16 octombrie 2001
Ora Moldovei.
Comratul și problema federalizării.
De la terorism, la separatism, o problemă binecunoscută, din păcate şi în Republica Moldova, fie că e vorba de Transnistria, sau mai nou de Gagauz-Yeri. Ultimele demersuri ale Comratului în direcţia federalizării Republicii Moldova vă sunt prezentate de corespondenta noastră locală, Maia Grigore.
Autorităţile de la Comrat au prezentat Chişinăului un proiect de modificare a Constituţiei, care prevede federalizarea Republicii Moldova. Potrivit proiectului, unitatea administrativă ar urma să devină Republica Găgăuzia, una din componentele federaţiei.
Acesta este principalul amendament propus de Comrat în cadrul unui pachet de 60 de modificări. Autorităţile găgăuze solicită includerea lor într-un capitol special al Constituţiei, care să aibă denumirea de „Republica Găgăuzia”. Comratul optează în primul rând pentru recunoaşterea de jure în Constituţia Republicii Moldova a existenţei regionale a Găgăuziei.
Conform acestui proiect, Comratul solicită ca autonomia găgăuză să fie reprezentată în Parlamentul Republicii Moldova, să dispună de o cotă specială cu dreptul de veto în problemele şi în interesele autonomiei Găgăuziei. În proiect se prevede că nici o unitate militară a Republicii Moldova să nu fie dislocată pe teritoriul autonomiei găgăuze fără consimţământul Adunării populare.
Comratul revendică dreptul de a delega reprezentanţi în toate instituţiile, care elaborează şi prognozează politica internă şi externă a Republicii Moldova. Autorităţile de la Comrat insistă de a introduce în proiectul legii despre bugetul pe anul 2002 un aliniat aparte, în care se spune că bugetul autonomiei Găgăuze se formează în legătură cu articolul 18 din Legea Republicii Moldova despre statutul special juridic Găgăuz-Yeri, care prevede că bugetul autonomiei găgăuze se formează din toate plăţile stabilite de legislaţia Republicii Moldova şi Adunarea populară a autonomiei găgăuze.
Vicepreşedintele Adunării populare a autonomiei găgăuze, Serghei Dimoglo, ne-a declarat că acest proiect de modificare a Constituţiei Republicii Moldova, înmânat luni vicepreşedintelui Parlamentului, Vadim Mişin, urmează a fi examinat de către autorităţile de la Chişinău până miercurea viitoare, dată la care Comratul aşteaptă un răspuns.
Pe de altă parte, Vadim Mişin, care este şi preşedintele unei comisii parlamentare, abilitate să armonizeze legislaţia Republicii Moldova şi Legea statutului special juridic al autonomiei Găgăuziei a declarat astăzi postului nostru de radio că proiectul de modificare a Constituţiei propus de Comrat este inacceptabil. În cazul în care el ar fi aprobat, autonomia găgăuză s-ar transforma într-un stat independent, iar noi nu dorim acest lucru, a spus Vadim Mişin. Vicepreşedintele Legislativului Vadim Mişin a propus autonomiei găgăuze un proiect de modificare a Constituţiei. Acesta prevede introducerea în Constituţia Republicii Moldova a unui aliniat special care să stipuleze existenţa unei autonomii găgăuze, reglementată prin statutul special juridic al unităţii teritorial autonome Găgăuz-Yeri.
Vicepreşedintele Legislativului a propus un alt proiect de modificare a Constituţiei. El prevede rectificarea a trei articole. Autorităţile de la Chişinău şi Comrat se vor reuni din nou pe 24 octombrie pentru a relua negocierile la Chişinău.
De la Comrat, Maia Grigore, pentru Radio Europa Liberă.
