Despre micul „război al simbolurilor” care se declanșează în Moldova cu ocazia unor aniversări istorice au stat de vorbă în studioul nostru de la Chișinău Vasile Botnaru și analistul Igor Boțan:
Igor Boțan: ,,Lupta simbolurilor și contestarea evenimentelor istorice arată că proiectul Republica Moldova stat independent este unul neîmplinit. Există o nemulțumire vis-a-vis de modul în care se dezvoltă Republica Moldova și diferite forțe politice organizează evenimente publice pentru a pune în discuții, deocamdată, problema sorțile istorice ale Basarabiei, ale Republicii Moldova, ridicând astfel noi întrebări la care deocamdată nu există răspunsuri. Putem spune că suntem în ajunul luptei proiectelor legate de viitorul politic al acestei țări. Vom merge pe calea integrării europene, vom ridica problema eventualei uniri cu România? Sau vom merge pe calea uniunii euro-asiatice? Aceste proiecte vor fi dezbătute. Iar ieri am asistat la un marș de protest, la invocarea evenimentelor istorice din 1812, care trebuie să dea de gândit, care trebuie să ne pună în situația de a ne formula întrebări și de a găsi răspunsuri.”
Europa Liberă: La o adică părtașii unirii cu România, pe de o parte, și adepții integrării în viitoarea posibila uniune euro-asiatică nu fac altceva decât să conteste fezabilitatea statului Republica Moldova, capacitatea politică, economică de a supraviețui.
Igor Boțan: ,,Așa este și dovadă a celor ce afirmați Dumneavoastră este declarația domnului Mihai Ghimpu, liderul Partidului Liberal din Republica Moldova, care toate relele care se întâmplă în Republica Moldova, inclusiv cele care se datorează calității clasei politice, sunt puse pe seama evenimentului din 1812, așa-zisul rapt al Basarabiei.”
Europa Liberă: Vorbind la modul teoretic, dacă este legitimă o așa întrebare: cine are dreptate?
Igor Boțan: ,,Eu cred că în acest moment nimeni nu poate pretinde că deține adevărul, dar fiecare tabără este în drept să-și facă enunțul și să evoce atât evenimentele istorice, cât și viziunea de viitor pentru a sensibiliza opinia publică, după care, din punctul meu de vedere, dacă tot Republica Moldova pretinde că este un stat democratic, să se urmeze calea democrației deliberative. Pe diferite platforme publice, în mass media reprezentanții acestor proiecte pro-unioniste, pro-european și pro-estic să poată să vină cu șirul de argumente pentru a încerca să convingă opinia publică a cui proiect este mai corect, ce soluții pot fi găsite pentru Republica Moldova pentru ca aceasta să facă o alegere corectă. Următoarea etapă trebuie să fie democrația procedurală, adică în această țară trebuie să existe reguli foarte clare atunci când există proiecte concurente, cum aceste proiecte se realizează, care din aceste proiecte are mai multă susținere din partea cetățenilor și convingerea celor care se vor afla în minoritate să accepte decizia majorității, poate a majorității calificate. Altă cale nu există. Dar cei care fac anumite aserțiuni, care afirmă anumite lucruri trebuie să fie conștienți de calitatea argumentelor lor. Dacă ne lăsăm pradă emoțiilor nu trebuie să ne mirăm că oponenții noștri vor avea argumente mult mai puternice și mult mai influente asupra populației.”
Europa Liberă: Întrebarea o simplific și mai mult: au dreptul oamenii, cetățenii de rând, politicienii să vorbească despre istorie la modul condițional, așa cum de exemplu Vladimir Pozner își pune întrebarea într-o recentă carte de memorii: oare ce ar fi fost dacă Rusia n-ar fi avut 300 de ani de jug turcesc, sau dacă nu ar fi ales ortodoxia ca religie de bază?
Igor Boțan: ,,Toate aceste întrebări sunt din domeniul SF. Putem să ne dăm frâu liber imaginației ce ar fi fost dacă s-ar fi întâmplat așa sau altfel, dar toate aceste exerciții nu ne dau răspuns la întrebarea: cum trebuie să procedăm astfel încât acțiunile noastre să nu aibă și ele consecințe negative asupra comunității din care facem parte noi.”
