24 octombrie 2001
Actualitatea (Moderator: R. C. Cristea; reporter: Tania Radu)
Conferinţa Pactului de Stabilitate în Balcani se deschide la Bucureşti.
La 18 luni de la prima reuniune de acest fel, forurile angrenate în Pactul de stabilitate au ajuns la concluzia că s-a trecut într-o nouă etapă în care asistenţa propriu zisă nu mai este scopul principal. Comisarul european pentru afaceri externe Chris Patton crede că în acest moment, dimensiunea strategică este cea care prevalează : „…am ajuns într-o nouă fază a istoriei sud-estului european şi a asistenţei pe care statele donatoare o oferă acestor ţări. În trecut am oferit asistenţă de urgenţă , am oferit asistenţă pentru reconstrucţie. Acum cred că ne îndreptăm spre proiecte pe termen mai lung. Principalul scop este de a aduce sud-estul Europei în interiorul familiei europene”.
Reconstrucţia sud-estului european a fost şi tema discursului ţinut de premierul Adrian Năastase: „…Nu este nevoie de încă o criză pentru a ne convinge că Europa va fi mai stabilă şi mai unită iar Balcanii mai siguri şi mai paşnici prin soluţii pe termen lung…”
Coordonatorul special al Pactului de stabilitate, Bodo Hombach a reamintit că statele din regiune trebuie să răspundă în continuare principalei provocări care le-a fost lansată în acest parteneriat: cooperarea regională, un proces în care s-au făcut deja paşi importanţi.
Ministrul de externe Mircea Geoană, care asigură şi preşedinţia OSCE, a insistat asupra imperativului de capitalizare a regiunii. Din această perspectivă, atragerea capitalului privat ar trebui să fie următoarea etapă a procesului de stabilizare şi asociere. […]
Europenizarea zonei, integrarea tuturor statelor în Uniunea europeană este ţinta generală, chiar şi în contextul general creat după atacurile teroriste din 11 septembrie din Statele Unite, care au reaşezat profund priorităţile comunităţii internaţionale. În acest scop, tările donatoare finanţează deja proiecte regionale în cadrul Pactului de stabilitate. Bodo Hombach a vorbit de proiecte concrete care au deja finanţare în valoare de 2, 3 miliarde de euro.
Din această sumă, peste 22 la sută este gândită pentru România. Se prevede finanţarea podului Vidin-Calafat, al cărui construcţie poate începe de anul viitor ca şi proiecte de infrastructură cum sunt coridoarele de transport 4 şi 9 care traversează România de la vest la est şi respectiv de la nord la sud.
