Mulţi moldoveni visează să călătorescă în UE tocmai ca sa aibă şansa să muncească acolo. Trebuie însă să reţinem că regimul liberalizat de vize nicidecum nu înseamnă şi obținerea dreptului de muncă pe piața europeană. Ca să ne dăm seama că dreptul de a munci legal în UE poate fi obținut și după 7 ani din momentul aderării la UE, vom urmări în ce mod s-a deschis piaţa forţei de muncă pentru grupul de state acceptate în UE pe 1 iunie 2004.
În 2004, 10 state au aderat în grup la Uniunea Europeană: Cehia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania, Malta şi Cipru. În acelaşi an, cetățenii acestor state au obţinut dreptul de a munci în Suedia, Marea Britanie şi Irlanda.
După doi ani, Portugalia, Finlanda, Spania, Grecia şi Italia au oferit noilor membri UE accesul pe piaţa forţei lor de muncă, urmate în 2007 şi de Olanda.
În 2009, Norvegia, Danemarca şi Belgia au ridicat restricţiile pentru muncitorii veniţi din grupul celor 10, iar anul acesta, de la 1 mai 2011, Germania şi Austria, anulează necesitatea obținerii permisului de muncă pentru cehi, maghiari, polonezi, etc. Tot anul acesta, în iunie 2011, urmează şi Franţa să accepte muncitorii din ţările central şi est-europene pe piaţa sa de muncă.
Aderarea celor 10 state la Uniunea Europeană - nu a însemnat obținerea automată și a dreptului de muncă în UE. Procesul a fost unul gradual, iar multe ţări au acceptat să-şi deschidă piaţa forţei de muncă abia după ce s-au convins că muncitorii din est nu dau buzna în vest după salarii mai mari şi că procesul de migrare poate fi controlat.