Ministerul sănătăţii propune interzicerea totală a fumatului în spaţii publice şi a publicităţii tutunului.
Ministerul Sănătăţii are planuri îndrăzneţe în ceea ce priveşte lupta cu fumatul şi protejarea drepturilor nefumătorilor. Cel puţin pe hârtie. Ca urmare a adoptării în februarie curent a Programului Naţional privind controlul tutunului pentru anii 2012 -2016, Ministerul Sănătăţii a iniţiat elaborarea unui nou proiect de lege, care să ia în calcul, mai întâi de toate, protejarea drepturilor nefumătorilor. Proiectul de document prevede interzicerea totalmente, după modelul mai multor ţări europene, a fumatului în spaţiile publice, la locul de muncă şi în orice alte încăperi sau spaţii închise, unde se afla şi persoane nefumătoare. Legea nouă va corespunde standardele internaţionale din convenţiile ratificate de Republica Moldova, susţine Galina Obreja, lector la Şcoala de management în sănătate publică:
„În spaţiile publice unde se fumează este afectată sănătatea nu doar a fumătorilor, dar şi a celor care se afla în preajma lor. Legislaţia actuală prevede doar restricţii , astăzi nu există aparate de curăţare a aerului de fum, de acea se recomandă ca în spatiile închise, la locul de munca în primul rând, ceea ce nu avem în legea actuală, se recomandă să nu se fumeze, pentru a proteja sănătatea nefumătorilor care se află în acele spaţii”.
Studiile medicale recente arată că cel care fumează inhalează doar 15% din fumul de ţigară - celelalte 85% ajungând în plămânii celor din jur, printre care se află şi nefumătorii. Cum în Moldova, în localurile publice nu există o delimitare netă a spaţiilor pentru nefumători de cele destinate celor care aleg să fumeze, nefumătorii care îndrăznesc să se ducă în aceste spaţii publice, riscă să facă într-o proporţie de la 30 până la 50% boli ale fumătorilor activi, spun medicii.
Legea nouă ar trebui să interzică foarte clar publicitatea articolelor de tutun, să elimine excepţiile existente în legea actuală, să impună penalizări reale pentru încălcarea legii, iar persoanele ale căror drepturi la sănătate sunt încălcate să poată să şi le apere la modul practic, precizează Galina Obreja:
„Este nevoie ca noua lege să interzică totalmente publicitatea la produsele de tutun, prin orice mijloace informaţionale, este nevoie de interzicerea sponsorizărilor, şi interzicerea stimulentelor directe şi indirecte, dacă acum în lege stimulentele directe sunt interzice, cele indirect se practică, de exemplu scutirea de taxe sau acordarea subvenţiilor pentru procurarea pesticidelor la cultivarea tutunului. De asemenea, este important ca producătorii de ţigări să fie obligaţi prin lege să divulge cheltuielile pentru publicitate, iar în Codul Contravenţional să fie incluse sancţiuni, care să aibă în primul rând efectul de descurajare”.
Ion Şalaru
Îngrijorător este faptul că unul din trei moldoveni este expus chiar în propria casă la fumul de ţigară. Cum să-şi apere cetăţeanul dreptul de a avea plămâni sănătoşi atunci când vecinii fumează în scara blocului, sau la balconul de la etajul de mai jos şi cum ar trebui să procedeze chelneriţa obligată să deservească clienţii fumători într-un local public?
Medicul şef adjunct sanitar de stat, Ion Şalaru, spune că legislaţia actuală nu reglementează astfel de situaţii, dar cetăţeanul trebuie să reclame asemenea cazuri şi să meargă în instanţă pentru a-şi apăra dreptul la sănătate. Deşi recunoaşte că nefumătorii sunt destul de pasivi în a semnala situaţiile în care li se încalcă drepturile, Ion Şalaru precizează că în prezent în instanţe există mai multe procese legate de fumatul în transportul public sau în apropierea locurilor de joaca pentru copii:
„Este adevărat că aceste procese durează, dar este important să se formeze precedente. Noi am venit cu expertize în câteva cazuri când s-a acţionat în judecată. În câteva cazuri au fost reclamaţi patronii unor localuri publice, iar în altele - operatorul de transport pentru că în microbuz şoferul fuma”.
Două autorităţi sunt responsabile de înregistrarea cazurilor de încălcare a legii şi aplicarea penalităţilor. Dacă încălcările ţin de supravegherea sanitară, atunci Central Naţional pentru Sănătate Publică este în drept să aplice sancţiuni de ordin administrativ, dacă încălcările ţin de restricţionarea fumatului în localurile publice, poliţia este organul care trebuie să intervină. Legea prevede şi amenzi de la 20 la 40 unităţi convenţionale pentru cei care fumează în locuri restricţionate, însă experţii care monitorizează aplicarea legislaţiei privind controlul tutunului nu pot spune dacă până acum cineva a fost penalizat în acest mod.
Ghenadie Ţurcanu
Proiectul noii legi privind controlul tutunului urmează a fi înaintat legislatorilor în toamna curentă. Experţii şi autorii documentului deşi sunt optimişti că legea va fi aprobată într-o variantă care să întrunească toate cerinţele OMS, nu exclud că vor exista şi destui oponenţi. De exemplu, la discuţiile pe marginea proiectului de lege, Ministerul Economiei a venit cu argumentele producătorilor din industria tutunului, spune Ghenadie Ţurcanu, expert la Centrul pentru Politici Publice şi Analize în Sănătate:
„Cei mai înverşunaţi oponenţi vor fi cei din industria tutunului, care urmăresc numai profitul şi pe dânşii nu-i interesează efectul. Şi având în vedere corupţia din Republica Moldova, industria tutunului are pârghiile sale de lucru cu guvernarea, cu diferiţi deputaţi, care la orice etapă de luare a deciziilor pot să ia o decizie nu în favoarea sănătăţii, ci în favoarea industriei tutunului”.
Datele Centrului Naţional pentru Sănătate Publică arată că peste 4 mii de persoane decedează anual în Republica Moldova din cauza fumatului sau expunerii la fumat. Rata mortalităţii atribuită consumului de tutun are o tendinţă de creştere şi este de circa 3,6 ori mai mare decât indicatorul respectiv înregistrat în Uniunea Europeană.
