie, acuzându-l de viol și control coercitiv între 2013 și 2016, au îndemnat Washingtonul să nu se implice.

„Sperăm că autoritățile române și britanice vor fi lăsate în pace să își facă treaba”, au declarat reclamantele într-o declarație, afirmând că orice relaxare a restricțiilor de călătorie le-ar permite fraților să fugă de justiție.

După ce au aflat de plecarea celor doi frați din România, victimele s-au declarat joi „retraumatizate”.

„Suntem șocate și ne simțim retraumatizate de vestea că autoritățile române au cedat presiunii exercitate de administrația Trump, permițându-i lui Andrew Tate să călătorească prin Europa și în Statele Unite. Este clar că există acum un risc major ca urmărirea penală pentru faptele sale în România să nu mai continue și că el ar putea folosi această situație pentru a hărțui și intimida martorii și acuzatorii săi, precum și pentru a răspândi în continuare o doctrină violentă și misogină în lume. Putem doar spera că autoritățile britanice vor lua, în sfârșit, măsuri și vor acționa pentru a se asigura că el va înfrunta justiția în Marea Britanie”, se spune în declarația britanicelor, preluată de Hotnews.ro.

O critică, la București

Nicușor Dan, candidat la alegerile prezidențiale repetate din România, a calificat drept ”o rușine” plecarea fraților Tate din România, în ciuda acuzațiilor de viol și trafic de persoane.

„Toată viața mea am luptat pentru dreptate, pentru protecția celor vulnerabili. Este de neimaginat ce se întâmplă în România acum, cu frații Tate, acuzați de justiția română de trafic de persoane și viol în formă continuată”, a scris el într-o postare pe rețelele sociale.

În această știre au fost folosite și informații de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Coreea de Nord a trimis noi trupe în Rusia, spun serviciile secrete sud-coreene

Soldați nord-coreeni se antrenează pe 11 septembrie 2024 la o bază a Armatei Populare Coreene (KPA) dintr-o locație nedezvăluită din Coreea de Nord. Fotografie de arhivă.
Soldați nord-coreeni se antrenează pe 11 septembrie 2024 la o bază a Armatei Populare Coreene (KPA) dintr-o locație nedezvăluită din Coreea de Nord. Fotografie de arhivă.

Coreea de Nord a trimis mai mulți soldați în Rusia și a redistribuit câțiva pe linia frontului în regiunea Kursk, la granița cu Ucraina, au transmis serviciile de informații de la Seul pe 27 februarie.

Mărimea contingentului nu a fost precizată, a relatat televiziunea sud-coreeană YTN, citând agenția de informații.

Serviciile speciale sud-coreene și occidentale au transmis că aproximativ 11.000 de soldați nord-coreeni au fost trimiși în Rusia anul trecut pentru a ajuta armata rusă să lupte împotriva ofensivei ucrainene în regiunea de graniță Kursk.

Autoritățile de la Seul au spus la începutul acestei luni că soldații nord-coreeni care au luptat anterior alături de forțele ruse pe linia frontului Kursk nu au mai intrat în luptă de la jumătatea lunii ianuarie. Informația a fost confirmată și de oficialii ucraineni, care au precizat că trupele nord-coreene au fost retrase în urma pierderilor grele suferite pe câmpul de luptă.

Recent, un oficial de la Agenția Națională de Informații din Seul, citat de AFP, a spus că militarii nord-coreeni au fost redistribuiți în regiune.

„Unele desfășurări suplimentare de trupe” par să fi avut loc, a adăugat oficialul. „Amploarea exactă este încă în curs de evaluare”.

Nici Moscova, nici Phenianul nu au confirmat desfășurarea de noi trupe. Rusia și Coreea de Nord au semnat anul trecut un acord, inclusiv o clauză de apărare reciprocă.

