Memoria ca formă de justiție

Peste 200 de eurodeputati, ambasadori, comisari europeni si cercetatori din cadrul unor institute de cercetare a crimelor comunismului din tari europene au incercat sa rememorize, saptamana trecuta la Bruxelles, pret de cateva ore, crimele savarsite in timpul regimurilor comuniste in estul Europei. Relatează Iolanda Bădiliță.

Memoria ca un act de justiție

Ideea de a organiza o expoziție în care memoria să fie privită ca un act de justiție i-a aparținut europarlamentarei PDL Monica Macovei, presedinte al Delegatiei Uniunea Europena-Republica Moldova. Nici o surpriza, asadar, ca la chemarea de aducere aminte, au raspuns istorici, intre care Katalin Somlai, Anneliese-Ute Gabanyi, Pierre Hassner, Jose Maria Ballester precum si Goran Lindblad, recent numit presedinte al Platformei Memoriei si Constiintei Europene.

„Vreau sa ne amintim, vazand aceasta expozitie, de deportatii romani, de mortii romani, de detinutii romani care au luptat impotriva comunismului”, a declarat europarlamentarul Monica Macovei, care nu a facut un secret din faptul ca vede aceasta aducere aminte ca o forma simbolica de justitie. „De aceea am numit-o Memoria, ca forma de justitie. Din pacate nu am avut o justitie reala. Continuam sa ne gandim la justitie in acest fel, sa ne amintim, sa nu uitam, sa-i cinstim pe cei care s-au sacrificat”, a mai spus Monica Macovei.

La vernisajul expozitiei gazduita de Parlamentul European in parteneriat cu Fundatia Academia Civica, care ofera publicului informatii si imagini din fosta inchisoare de la Sighet, astazi muzeu dar si alte marturii graitoare despre traumele lasate de regimul comunist din Romania, a luat cuvantul si Jerzy Buzek, presedintele Parlamentului European, fost membru al Miscarii poloneze Solidaritatea.

„Aceasta expozitie este despre oameni pe care nu avem dreptul sa ii uitam, care au fost «lumina calauzitoare prin intunericul comunismului». Regimurile totalitare conduc prin forta, intimidare si teama, fara limita si fara scrupule. Distrug familii, legaturile dintre oameni, ii instiga pe prieteni unii impotriva altora si manipuleaza istoria, memoria si chiar imaginatia. Victimele comunismului si cei din rezistenta anticomunista au facut istorie. Sacrificiul lor nu va fi uitat”, a spus intr-un mesaj emotionat Jerzy Buzek.

„Jumatate de secol de istorie ce a avut drept combustibil ura” - aceasta ar fi definitia data de poeta Ana Blandiana, Presedintele Academiei Civice, celor 50 de ani de communism romanesc. Figura emblematica a Revolutiei Romane, Ana Blandiana a amintit ca in urma cu 18 ani, cand a prezentat proiectul primului Memorial al victimelor comunismului, principalul argument a fost ca „nu putem sa visam o Europa unita decat in masura in care vom fi in stare sa ne unim nu numai politicile, ci si obsesiile. Obsesia Europei de est si a Romaniei este aceea a suferintei pe care a indurat-o”, a mai spus Ana Blandiana.

Nimic mai adevarat, a spus si Jerzy Buzek: „Aceia care in mod pasnic au daramat barierele acum 20 de ani sunt adevaratii eliberatori ei Europei. Ei ne-au redat libertatea. Caderea zidului Berlinului a regimurilor comuniste a dus la reunificarea Europei. Nu exista libertate fara solidaritate. Aceasta este la fel de adevarat azi cum era si acum 20 de ani pe cand eram mebru al Solidaritatii. Pentru viitoarele generatii trebuie sa ni-i reamintim pe cei arestati, omorati, torturati, pe cei care au rezistat. Le aduc un omagiu membrilor rezistentei comuniste din Romania care ne-au inspirat pe toti”, a spus presedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek.

„Daca a existat comunizare atunci exista si procesul invers. Iar daca acum asistam la decomunizare, acesta se produce in paralel cu democratizarea”, a intervenit si Stephane Curtois. Editorul „Cartii negre a comunismului” si rectorul Scolii de vara de la Sighet. In opinia sa procesul de democratizare este in mod automat insotit de procesul de decomunizare. Iar „munca de decomunizare nu este una linistita (...), este o batalie politica, mediatica”, a aratat Curtois.