Drepturile copilului în justiţia moldoveană

Verdictul dat de o instanţă intervine ireversibil în viaţa oricărui om ajuns în faţa judecăţii în calitate de făptaş sau victimă, darămite atunci când e vorba de un copil. Calitatea probelor ce constituie temelia unui proces în care sunt implicaţi copiii - delicvenţi, victime sau martori ai unor crime - depinde în mare parte de tratamentul aplicat acestora pe durata aflării lor în contact cu justiţia. Republica Moldova, deşi s-a angajat, prin semnarea mai multor convenţii internaţionale, să asigure copiilor dreptul la un proces echitabil, deocamdată nu are tribunale specializate pentru copii, şi nici judecători profilaţi, iar procedurile prin care sunt nevoiţi să treacă copiii, nu sunt întotdeauna conforme cu nevoile lor, afirmă experţii.

Drepturile copilului în justiţia moldoveană

Directoarea Centrului pentru prevenirea abuzului faţă de copii, Daniela Sâmboteanu, spune că audierea copilului în condiţii prietenoase şi de către specialişti calificaţi ar putea determina clar factorii care au condus la comiterea unei infracţiuni şi mulţi copii nu ar mai ajunge în detenţie, iar în cazul copiilor-victime, abuzatorii şi-ar primi pedeapsa meritată:

„În egală măsură suferă toţi copii atunci când se ciocnesc cu proceduri neadecvcate. Aceste proceduri, chiar dacă se regăsesc în legislaţia naţională, nu sunt folosite în interesul copilului. Acele proceduri care sunt prevăzute de lege, de exemplu, în cazul copilului victimă, abuzatorul trebuie să fie eliminat din sala de judecată, legislaţia ne permite, dar nu se realizează”.

O altă problemă a justiţiei pentru copii este lipsa psihologilor. Potrivit directoarei CNPAC, deşi legea impune audierea minorilor doar în prezenţa unor psihologi, realitatea este alta.

Daniela Sâmboteanu: „Legislaţia prevede ca pedagogul şi psihologul să fie prezent, dar mai mult decât atât nu este scris în legislaţie. În procedura de urmărire penală, de asemenea, este necesară prezenţa psihologului şi pedagogului, am depistat multe cazuri în care acesta nu este prezent , dar se pune doar semnătura pe procesele verbale”.

Reprezentanta UNICEF în Moldova, Alexandra Yuster, spune că ţara noastră a înregistrat succese în afirmarea justiţiei juvenile, însă serviciile acordate copiilor în sistemul de justiţie sunt insuficiente:

„Tot ce face poliţia, procuratura, în procesul de investigare a cauzelor care vizează minorii poate avea un efect negativ asupra viitorului copilului. Moldova recunoaşte aceste probleme, dar nu vedem soluţii pentru ele în timpul apropiat. Dacă copii sunt trataţi cu lipsă de respect şi cu violenţă , ca niște criminali, atunci riscul că ei vor deveni infractori la maturitate este mare. Noi trebuie să-i ajutăm să înveţe din greşelile lor şi să nu le mai repete ulterior”.

Pentru a limita timpul aflării copilului în contact cu justiţia, Moldova a redus până la 4 luni, aşa cum o cer standardele internaţionale, timpul de aflare a copiilor în arest preventiv. Cu toate acestea, unii copii stau în izolatoare mai mult de un an pe durata procesului, spune expertul UNICEF, Sorin Hanganu:

„Procurorii îşi fac treaba. Ei spun că urmărirea penală durează în medie 3,5 luni. Dar când vizităm izolatoarele, vedem copii care stau şi până la un an. Stadiul la care ei se află poate fi diferit. În cazul unora poate să fie pronunţată o sentinţă judecătorească. Noi nu putem să ştim la ce etapă este procesul, dar vedem că ei stau în SIZO, ca şi arest preventiv până la perioade destul de lungi. Este vorba de perioada lungă cât durează procesul. Sunt cazuri când judecătorul spune că are agenda încărcată şi are o fereastră abia luna viitoare. Şi o lună copilul stă așteptând”.

Ministrul adjunct al Justiției, Vladimir Grosu, aflat săptămâna trecută la o întâlnire cu jurnaliştii, a promis că Ministerul Justiţiei va propune modificări la legislaţie pentru a limita timpul aflării copiilor în izolatoarele de detenţie. Oficialul recunoaşte că există carenţe în asigurarea unui proces echitabil copiilor aflaţi în contact cu justiţia şi că în prezent se discută privitor la specializarea judecătorilor, ceea ce va îmbunătăţi calitatea actului justiţiei în raport cu copiii.

Vladimir Grosu: „Pentru Republica Moldova este oportun să mergem pe specializarea judecătorilor în cadrul instanţelor, care să examineze dosarele în care subiecţi sunt copiii...”

De asemenea, în comisariatele de poliţie, procuraturi şi judecătorii vor fi deschise camere de audiere prietenoase copiilor, care, de altfel, au fost prevăzute într-un plan de măsuri încă în 2008.

În ultimii ani, cu suportul unor programe internaţionale, sistemul de justiţie pentru copii în R. Moldova a înregistrat progrese importante. Au fost introduse probaţiunea şi medierea ca alternativă la pedeapsa cu închisoarea, sentinţa maximă pentru copii a fost redusă la zece ani, iar perioada în care un copil poate fi reţinut de poliţie a fost redusă de la 72 la 24 de ore. Totuşi, în prezent, nu există studii care ar arata impactul contactului cu organele de drept şi justiţia asupra copilului.