Noile informații publicate de serviciile sud-coreene vin după ce liderul nord-coreean, Kim Jong-un, a promis pe 8 februarie că va menține sprijinul țării sale pentru Rusia în război. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat în aceeași zi că „cooperarea Rusiei cu Coreea de Nord va continua să se extindă”.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Călin Georgescu este pus sub acuzare pentru infracțiuni legate de fascism și nu are voie să părăsească România

Călin Georgescu își salută suporterii la ieșirea sa de la Parchetul General, în urma unor audieri de cinci ore, pe 26 februarie 2025
Călin Georgescu își salută suporterii la ieșirea sa de la Parchetul General, în urma unor audieri de cinci ore, pe 26 februarie 2025

Călin Georgescu, învingătorul primului tur al prezidențialelor românești din noiembrie trecut, anulate ulterior, a fost pus miercuri sub acuzare pentru diverse activități legate de fascism și falsuri, fiindu-i interzis să părăsească țara fără permisiune judecătorească.

Reținut în trafic, în București, și luat din mașină de polițiști pentru a fi dus la Parchetul General, Georgescu a fost interogat timp de aproximativ cinci ore, pe 26 februarie.

Procurorii l-au anunțat că este urmărit penal pentru șase presupuse infracțiuni, inclusiv instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, fals în declarații, comunicarea de informații false, constituirea ori sprijinirea de grupări cu caracter fascist, rasist, xenofob sau antisemit.

Politicianul populist de extremă dreapta a ieșit de la audieri în aplauzele suporterilor adunați în fața parchetului, inclusiv liderul partidului parlamentar ultranaționalist AUR, George Simion.

„Noi, poporul, suntem puterea. Aceste lucruri nu mă surprind și voi lupta pentru libertatea noastră”, le-a spus Georgescu susținătorilor, care scandau: „Georgescu, președinte”.

Călin Georgescu, adus la Parchetul General din București, 26 februarie 2025. Fostul candidat prezidențial din România se folosește de cârje după o operație la genunchi făcută în Germania, în urmă cu câteva zile.
Călin Georgescu, adus la Parchetul General din București, 26 februarie 2025. Fostul candidat prezidențial din România se folosește de cârje după o operație la genunchi făcută în Germania, în urmă cu câteva zile.

Reținerea și punerea lui sub acuzare vin cu trei luni înainte să aibă loc alegerile prezidențiale repetate din România, la care se credea că Georgescu intenționa să candideze.

Acum, nu are voie să părăsească țara în următoarele 60 de zile fără permisiunea autorităților judiciare și va fi supravegheat de poliție. De asemenea, nu poate folosi conturi pe platformele online, pe care să posteze conținut cu caracter legionar, fascist, antisemit, rasist, xenofob.

Procurorii l-au audiat și pe un bodigard al politicianului, Marin Burcea, fost combatant în Legiunea Străină. Presa de la București a relatat că, în seara, zilei, a fost reținut pe aeroportul din capitala României și dus la audieri la parchet liderul mișcării neo-legionare din România, Eugen Sechila, unul dintre cei mai importanți colaboratori ai lui Georgescu.

Pro-rusul Georgescu, care l-a lăudat pe Vladimir Putin, a câștigat primului tur al alegerilor prezidențialelor românești, în noiembrie trecut, în urma unei campanii de promovare pe Tik Tok și alte platforme online, despre care serviciile secrete românești și europene au sugerat că a fost orchestrată cu amestec rusesc. Georgescu declarase zero cheltuieli de campanie.

Anularea primului tur de scrutin de către Curtea Constituțională a fost însă o decizie controversată, pe care mulți au criticat-o.

Printre critici s-a numărat și noul vicepreședinte american JD Vance, care a amintit-o în discursul său recent de la Conferința de Securitate de la Munchen, spunând că prin această hotărâre România a arătat că nu ar împărtăși valorile americane.

Reținerea lui Georgescu a fost criticată pe rețeaua de socializare X de proprietarul acesteia, omul de afaceri american, Elon Musk, un aliat apropiat al președintelui Donald Trump.

Reținerea a fost precedată de zeci de razii și percheziții, inclusiv acasă la asociați ai lui Georgescu.

