Departamentul de Stat american a dat publicității noul raport despre sclavia modernă cum este numit traficul de ființe umane. Raportul de anul acesta coincide cu împlinirea unui secol și jumătate de când Abraham Lincoln anunța, în 1862, Proclamația de Emancipare care a dus la abolirea deplină a sclaviei în Statele Unite trei ani mai târziu, după războiul civil. Alexandru Eftode prezintă în rezumat concluziile raportului de anul acesta despre traficul de persoane în Moldova.
De doi ani consecutiv, Republica Moldova se află într-un grup avansat datorită eforturilor de a combate traficul de ființe umane. Raportul Departamentului de Stat împarte țările lumii în patru grupuri în funcție de cât de apropiate sunt de standardele prevăzute de legislația americană pentru lupta cu sclavia modernă. Republica Moldova a avansat și se menține de anul trecut în grupul 2, al țărilor care nu respectă pe deplin aceste standarde, dar care fac eforturi semnificative.
În 11 ani de când se întocmesc asemenea rapoarte, Moldova a oscilat între grupul doi și un grup mai prost al țărilor aflate pe lista de monitorizare sporită din partea Statelor Unite, din cauza numărului mare de victime ale traficului. O singură dată, în 2008, a coborât Republica Moldova în ultimul grup, al țărilor care nici nu fac eforturi însemnate de a combate traficul. Pe baza rapoartelor anuale ale Departamentului de Stat, Statele Unite pot aplica sancțiuni acestor țări din ultimul grup, cum ar fi retragerea unor ajutoare americane. Statele Unite își mai rezervă dreptul de a se opune ajutoarelor acordate acestor țări prin intermediul Fondului Monetar Internațional sau Băncii Mondiale.
Așadar, în timp ce locul Moldovei în asemenea rapoarte a variat în funcție de intensitatea luptei contra traficului, iar acum țara se află în grupul neamenințat de pericolul retragerii ajutoarelor americane, problema în sine a rămas o constantă. Moldova este descrisă, inclusiv anul acesta, mai ales ca țară de origine, mai puțin de destinație sau tranzit, a femeilor și fetelor traficate pentru exploatare sexuală și a bărbaților, femeilor și copiilor supuși muncii forțate.
Moldovencele sunt forțate să se prostitueze în numeroase țări, din Turcia și Emiratele Arabe Unite până în Uniunea Europeană, Kosovo, Rusia Ucraina și Tadjikistan. Moldoveni indiferent de sex și vârstă îndeplinesc munci forțate în numeroase țări, inclusiv în Statele Unite. Copii moldoveni, mai spune raportul, sunt forțați să cerșească în unele țări vecine. În afară de traficarea moldovenilor peste hotare, există relatări că Moldova este o destinație a turismului sexual, fiind vizitată de americani, britanici, germani, italieni, greci, norvegieni, posibil și turci, pentru sex cu minorii.
Raportul Departamentului de Stat spune că guvernul face „eforturi semnificative” ca să combată traficul, iar în ultimul an a înregistrat progrese pentru a-l preveni și a proteja victimele traficanților. Este menționată implicarea organizațiilor neguvernamentale în anchetarea cazurilor de trafic, extinderea unui proiect văzut ca exemplu de urmat pentru alte țări, mărirea finanțării pentru centrele de reabilitare a victimelor și organizarea unor campanii pentru avertizarea populației.
Principalul punct slab menționat explicit în raport este complicitatea la trafic a angajaților structurilor de drept și altor funcționari. Au continuat semnalele despre corupția pe larg răspândită în poliție și sistemul judiciar, fără ca vreun oficial să fi fost condamnat pentru trafic sau crime conexe. Mai mult ca atât, în ciuda tot mai multor cazuri anchetate de procurori, a scăzut numărul condamnărilor și a celor condamnați la închisoare pentru trafic. 79 de cazuri au fost semnalate în 2011, mai multe decât în anul precedent, dar numai 22 de traficanți au fost condamnați, de două ori mai puțini decât cu un an în urmă.
Recomandările Departamentului de Stat pentru Moldova cer explicit mai multe eforturi în această zonă – a dezvăluirii și tragerii la răspundere a celor din structurile statului care-i ajută pe traficanți.
