27 iunie 2001
Actualitatea. (Comentariu: Horia Roman Patapievici)
Instituţiile clădire şi spiritul lor.
[...] Românii care lucrează în străinătate sunt, precum colegii lor occidentali, harnici, disciplinaţi şi muncesc bine. Fireşte, există şi hahalere dar acestea sunt eliminate în scurt timp. Ce fac hahalerele întoarse acasă ? Se integrează rapid în sistem. Acasă, hahalerele nu mai au probleme de adaptare.
Fiindcă sistemul nostru instituţional nu elimină prompt hahalerele. Există o vorbă de prin anii ʼ30 care spune: adu un om într-o situaţie neprielnică şi vei vedea că nimic nu va funcţiona aşa cum ar trebui. Însă adu-l într-un mediu prielnic şi vei vedea cum totul se va dezvolta armonios iar omul va produce rezultatele bune, dorite. Şi aşa a fost descrisă problema actuală a României. [...]
În străinătate, românii lucrează bine pentru că binele din ei este favorizat de buna funcţionare a instituţiilor în care lucrează. În ţară, românii arată ce este mai rău din ei de oare ce răul din ei este favorizat de reaua funcţionare a instituţiilor.
În consecinţă diferenţa dintre în ţară şi în afara ţării este că în afară există un mediu prielnic hărniciei din om, pe când în ţară nu există un astfel de mediu. [...] Consecinţa cea mai tristă a acestui lucru nu este doar tolerarea hahalerelor ci mai grav, descurajarea celor destoinici.
Instituţiile noastre nu posedă decât partea fizică, avem instituţiile clădire dar ne lipseşte cu desăvârşire partea invizibilă a unui instituţii, spiritul ei. De pildă, avem instituţia clădire numită Ministerul Justiţiei. Dar nu avem instituţia dreptăţii, adică spiritul unui veritabil minister al justiţiei. [...]
Instituţia care ne lipseşte nouă este ştiinţa, arta de a face ceva. Nu singuri, ci împreună cu alţii. Există oameni buni, descurajaţi de lipsa unor instituţii cu spirit. Pe de altă parte pentru a înceta să mai fie lipsite de spirit, instituţiile ar avea nevoie de oameni buni... Un cerc vicios din care nimeni nu ştie încă să iasă.