Acțiunile procurorilor au vizat mai ales o grupare condusă de Horațiu Potra, în prezent consilier local la Mediaș, în Transilvania, cunoscut și ca un fost lider al unei grupări de mercenari români care au luptat în Africa.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Institutului Național de Management Public, mărul discordiei între guvern și USM

În 2022, în urma reformei învățământului superior, Academia de Administrare Publică a fost absorbită de USM. Acum, Guvernul preconizează să creeze o instituție similară care se va subordona Cancelariei de Stat și va pregăti funcționari publici.
În 2022, în urma reformei învățământului superior, Academia de Administrare Publică a fost absorbită de USM. Acum, Guvernul preconizează să creeze o instituție similară care se va subordona Cancelariei de Stat și va pregăti funcționari publici.

Institutului Național de Management Public va fi constituit în pofida dezacordului senatului USM. Ministrul Educației, Dan Perciun a spus după ședința Guvernului, pe 26 februarie, că institutul se va subordona Cancelariei de Stat, care va asigura o mai bună pregătire a funcționarilor publici.

Potrivit ministrului Educației, Cancelaria de stat este instituția responsabilă de instruirea funcționarilor publici, inclusiv programele de care trebuie să beneficieze aceștia.

„Anterior, acest lucru se întâmpla prin Academia de Administrare Publică de pe lângă președinție, care a fost absorbită de USM. Acum, propunerea este ca doar pentru partea de formare continuă a funcționarilor publici, cancelaria de stat să preia în esență această funcție printr-o instituție subordonată direct. Eu cred că lucrul acesta se va întâmpla mai bine în acest format decât cum s-a întâmplat până acum”, a spus Perciun.

El a adăugat că ministerul va susține inițiativa cancelariei de stat și a guvernului, care sunt principalii angajatori ai funcționarilor publici.

„Ei trebuie să dețină și controlul asupra calității formării funcționarilor publici. În final, acesta este obiectivul - să avem instruiri calitative și să avem un corp de funcționari publici bine pregătiți, cu competențe digitale, cu empatie și deschidere pentru cetățeni, cu capacitatea de a elabora politici publice, de a analiza date”, a precizat ministrul Educației.

Dan Perciun despre Institutul Național de Management Public
Așteptați
Dan Perciun despre Institutul Național de Management Public

Nici o sursă media

0:00 0:00:41 0:00

Într-un comunicat de presă, senatul USM și-a exprimat dezacordul față de această inițiativă, despre care spune că ar fi în contradicție cu obiectivele asumate prin reforma învățământului superior din 2022, atunci când Academia de Administrare Publică a fost absorbită de USM.

„Separarea Institutului de Administrație Publică din cadrul USM și crearea unei noi instituții publice va genera o majorare semnificativă a cheltuielilor administrative. Acest proces va presupune dublarea structurilor de conducere, a altor funcții administrative, ceea ce va conduce la o utilizare ineficientă a resurselor bugetare”, a precizat conducerea universității.

În urma reformei universitare din 2021, care a presupus comasarea mai multor instituții de învățământ superior, în R. Moldova au rămas 11 din 16 universități de stat. Ministerul Educației a motivat reforma prin scăderea continuă a numărului studenților și a promis că, după concentrarea resurselor, mai mulți bani vor fi investiți în modernizarea instituțiilor, iar studenții și cadrele didactice vor avea parte de condiții mai bune.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Ilie Bolojan, vechi suporter al Maiei Sandu, o va vizita sâmbătă la Chișinău

Prima vizită în străinătate a președintelui interimar Bolojan a fost la Paris, pe 19 februarie.
Prima vizită în străinătate a președintelui interimar Bolojan a fost la Paris, pe 19 februarie.

Președinția de la Chișinău a anunțat că șefa statului moldovean, Maia Sandu, îl va „găzdui” sâmbătă, 1 martie, la Chișinău, pe președintele interimar al României, Ilie Bolojan.

„Întrevederea va reconfirma relația specială dintre Republica Moldova și România, bazată pe o comunitate de limbă, istorie și cultură, și va sublinia angajamentul comun pentru aprofundarea cooperării bilaterale în beneficiul cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului”, se spune într-un comunicat despre vizita oficială a lui Bolojan.

Nu sunt menționate teme specifice de discuție.

