22 octombrie 2011
Actualitatea (Moderator: R.C. Cristea; reporter: Ingrid Şuşu)
Mircea Geoană despre avizul Comisiei de la Veneția asupra legii statutului minorității maghiare.
Avizul consultativ al Comisiei de la Veneţia din cadrul Consiliului Europei a fost receptat la Bucureşti ca o victorie previzibilă şi aşteptată. Guvernul exclude varianta ca Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei să nu ţină seama de raportul comisiei, în special în ceea ce priveşte recomandarea acesteia referitoare la „excluderea oricăror efecte extra teritoriale ale legilor adoptate de un stat, atunci când aceste efecte vizează protecţia preferenţială a unei minorităţi”.
Într-un interviu acordat Europei Libere, ministrul de externe Mircea Geoană consideră între altele că avizul Comisiei de la Veneţia reprezintă un pas important spre ieşirea dintr-un impas pe care România l-a considerat mereu, trecător.
„Acest moment, a mai declarat Geoană, reprezintă o şansă pe care noi considerăm că în primul rând Budapesta dar în general ţările din regiune, inclusiv România, trebuie să o fructifice.
Va trebui să vedem ce impact vor avea recomandările comisiei asupra legii şi în special asupra articolelor de aplicare dar în mod cert atmosfera, credem noi, că s-a clarificat în oare care măsură, credem că ceea ce am decis împreună cu colegii de la Budapesta, să finalizăm protocolul grupului de lucru pe minorităţi naţionale; …încurajăm toate părţile interesate şi implicate, nu numai România şi Ungaria dar şi restul ţărilor din regiune să folosească acest moment pozitiv. […]
România nu-şi va schimba poziţia faţă de legea statutului „minorităţii maghiare din afara graniţelor”, legea o cunoaştem, metodele de aplicare încă nu sunt cunoscute şi nu au fost probabil formulate, până la evaluarea reacţiei şi acţiunilot părţii maghiare poziţia noastră rămâne cea pe care deja am formulat-o.
Amendarea legii în spiritul recomandărilor comisiei ar putea reprezenta o şansă pentru Budapesta de a ieşi dintr-o situaţie pe care nu ne-am dorit-o dar care a fost creată în mod cert de adoptarea acestei legi, fără consultarea prealabilă a celor interesaţi”.
„Ce este bun pentru Europa este bun şi pentru noi. În problema drepturilor minorităţilor, ne ghidăm după trei principii: în primul rând este obligaţia statului român de a avea grijă de cetăţenii săi indiferent de etnia lor, al doilea principiu de legat de faptul că avem un set de standarde europene în problematica minorităţilor în are credem şi la care ţinem şi pe care dorim să le aplicăm integral […] şi, în al treilea rând, dorim să aplicăm un alt principiu fundamental al dreptului internaţional, cel al dezbaterii situaţiilor de orice natură, inclusiv al minorităţilor, în plan bilateral.
De aceea avem un tratat, de aceea avem o comisiei guvernamentală mixtă, de aceea am considerat că acesta este un cadrul excelent în care putem discuta nu numai divergenţele dar în principal acţiunile pozitive. [...]
Dacă Europa, în ansamblul său, simte nevoia să mergem la un alt palier de drepturile ale minorităţilor, peste cele culturale şi de identitate lingvistică, către zona social-economică, atunci să o facem pentru toţi. Dar răspunsul Comisiei a fost foarte clar: nu efectelor extra teritoriale, nu discriminărilor şi nu depăşirii acordării de drepturi suplimentare, de discriminare pozitivă, în afara zonei culturale şi lingvistice. […]”
