Muzicianul se numeşte Dan Telegin şi a lansat albumul intitulat „Mua”, la un netlabel din Moscova numit Clinical Archives. „Dacă o persoană ar fi o casă, scrie Dan Telegin în prezentarea albumului, atunci aceste cântece ar putea fi găsite în cele mai întunecate unghere ale ei. Lucrurile necesare îşi fac datoria obişnuită, dar interiorul nu e niciodată de ajuns. Şi exact din cauza asta, lucrurile ascunse (poate chiar şi de ochii proprietarului) sunt cele mai interesante".
Telegin menţionează în textul care îi acompaniază muzica romanul „Glamorama”, al scriitorului american Bret Easton Ellis, despre care unii spun că ar fi o satiră la adresa consumisului şi a culturii exagerate a celebrităţilor din lumea contemporană. În cartea respectivă există un personaj fictiv, numit Mua, nume pe care Dan Telegin l-a ales ca nume de scenă şi care a dat şi titlul albumului. Cine e însă Mua?
„Cum cine? Mua!” Iar el întreabă din nou: „Dar cine naiba e Mua?”
Iar această întrebare, care revine obsesiv pe tot parcursul cărţii, e indiciul că personajul principal nu ştie de fapt cine e el însuşi, şi caută să afle pe tot parcursul romanului „Glamorama”.
Se poate spune deci că muzica lui Dan Telegin e un fel de călătorie în căutarea propriei identităţi?
Da, răspunde Dan Telegin, la fel ca în romanul „Lupul de stepă", ai mai multe personalităţi în tine însuţi, şi poţi fi oricare din ele, eşti liber să alegi care dintre ele vrei să fii, iar eu încerc să aflu care dintre personalităţile din mine însumi e cea mai interesantă”.
Piesa pe care o ascultăm se numeşte „Omul care seamănă cu o pasăre”.