Politicianul român de 55 de ani este un vechi admirator al Maiei Sandu, căreia i-a mulțumit în cuvinte foarte călduroase pentru implicarea ei de partea taberei pro-europene în impasul politic provocat de alegerile prezidențiale din România, al căror prim tur a fost câștigat în mod surprinzător de „suveranistul” pro-rus Călin Georgescu.

Vizita lui la Chișinău, sâmbătă, ar fi una din primele pe care face în străinătate de când a preluat la Palatul Cotroceni locul lui Klaus Iohannis. Acesta rămăsese în funcție „peste mandat” pentru a asigura stabilitatea politică după anularea primului tur al „prezidențialelor”, motivată de autoritățile române prin implicarea Rusiei și nereguli în campania lui Georgescu.

Bolojan a participat la 19 februarie la un summit convocat de președintele francez Emmanuel Macron la Paris, pe tema relațiilor transatlantice după revenirea lui Donald Trump la președinția SUA și reluarea contactelor dintre Washington și Moscova.

Cel mai lung interimat

Inginerul cu studii făcute la Timișoara, și-a început cariera politică în județul său natal, Bihor, din vestul României, unde a fost primar al reședinței de județ, Oradea, și președintele al Consiliului Județean Bihor.

În această calitate, el a avut mai multe contacte cu actuala președintă a R. Moldova, care i-a vizitat orașul într-o vizită privată, dar și cu alți politicieni de la Chișinău.

Interimatul lui Ilie Bolojan, așteptat să fie cel mai lung din istoria României, se va încheia după învestirea președintelui ales în urma alegerilor prezidențiale repetate.

Reuters a scris că la conducerea statului, el „se va confrunta cu o presiune tot mai mare din partea unei economii UE în încetinire, pe fondul amenințărilor tarifare din SUA, și cu provocarea de a reduce deficitul bugetar al României, cel mai mare din UE”.

Alegerile prezidențiale românești, care indirect i-au dat lui Bolojan șansa de a conduce statul român, măcar o vreme, se vor repeta în luna mai, iar sondajele tot lui Georgescu îi dau prima șansă, deși rămâne neclar dacă va fi admis în cursa electorală.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Trei sisteme de irigare vor fi reabilitate la Briceni, Ștefan Vodă și în UTA Găgăuzia

Sistem de irigare renovat, la Varnița, august 2022.
Sistem de irigare renovat, la Varnița, august 2022.

Trei sisteme centralizate de irigare vor fi reabilitate în următorii ani în Republica Moldova, confruntată tot mai des cu vreme secetoasă. În acest scop, Guvernul a decis să dea în folosință gratuită două terenuri pentru infrastructura de irigare din nordul țării.

Guvernul a aprobat în ședința din 26 februarie formarea și transmiterea a două terenuri de pe malul râului Prut și a afluentului său Vilia unei asociații a utilizatorilor de apă pentru irigații.

Sistemul de irigare vizat în hotărârea Guvernului prevede reabilitarea sistemului de irigare de la Tețcani și interconectarea acestuia cu cel de la Corjeuți.

Potrivit ministrului Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga, măsura urmărește consolidarea economiei rurale.

Râul Vilia, fără apă pe timp de vară

Sistemul de la Tețcani, raionul Briceni, asigură irigarea a peste 1.200 de hectare cu apă din lacul de acumulare de pe râul Vilia. Potrivit ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, debitul râului Vilia scade „considerabil”, în special în perioada verii, și ar exista riscul de a pierde această sursa de apă. Autoritățile consideră că soluția ar fi construcția unei stații de pompare a apei din râul Prut, care să asigure atât irigarea în perioadele „problematice” a râului Vilia, cât și compensarea volumului de apă din celelalte bazine de acumulare pentru sistemele de irigare.

Tot din râul Vilia se irigă și terenurile din Beleavinți. Totuși, acolo este necesară construcția unui bazin de acumulare pe fâșia riverană a râulețului. Sistemul de irigare din localitate asigură 310 de hectare cu apă.

Terenurile pe care urmează să fie construite stația de pompare și bazinul de acumulare sunt proprietate publică a statului și țin de fondul apelor. Acestea urmează să fie transmise către asociația utilizatorilor de apă pentru irigații care gestionează sistemele de irigare.

De asemenea, se planifică reabilitarea parțială a infrastructurii irigaționale a sistemului din Etulia, UTA Găgăuzia, și a localității alăturate, Alexandru Ioan Cuza, din raionul Cahul, care vor capta apa din lacul Cahul. Reabilitarea acestui sistem ar permite irigarea a aproximativ 3.500 de hectare cu culturi de câmp și plantații pomicole.

Tot la sud va fi reabilitat sistemul de irigare amplasat în satele Crocmaz și Căplani, Ștefan Vodă, pentru a fi repuse în circuitul irigabil circa 3.700 ha de terenuri agricole.

Pentru Ștefan Vodă, contractul de antrepriză va fi semnat pe 4 martie, iar lucrările de reabilitare vor fi inițiate în termen de două săptămâni pentru Sistemul Centralizat de Irigare „Tudora”. Executorii trebuie să finalizeze proiectul în doi ani.

Pentru SCI Corjeuți, Tețcani și Beleavinți, licitația publică este programată pentru a doua jumătate a lunii aprilie.

Potrivit ministerului, sistemul de la Etulia necesită suplinirea fondurilor. Negocierile pentru alocarea resurselor vor începe după finalizarea licitației pentru proiectul din regiunea de nord.

Vezi și reportajul filmat în august 2022 despre cum arată sistemele de irigare din R. Moldova.
Cum arată sistemele de irigare din Moldova
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:13 0:00

300 de mii de hectare de terenuri care trebuie irigate

Pentru asigurarea securității alimentare a R. Moldova este necesară obținerea unor recolte de pe o suprafață de 300 de mii de hectare de terenuri irigabile. Însă, doar aproximativ 7 mii de hectare au fost irigate anual în perioada 2020-2023, prin intermediul Sistemelor Centralizate de Irigare.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare susține că reabilitarea acestor trei sisteme de irigare reprezintă o prioritate, în contextul în care în ultimele veri agricultorii au avut de suferit din cauza secetei și arșiței. În R. Moldova există 88 de sisteme de acest fel și doar 22 sunt funcționale.

Reabilitarea sistemelor de irigare are loc cu suportul Băncii Mondiale, prin intermediul Proiectului „Investiții pentru Guvernanță, Creștere și Reziliență în Agricultură (AGGRI), și se va desfășura până în 2029, cu un buget estimat de circa 25 de milioane de dolari.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Un nou vaccin în programul național de imunizare. Nu va fi obligatoriu

Singura modalitate de prevenție a meningitei este vaccinarea.
Singura modalitate de prevenție a meningitei este vaccinarea.

Autoritățile din sănătate sunt în proces de achiziționare a vaccinului împotriva meningitei. Peste 4 milioane de lei vor fi alocate din sursele Companiei Naționale pentru Asigurări în Medicină (CNAM) pentru procurarea a 4.500 de doze. Vaccinul nu va fi obligatoriu.

Potrivit ministrei Sănătății, Ala Nemerenco, vaccinul va fi unul complementar în programul național de imunizare.

„Consider că majoritatea părinților vor dori să își vaccineze copiii cu vaccinul antimeningococic. Majoritatea cazurilor de meningită pe care le avem în țară sunt destul de grave”, a declarat ministra la sfârșitul ședinței de Guvern din 26 februarie.

De la începutul acestui an, în țară au fost diagnosticate trei cazuri de meningită. Anual, în R. Moldova se confirmă circa 15 cazuri de meningită la copii. La nivel european, 1 din 10 copii decedează din cauza acestei maladii.

Meningita este o inflamație a membranelor (meningele) care înconjoară creierul și măduva spinării. Aceasta poate fi cauzată de virusuri sau de bacterii. Cei mai expuși sunt copiii, adolescenții, tinerii, adulți cu imunitate scăzută și vârstnicii.

Cele mai multe cazuri de meningită sunt cauzate de o infecție virală, dar infecțiile bacteriene și fungice, de asemenea, pot duce la meningită.

Meningita meningococică este forma cea mai gravă de meningită.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Liderul sârbilor bosniaci, M. Dodik, condamnat la închisoare pentru sfidarea unor decizii internaționale

Milorad Dodik adresându-se suporterilor la Banja Luka, pe 25 februarie 2025.
Milorad Dodik adresându-se suporterilor la Banja Luka, pe 25 februarie 2025.

Un tribunal din Bosnia l-a condamnat la un an de închisoare pe liderul sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, politician apropiat Belgradului și Moscovei, pentru nesocotirea unor decizii luate de structurile internaționale care supraveghează pacea în țara măcinată de război în anii 1990.

Instanța i-a interzis de asemenea lui Dodik, prin decizia de miercuri, să ocupe vreo funcție publică vreme de șase ani. El poate face apel.

Procurorii l-au acuzat în 2023 pentru semnarea unor legi care au suspendat hotărârile Curții Constituționale și ale emisarului internațional pentru pace Christian Schmidt. În calitate de Înalt Reprezentant pentru Bosnia și Herțegovina, el supraveghează felul cum sunt respectate prevederile acordului de la Dayton, care a pus capăt în 1995 războiului.

Ch.Schmidt, Înalt Reprezentant pentru Bosnia-Herțegovina.
Ch.Schmidt, Înalt Reprezentant pentru Bosnia-Herțegovina.

Dodik a respins mereu acuzația și a avertizat că, în cazul în care verdictul va fi împotriva sa, Republika Srpska (Republica Sârbă), pe care o conduce, va bloca activitatea guvernului central și se va retrage din sistemul judiciar de stat și din forțele armate comune.

El a mai declarat că o condamnare a sa ar putea duce la ruperea totală a țării deja divizate și la formarea unei uniuni monetare și a unei confederații cu Serbia vecină, aliatul de lungă durată al sârbilor bosniaci.

„Verdictul ar putea da o lovitură mortală Bosniei și Herțegovinei", a declarat Dodik săptămâna trecută, după pledoariile finale de la tribunal.

Dodik este supus sancțiunilor SUA și Marii Britanii pentru obstrucționarea acordurilor de pace ce au pus capăt războiului din anii 1990 și a pledat mult timp pentru secesiunea regiunii sale dominate de sârbi.

Războiul din Bosnia din 1992-1995 - parte a unui set mai larg de conflicte care au urmat destrămării Iugoslaviei - a ucis aproximativ 100.000 de persoane. Conform unui acord inițiat de SUA în 1995, cunoscut sub numele de Acordul de pace de la Dayton, Bosnia a fost împărțită în două regiuni autonome: Republika Srpska, dominată de sârbi și Federația împărțită de croați și bosniaci, legate printr-un guvern central.

Miting de sprijin cu Dodik la Banja Luka. „Poporul și dumnezeu sunt cu Milorad”.
Miting de sprijin cu Dodik la Banja Luka. „Poporul și dumnezeu sunt cu Milorad”.

Denis Becirevic, membru bosniac în președinția interetnică a Bosniei, a declarat că acțiunile cu care amenință Dodik sunt „amenințări la adresa păcii în Bosnia".

Într-un discurs susținut marți la televiziunea de stat, trimisul pentru pace Schmidt a promis că uniunea fragilă a Bosniei va fi protejată.

„Ordinea Dayton și instituțiile statului rămân protejate și trebuie respectate. Bosnia și Herțegovina nu este negociabilă", a spus el.

Manifestare de comemorare a victimelor războiului din anii 1992-1995 la Sarajevo, pe 5 aprilie 2024.
Manifestare de comemorare a victimelor războiului din anii 1992-1995 la Sarajevo, pe 5 aprilie 2024.

Mulți sârbi spun că Schmidt nu are autoritate legală, deoarece numirea sa nu a fost aprobată de Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite.

Mii de susținători ai lui Dodik au venit din întreaga regiune pentru a participa la un miting în principalul oraș al Republicii Sârbe, Banja Luka, marți seara, în ajunul verdictului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG